Ce sunt eu ?

Ce sunt eu aici sub soare ?
Nu-s nici pasăre, nici vânt
Sunt ființă trecătoare,
Sunt doar lut lipit, pămînt.

Nu-s nici curcubeul falnic,
Nu-s nimic ce prin Cuvânt
Ai făcut în modul tainic
Nepătruns pentru-al meu gând.

Nu-s nici înger, nici arhanghel
Ce-Ți slujește sus în cer
Lut sunt, modelat în palme
Și cu Duh suflat în el.

Ce sunt eu în astă lume
Că ai plâns atît de mult ?
Și-a curs sangele-n rubine
Suferind atat de blând.

Nu am nici o vrednicie
Ca să mă iubești așa
Ca-n nemărginita-Ți milă
Să îmi dai Iertarea Ta.

Ce sunt eu aici sub soare ?
Sunt copil de Dumnezeu !
Și prin asta am valoare,
Chiar de sunt țărână eu !

Roata Dina

Numai Unul

Când crezi că știi: să nu vorbești.
Când crezi că poți: să nu pornești!
Când ai în piept un eu faimos
Atunci să stai în țărnă jos!

Când simți că vârful ți-e destin,
Călcând mereu pe flori de crin,
Când ești stăpân pe brațul tău
Și când nu crezi că faci vre-un rău,

Să cazi cu fața la Pământ
La tronul Celui pururi sfânt!
Să cazi în fața Celui drept
Și singur sfânt și înțelept!

Să ceri din ceruri un Cuvânt
Să spulbere al nopții vânt,
Să fie soare-n jurul tău,
Să ieși din al mândriei hău!

Căci numai Unul poate ști
Și numai El poate vorbi!
El e Stăpânul tuturor,
Al lumii veșnic Creator!

Emanuel Adrian Vlaicu

Nimic nu poate fi ca El

Nimic nu poate fi pe lume
Atît de scump,atît de sfînt,
Ca și Isus cerescul nume
Și sus în cer și pe pămînt.

Prin El avem adîncă pace
Prin El și harul cel sublim,
Prin El putem noi zilnic face
Tot ce e bun,tot ce dorim.

Nu vrem ca să-l schimbăm pe nimeni
Căci nu e altul mai frumos,
Nu s-a născut jos între oameni
Nimeni asemeni lui Hristos.

Cu brațul Lui întotdeauna
A biruit pe toți cei răi,
El are-n mîna Lui cununa
S-o de-a răsplată alor Săi.

Fermecător și dulce nume
Isus,Isus cel răstignit,
Noi te slăvim căci Tu din lume
La sînul Tău ne-ai odihnit.

Prin orice suferinți am trece
Te vom urma mereu,mereu,
Cu Tine zilnic vom petrece
Oricît ne-ar fi aici de greu.

A noastră binecuvîntare
În orice zi,orice necaz,
Tu ne ești har în adunare
Prin Tine sufletul ni-e treaz.

Noi zilnic stăm în așteptare
Cu ochii țintă numai sus,
La marea zi de sărbătoare
Cînd vei veni din nou Isus.

Nimic nu poate fi pe lume
Atît de sfînt și de frumos,
Ca Tine veșnicule nume
Ce ne-ai salvat,Isus Hristos !

Pop Alexandru

Lumina din Lumina

Din lumina Lui primim lumina
Izvor sfânt de dragoste si har,
Tot asa cum Soarele si Luna
Zi si noapte sunt al lumii far.

El ce-a biruit prin moarte moartea,
Facând punte-ntre pamânt si cer,
Vrea din inimi sa alunge noaptea
Sa-i deschidem usile de fier.

S-a-naltat sa ne fie mai bine,
S-a întors prin Duhul între noi,
Locuieste-n suflete crestine,
Pregateste-n cer locasuri noi.

Domnul vietii a gustat si iadul,
Cel ce-i Duh aievea s-a-ntrupat,
Dumnezeu a fost numit si Omul:
Mântuirea e un dar nemeritat!

Nelu Rosu

Cea mai delicată misiune de pe pământ

“… prietenul Mirelui” Ioan 3:29

Bunătatea şi puritatea nu trebuie niciodată să fie trăsături care să atragă atenţia spre ele însele, ci trebuie să fie doar nişte magneţi care să atragă la lsus Cristos. Dacă sfinţenia mea nu-i atrage pe oameni la El, ea nu este genul bun de sfinţenie, ci o influenţă care va trezi afecţiuni necumpătate şi va duce sufletele în rătăcire. Un sfânt minunat poate fi o piedică dacă nu-L prezintă pe lsus Cristos, ci numai ceea ce a făcut Cristos pentru el; acel om va lăsa impresia că are un caracter foarte frumos – dar aceasta nu înseamnă a fi un adevărat prieten al Mirelui; eusunt cel care cresc tot timpul, nu El.

Pentru a menţine această prietenie şi credincioşie faţă de Mire, trebuie să fim mai atenţi la relaţia noastră morală şi vitală cu El decât la orice altceva, mai atenţi chiar decât la ascultare. Uneori nu avem nimic de ascultat şi singurul lucru pe care trebuie să-l facem este să menţinem o legătură vitală cu lsus Cristos, având grijă ca nimic să nu intervină pentru a o rupe.

Numai ocazional ni se cere o ascultare concretă. Când apare o criză, trebuie să descoperim care este voia lui Dumnezeu, dar cea mai mare parte a vieţii nu ne-o petrecem într-o ascultare conştientă, ci în menţinerea acestei relaţii de prieten al Mirelui. Lucrarea creştină poate fi un mijloc prin care sufletul încetează de a mai fi preocupat cu lsus Cristos. In loc să fim prieteni ai Mirelui, devenim nişte providenţe amatoare şi putem lucra împotriva Lui, deşi folosim armele Lui.

Oswald CHAMBERS

Te aștept, Isuse!

Ce-i viața mea pe acest pământ?
E doar un abur dus de vânt,
E doar o șoaptă, un cuvânt,
Un zâmbet de copil, un cânt,

Un cânt de pasăre în zori,
Scăldat în raze aurii,
Ce se revarsă peste flori,
Cu gingașe și vii culori,
Ce Te așteaptă, ca să vii.

Să vii Isuse să mă iei,
Cu Tine-n cer, în paradis
La Tine-n țara Ta de vis.
Unde-s pășuni cu mii de miei
Și stoluri mari de porumbei.

Unde e pace, e odihnă,
Nimic și nimeni nu te-apasă,
Și orice suflet are tihnă
Și este-n siguranță acasă.

Te aștept Isuse ca să vii.
Ajută-mă să-Ți fiu supus,
Prin mari furtuni și vijelii,
Să trec prin greu, cu bucurii,
Să fiu cu Tine-n ceruri, sus.

Dar fără El, fără Isus
Am fost un arbore distrus,
De vânt, de secetă, de ploi,
O rugă fără de răspuns,
O mare plină de nevoi.

Ce-i fără de Isus un om,
E fără flori și rod un pom,
Ce-așteaptă de a fi tăiat,
Și-n focul veșnic aruncat.

Dar e ceva, tu poți schimba
Chiar astăzi trista soarta ta!
Alege azi, să fii iertat!
Alege azi, și fii salvat!
Amin.

Feeric și celest mister…

Referințe
                                               Feeric și celest mister…

…Ea este mai de preț decât mărgăritarele; …femeia care se teme
de Domnul va fi lăudată.                 Prov. 31: 10, 30.

Pe pământ sunt multe flori,
Țesute-n chip miraculos
Dar, cea mai dalbă din splendori
E mama mea, cu chip duios!

În univers sunt multe astre,
Ce luminează-n flăcări vii.
Mama mea și-n vremi sihastre,
Întrece mii de galaxii!

Pământu-ascunde mari comori
În preț, inestimabile.
Dar… ale mamei mari valori,
Rămân: inegalabile!

Luceafăr, înger din lumini,
Diamant din Cel Viu,
‘N tandrețea inimii, alini
Ești nor, mană-n pustiu.

‘N surâsul soarelui frumos,
‘N seninul cerului curat,
În imn de îngeri maiestuos,
În fulg de nea purificat,

Văd chipul tău scump, mamă,
Feeric și celest mister…
Veacuri în zbor, ce-i cast destramă,
Ce-i din Divin, nu-i efemer!!!

                                  Lidia Cojocaru

Psalmul 92

(2 Cronici 16,9 :“Domnul Își întinde privirile peste tot pământul, ca să sprijine pe aceia
a căror inimă este întreagă a Lui.” )

Ce frumos e ca pe Domnul, astăzi, să Îl lăudăm,
Și în Fața Lui, cu toții, inima să ne plecăm!
Al Tău Nume, Prea Înalte, să-L cântăm și să-L cinstim,
Marea Ta credincioșie, tuturor să o vestim!
Să audă tot pământul că ești plin de bunătate,
De iertare și iubire însă, judeci cu dreptate!
Ce adâncă Ți-i gândirea, Dumnezeule Prea Sfânt,
Mare e a Ta lucrare, sus în cer și pe pământ!
Totuși, cei lipsiti de minte, la acestea, nu iau seama,
Și trăiesc păcate grele iar de Domnul, nu au teamă!
Chiar dacă îi vezi, ca iarba, ca în lume se-nmulțesc,
Pe aceștia, ce într-una, în tot locul înfloresc,
Asta  se întâmplă iată, numai pentru ca să fie,
Scoși pe veci din Cartea Vieții, nimiciți pentru vecie!
Dar Tu, Doamne, Prea Puternic, Care peste veacuri treci,
De ai Tăi, întotdeauna, înălțat vei fi în veci!
Risipiți vor fi ca fumul, cei care Îți sunt vrăjmași,
Și în negura uitării, se vor pierde ai lor pași!
Ochiul celui ce în Domnul, viețuiește cu credință,
Va vedea cum se-mplinește Sfânta Lui Făgăduință.
Îi va auzi urechea, glasul Domnului din nor,
Cum îl strigă și-l numește, al Său Fiu moștenitor!
Cel curat, precum finicul, înverzește an de an,
Și va creste între oameni, ca un cedru din Liban!
Vor fi verzi și plini de sevă, cei sădiți în Casa Lui,
Niște pomi cu multă roadă în grădina Domnului!
Dumnezeu e drept în toate, neschimbat precum o stâncă,
Mare e lucrarea-I Sfântă, iar gândirea Lui, adâncă!

Dorel Gaftoneanu

Legătură strânsă cu Isus

„De atâta vreme sunt cu voi si nu M-ai cunoscut?”

loan 14;9

Aceste cuvinte nu sunt spuse ca mustrare, nici măcar cu surprindere; prin ele Isus îl încurajează pe Filip să se apropie mai mult de El. Ultima persoană pe care ajungem s-o cunoaştem îndeaproape este Isus. Înainte de Cincizecime ucenicii L-au cunoscut pe Isus ca pe Cel care le-a dat putere să învingă demonii şi să producă o trezire (vezi Luca 10:18-20). Aceasta era o legătură minunată, căreia însă avea să-i urmeze o legătură şi mai strânsă: „V-am numit prieteni” (loan 15:15).

Prietenia este rară pe pământ. Ea înseamnă identitate în gândire, în inimă şi în duh. întreaga disciplină a vieţii este menită să ne facă în stare să intrăm în această relaţie strânsă cu Isus Cristos. Noi primim binecuvântările Lui şi cunoaştem Cuvântul Lui, dar Îl cunoaştem oare pe El? Cu privire la această relaţie. Isus a spus: „Vă este de folos să Mă duc”, ca astfel să-i poată conduce şi mai aproape de El. Este o bucurie pentru Isus când un ucenic îşi face timp să păşească mai aproape de El. Aducerea de roade este întotdeauna menţionată ca fiind manifestarea unei comuniuni strânse cu Isus Cristos (loan 15:1-4).

Odată ajunşi într-o legătură strânsă cu Isus, nu mai suntem niciodată singuri, nu mai avem niciodată nevoie de înţelegerea şi simpatia oamenilor, putem să vorbim oricând din preaplinul inimii noastre fără să părem patetici. Acel sfânt care are o legătură foarte apropiată cu Isus nu atrage niciodată privirea altora spre sine însuşi, ci numai spre faptul că Isus este la cârma vieţii lui, deoarece ultima adâncime a fiinţei lui a fost umplută de El. Singura impresie lăsată de o astfel de viaţă este aceea a unui echilibru calm şi puternic pe care Domnul nostru îl dă celor care au o legătură foarte strânsă cu El.

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

OSWALD CHAMBERS

Pamant si cer

Atatea flori sunt pe campie
Si ce frumos ele-nfloresc
Mi-aduc in suflet bucurie
Ca-n ele-i Tatal meu ceresc
Dar gandul inspre bolta-mi zboara
Caci tot ce-i jos e trecator
Doar sus in cer e primavara
Si plaiuri cu vesnice flori.

Aici o floare infloreste
Si-si da parfumul minunat
Doar pana cand se vestejeste
Si intra-n lutu-ntunecat..
Dar sus in ceruri in gradina
Cresc flori ce nu se ofilesc
Caci Soarele si apa lina
Cu viata sfanta le hranesc.

Atat belsug de roade coapte
Apleaca pomii roditori
Ce-asteapta parca zi si noapte
Sa-si dea povara roadelor.
Dar gandul meu zboara spre ceruri
Spre Pomul Vietii, plin de rod
Rodind in doisprezece feluri
Pentru al raiului norod.

Aicea jos curg multe ape
Ce vor seca toate-ntr-o zi
Iar albia lor oricat de mare
Ar fi, tot se va narui.
Dar dincolo-n gradina sfanta
Raul vietii curge lin
Cu apa sa eterna, blanda
Dand viata vesnica din plin.

Cetatile de-aici din lume
Oricat de tari si mari ar fi
Ramane-vor fara de nume
Vor disparea pentru vecii.
Insa in ceruri  o cetate
Asteapt-un cer si-un nou pamant
Si-o zi in care sa coboare
Cu cei alesi, la glasul sfant..

Pamant si cer, moarte sau viata
Vremelnicie sau etern
Ruina sau glorie cereasca
Tatal etern sau Lucifer.
Noapte sau sfanta dimineata
Edenul sau chinul pe veci
Doar doua cai iti stau in fata
Prieten drag,tu ce-ti alegi?

Emanuel Hasan