Photo credit www.dzinepress.com
Am spus bisericii că un rabin evlavios a vizitat odată un enoriaș bogat. Bogat și zgârcit! (De ce-or fi bogații ăștia zgârie-brânză?). În loc să stea la masă, învățătorul Legii s-a dus și-a luat oglinda din perete. „Pe cine vezi aici?”, a întrebat rabinul pe avar. „Mă văd eu?”. Atunci învățatul a început să răzuie grăbit argintul. „Acum pe cine vezi?”. „Pe tine!”.
Ne-am concentrat viața pe oglinzi existențiale și-am devenit egocentrici. Ne poleim pe zi ce trece traiul și nu mai sărim deloc în ajutorul celor de afară. Ne vedem numai pe noi: șomajul, pensia mică, salariul pichinez, facturile… Nu mai avem ochi pentru săraci, cerșetori, misionari, orfani, văduve… Și nici atât pentru secerișul Domnului. „Ochii sunt dați să privească dincolo de mine”, spunea părintele Galeriu. „Ochii celui care se vede numai pe el însuși, sunt bolnavi”, scria un psihiatru. Viața cu oglinzi mă face să-mi…
Vezi articolul original 84 de cuvinte mai mult
Dumnezeu e în control 