În Hristos – înaintând!

Nădăjduieşte în Domnul! Fii tare, îmbărbătează-ţi
inima şi nădăjduieşte în Domnul! Ps. 27:14.

Oricât de grea e împotrivirea, Tu – crede și râmăi curat!
Curând vedea-vei izbăvirea, laudă pe Domnul adorat!

Stai în El în zi cu soare! Fii cu El în verzi pășuni!
Vine noaptea-n groază mare? Stai pe genunchi în rugăciuni!

Prin Har primi-vei noi puteri, păși-vei valul neînfricat!
Te-ncrezi în Domnul? – Nu! Nu pieri! Fii pe stâncă neîncetat!

Înalță-I laude-n vrednicie din cuget sfânt, onest, smerit.
Iubirea-i rodul ce învie! În Cuvânt – stai neclintit!

Curând vedea-vei răsplătirea, curând vei auzi duios:
”Primită-i ruga și trăirea! Vino rob bun și credincios!

Ales-ai cu suspine calea – pe drum îngust, anevoios…
În imnul mulțumirii valea, crescut-a florile-n Hristos!

Te fac moștenitor al țării, ce n-ai văzut-o, dar crezând
Te-ai avântat… Și-n largul zării, văd Slova Vieții – triumfând!”

–––––––––––––––––––––––––

Stăpânul chiamă slujitori, înrolați în oastea sfântă!
Stăpânul vrea luminători, cu versul inimii ce-ncântă,

Ce țin stindardul biruinței și-n foc: înalță rugi, cântând!
Puterea dragostei, credinței – croiește drum, înaintând!

Lidia Cojocaru 

Natura şi faptele

“Dacă dreptatea voastră n-o va întrece pe cea a cărturarilor si a fariseilor, nicidecum nu veţi intra în împărăţia cerurilor.” Matei 5:20

Caracteristica unui ucenic nu este aceea că el face fapte bune, ci aceea că motivaţiile lui sunt bune, deoarece el a fost făcut bun prin harul supranatural al lui Dumnezeu. Singurul lucru care depăşeşte calitatea de a face bine este acela de a fi bun. Isus Cristos a venit să pună o nouă ereditate în orice om care Ii dă voie să facă acest lucru: ereditatea aceasta va depăşi dreptatea cărturarilor şi a fariseilor. Isus spune: ” Dacă sunteţi ucenicii Mei, trebuie să fiţi drepţi nu numai in trăirea voastră, ci şi în motivaţiile voastre, în aspiraţiile voastre, în gândurile cele mai tainice ale minţii voastre”.

Motivaţiile noastre trebuie să fie aşa de curate, încât Dumnezeul cel Atotputernic să nu vadă nimic de condamnat. Cine poate sta în lumina veşnică a lui Dumnezeu, iar El să nu aibă nimic de condamnat? Numai Fiul lui Dumnezeu, iar El susţine că, prin Răscumpărarea Lui, poate pune în orice om propria Lui natură, făcându-l să fie la fel de nepătat şi de simplu ca un copil. Puritatea pe care o cere Dumnezeu este imposibilă dacă eu nu pot fi refăcut în interiorul meu, şi tocmai aceasta este ceea ce Isus şi-a asumat să facă prin Răscumpărarea Lui. Nici un om nu poate ajunge curat prin respectarea unor legi. Isus Cristos nu ne dă legi şi reguli; învăţăturile Lui sunt adevăruri ce pot fi interpretate numai prin natura pe care El o pune în noi.

Marea minune a mântuirii aduse de Isus Cristos este aceea că El schimbă ereditatea noastră. Nu schimbă natura umană, ci schimbă izvorul.

Oswald CHAMBERS

Tabăra Cristos pentru Romania a fost lovita de o furtună puternică. A fost declanșat planul roșu de urgență! Se confirmă un deces, iar altul este grav rănit.

Pastor Ciprian Barsan

UPDATE ? ora 00.20: Un mort ?i 15 r?ni?i Raed Arafat a declarat c? bilan?ul tragediei din Bihor este: 1 decedat ?i 15 r?ni?i. Dintre cei 15 r?ni?i ? trei au via?a n pericol. Doi dintre cei trei r?ni?i grav au fost du?i la Spitalul din Oradea, iar cel de-al treilea va fi dus la Cluj.

Prefect: Oamenii participau la o ntlnire religioas? ? http://bit.ly/2uqdEBl

UPDATE ? ora 23.10: Furtuna a lovit ?i un al doilea camping situat n apropiere de Bulz, n localitatea Bratca. Hadrian Borcea, coordonator SMURD, a precizat la Antena 3, c? n aval fa?? de localitatea Bulz, pe malul Cri?ului Repede, s-ar afla ?i alte persoane afectate.
UPDATE ? ora 22.40: Prefectul de Bihor, Ioan Mihaiu, a confirmat ? la Antena 3 ? decesul unei persoane n campingul de la Bulz. Un copac a c?zut peste o ma?in? n care se aflau dou? persoane. Una a…

Vezi articol original 283 de cuvinte mai mult

Absolut și misterios

Sunt spuse multe prin tăcere,
Mai grele chiar ca prin cuvânt,
Dar nu tot timpul prin zabrele,
Cu-a hainei sale lungi mistere,
Conduce la deznodământ.

Pământul, viața, universul,
Sunt semne mari din absolut!
Cum fiecare-și știe mersul
În tainic, veșnic și imensul
Tipar ce-n toate e văzut!

Mister: e scurta definiție
A-ntregului din absolut!
Noi nu cunoaștem compoziție,
Vedem mai mult prin intuiție,
Suntem creeați din duh și lut!

Încerc cu mintea a pătrunde
Dincolo de ce văd și simt,
Dar nu găsesc nicicum, niciunde,
Pe valul de mister o punte,
O ușă-n zidul de granit!

Privesc în timp, în propria-mi viață
Și-n viața semenilor mei,
Și văd atâția nori și ceață,
Prăpăstii reci, veșmânt de gheață,
Ai morții soli și ura ei!

Văd des cum cerul se închide,
Cum soarele rămâne mut
Și-a sale raze reci, livide,
Par suliți lungi, priviri morbide…
Sfârșitul pare început.

Și-atunci, slăbiți de-al groazei vânt,
Cu pieptul ars pe-altar de chin,
Lipsiți de vlagă-n trup și gând,
Speranța pierdem și, plângând,
Gustăm mai mult, mai mult pelin!

Și tot ce-a fost vre-odată logic,
Acum complet e ne-nțeles!
Și glasul ce cânta eroic,
Acum vorbește doar ironic
Despre ilustrul univers!

Ce am crezut ieri cu tărie
Și nimeni nu ne-ar fi clintit,
Astăzi lăsăm în neagra glie!
Uităm că lumea este vie
Urmând traseul definit!

Adeseori astfel străbatem
Cărarea către absolut.
Și în mister cu greu ne zbatem,
Să așteptăm nu mai putem,
Ni-e teamă de necunoscut!

Când cerul pierde din culoare,
Pământul când tresare greu,
Cu frică pierdem din răbdare
Și, nevăzând nimic în zare,
Uităm, plângând, de Dumnezeu!

Uităm, Isus, lovit de bice,
Scuipat de toți și luat în râs,
Cum greu purtându-și trista cruce
Mergea pe drumul ce conduce
Spre dealul unde-a fost străpuns!

Uităm privirea-n lacrimi calde
Ce căuta lumina-n nori,
Printre rabini și-a Romei hoarde,
Printre-ai Săi frați cu inimi calde,
Printre ai morții reci fiori!

Și nu doar crucea I-a fost parte,
Să stea între tâlhari lovit:
El a plătit a noastre fapte,
Cum clar stă scris în sfânta Carte!
Prin El Lumina am zărit!

I-a fost sortit să bea veninul
De noi, de toți, pe rând turnat!
Deși amar precum pelinul,
Nu s-a oprit să-și dea căminul
Pentru Pământul întinat!

Deși cunoaștem azi istoria,
Deși vorbim de El mereu,
Când El din ceruri își dă voia
Ca să gustăm puțin nevoia,
Dușman ne pare Dumnezeu!

Sunt multe cărți, multe cuvinte,
Doctrine pro și contra Lui…
Dorim și cerem daruri sfinte,
Pământul vrem să ia aminte:
A fost salvat prin lemn și cui!

Vorbim mereu, cunoaștem multe,
Și mult le spunem tuturor!
Am vrea ca toți să ia aminte
La ce le spunem prin cuvinte:
Să-și cerceteze viața lor!

Dar, oh, de-am ști mai mult prin fapte
Să arătăm ce-a fost Isus:
Se cere viață-n calitate,
Nu vorbe bune-n cantitate,
Când soarele este apus!

Doresc ca Tatăl să ne poarte
Pe al Său braț curat și sfânt!
Când calea se afundă-n noapte,
Când ne-nspăimânt-a morții șoapte,
În mâna Lui să stăm cântând!

Căci în mister creat-a totul
Și El domnește-n absolut!
Noi nu știm când se stinge focul,
Dar știm: Hristos e antidotul!
El l-a înfrânt pe Belzebut!

El ne veghează pașii-n noapte
Când spunem: „clar că m-a uitat…”
Când Îl chemăm El este-n toate
Puterea noastră, în dreptate!
Slăvit să fie ne-ncetat!

Emanuel Adrian Vlaicu 

Sfinţirea

„Şi voi, prin El, sunteţi în Cristos Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi… sfinţire.” 1 Corinteni 1:30

Latura vieţii. Taina sfinţirii este că însuşirile desăvârşite ale lui Isus îmi sunt date nu treptat, ci deodată, atunci când, prin credinţă, ajung să înţeleg că Isus Cristos a fost făcut sfinţire pentru mine, sfinţire nu înseamnă altceva decât faptul că sfinţenia lui Isus devine a mea într-un mod vizibil.

Secretul minunat al unei vieţi sfinte nu constă în a-L imita pe El, ci în a lăsa ca însuşirile desăvârşite ale lui Isus să se arate în trupul meu muritor. Sfinţirea este “Cristos în voi”. In procesul sfinţirii îmi este dată viaţa Luiminunată; ea îmi este dată prin credinţă, ca dar suveran al harului lui Dumnezeu. Sunt pregătit ca Dumnezeu să facă sfinţirea la fel de reală în mine cum este în Cuvântul Lui? Sfinţirea înseamnă primirea în dar a calităţilor sfinte ale lui Isus Cristos. Răbdarea Lui, dragostea Lui, sfinţenia Lui, credinţa Lui, curăţia Lui şi evlavia Lui, se manifestă în şi prin fiecare suflet sfinţit.

Sfinţirea nu înseamnă a lua din Isus puterea de a fi sfinţi, ci înseamnă a lua din Isus sfinţenia care s-a manifestat în El şi pe care acum El o dă în noi. Sfinţirea este un dar, nu o imitaţie. Imitaţia este cu totul altceva. In Isus Cristos se află perfecţiunea a toate; taina sfinţirii este că toate însuşirile desăvârşite ale lui Isus sunt la dispoziţia mea şi, încet, dar sigur, încep să trăiesc o viaţă de nespusă ordine, echilibru mintal şi sfinţenie. “Păziţi de puterea lui Dumnezeu.”

Oswald CHAMBERS

Unde-i biruința?

Cât să fie de departe
Biruința ce-o aștept,
Căci in fiecare noapte
Inima îmi plânge-n piept!

Până când vor curge oare,
Lacrimi pline de dorință
Cât să stau în așteptare,
Până vei da biruință?

Sufletul mi se zdrobește
Uneori parcă-i nedrept.
Puterea îmi tot slăbește
Și eu tot aștept, aștept!

Privește spre mine, Doamne,
Deznădejdea m-a răpus
Au trecut atâtea toamne
De mi-ai fi dat un răspuns!

De ce plângi copile-n zori?
De ce te îngrijorezi?
Nu ți-am spus de-atâtea ori,
Crede numai, și-ai să vezi!

Ti-ai dorit o casă nouă
Să nu te mai simți stingher
Dar am vrut ca mai întâi,
Să ți-o pregătesc în cer!

Ai vrut bogății deșarte
Deși ești foarte bogat,
Însă te-ar fi dus la moarte
Și-atunci n-am acceptat!

Vindecarea ce mi-o ceri,
Ți-o pot da foarte ușor
Dar tu, nu ai să fii aur
Dacă te scot din cuptor!

Mi-ai spus că între străini
Te-am adus și te-am uitat…
De-ai știi tu, copilul Meu,
Câte suflete-ai salvat!

Îți știu inima de-aproape
Eu îți văd marea dorință
Și când te-aștepți mai puțin,
Am să-ți aduc biruință!

Dar, dacă îți pierzi credința
Ce-odinioară ai avut,
Îndepărtezi biruință
Și-o luăm iar de la ‘nceput!

Ai încredere în Mine
Chiar și-atunci când pare greu
Fiindcă orice ar zice omul
Verdictul îl voi da Eu!

Mirela Olteanu 

Sfinţirea

„Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră.” Tesaloniceni 4:3

Latura morţii. În procesul sfinţirii Dumnezeu trebuie să se ocupe de noi atât pe latura morţii, cât şi pe latura vieţii. Mulţi dintre noi petrecem aşa de mult timp în acest loc al morţii, încât avem pe noi amprenta mormântului. Întotdeauna există o bătălie aprigă înainte de sfinţire. Întotdeauna există ceva ce zvâcneşte de neplăcere in faţa cerinţelor lui Isus Cristos. Imediat ce Duhul lui Dumnezeu începe să ne arate ce înseamnă sfinţirea, începe şi lupta. “Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte… chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.”

În procesul sfinţirii Duhul lui Dumnezeu mă va goli până când voi rămâne doar eu însumi – acesta este locul morţii. Sunt eu gata să fiu eu însumi şi nimic mai mult – fără prieteni, fără tată, fărâ frate, fără interese egoiste, ci pur şi simplu gata de moarte? Aceasta este condiţia sfinţirii. Nu este de mirare că Isus a spus: “Nu am venit să aduc pacea, ci sabia”. Aici apare lupta şi aici cădem atât de mulţi dintre noi. Refuzăm să ne identificăm cu moartea lui Isus în acest punct. “Dar e o condiţie aşa de severă”, spunem noi, “Nu se poate ca El să vrea să fac asta!” Domnul nostru este sever şi El vrea ca eu să fac asta.

Sunt gata să ajung eu însumi nimic, să mă golesc cu hotărâre de tot ce gândesc prietenii mei despre mine, de tot ce gândesc eu despre mine şi să-I dăruiesc lui Dumnezeu persoana mea dezbrăcată de toate acestea? Imediat ce fac aşa, El mă va sfinţi pe deplin şi viaţa mea va fi eliberată de orice altă dorinţă în afară de dorinţa după Dumnezeu.

Când mă rog: “Doamne, arată-mi ce înseamnă pentru mine sfinţirea”. El îmi va arăta, înseamnă a fi făcut una cu Isus. Sfinţirea nu este ceva ce Isus Cristos pune în mine, ci este El însuşi în mine.

Oswald CHAMBERS

Să mijlocim pentru Mihaela! Dumnezeu să o vindece…

Pastor Ciprian Barsan

Dragilor … din p?cate revin cu ve?ti proaste …
n Romnia nc? se confirm? nenorocita sintagm? „Opera?ie reu?it?, pacientul …!”

Mihaela a paralizat ! Nu-?i simte/mi?c? partea stng?, ochii nu-i poate deschide iar de vorbit vorbe?te foarte greu (ca un robot…) 😦
Medicii sunt incredibili: „ce vrei dom’le, fi mul?umit c? a sc?pat cu via?? !!!!” … un altul „vezi c? ?i eu am fost n sala de opera?ie, te a?tept s? treci pe la mine !!!!”….. no comm

O situa?ie foarte dificil? … Cu ajutorul Domnului vom ie?i (cumva) ?i din asta … Avem n continuare nevoie de rug?ciunile voastre pentru noi investiga?ii medicale, c?l?uzire de sus n luarea unor decizii ?i mai ales … s?n?tatea Mihaelei !
V? mul?umim !

Christian Dragomir

Vezi articol original

Nu te-ngrijora

Psalm 40

“Nu te-ngrijora copilul meu, ştii bine
Că de-a pururi nu s-o depărta
Bunătatea şi-ndurarea-Mi de la tine,
Pentru veci Eu ţi le voi păstra!

Nu te întrista când vezi mulţimi de rele
Ce lovesc în inimioara ta.
Şi când anii, zilele, sunt tot mai grele
Te-o păzi credincioşia Mea.

Nu te tulbura copile drag, că-n lume,
Merge totul din rău în mai rău.
Aminteşte-ţi că am scris şi al tău nume
‘N cartea vieţii, cea din raiul Meu.

Nu te speria atunci când simţi furtuna
Ce lovește-amarnic peste viaţa ta
Ţi-am promis că-s lângă tine totdeauna,
Lasă-ţi mâna ta în mâna Mea!

Nu te mai văita şi plânsul ţi-l opreşte
Când lovit eşti chiar de-ai tăi iubiţi
Căci Eu, Dumnezeu, sunt cel ce te iubeşte
Doar te roagă, spre-a fi mântuiţi!

Nici în ceasuri rele să nu-ţi fie frică,
Noaptea neagră când te-o-nvălui!
Ochii inimii spre ceruri ţi-i ridică
Steaua dimineții-o răsări!

Nu te-ngrijora, ci aruncă-ţi spre Mine
Grijile şi-ndurerarea ta
Căci Eu însumi Mă voi îngriji de tine
Şi pe-aripa Mea te voi purta.”

Astfel îmi vorbise într-o dimineaţă
Tatăl meu ceresc prin sfânt cuvânt
Şi din acea zi, cu-ntreaga mea viaţă
Vreau să mă predau în braţu-I sfânt.

Doamne, ajuta-mă să mă încred în Tine,
În cuvântul şi-n promisiunea Ta,
Că în fiecare zi vei fi cu mine
Şi că nicidecum nu m-oi lăsa!

Pavel Mariana Florica