7 Aprilie

„În numele Domnului, le tai în bucăţi.” Psalmi 118:12

Domnul nostru Isus, prin moartea Sa, nu a răscumpărat doar o parte din noi, ci întreaga noastră fiinţă. Prin răstignirea şi moartea Sa, a intenţionat întreaga noastră sfinţire — duh, suflet şi trup — astfel încât să poată domni fără nici un rival în triplul Său regat. Este treaba firii născute din nou prin Dumnezeu să susţină drepturile Domnului Isus Christos. Suflete, de vreme ce eşti copil al lui Dumnezeu, trebuie să cucereşti fiecare parte din tine care nu este supusă lui Christos; trebuie să-ţi pleci toate puterile şi pasiunile în faţa sceptrului de argint al domniei lui Isus.

Nu trebuie să fii mulţumit până când Cel care este Rege prin răscumpărare nu devine Rege prin încoronare şi nu preia controlul în viaţa ta. Văzând că păcatul nu mai are nici un drept asupra noastră, purtăm lupta cea bună a credinţei şi căutăm, în numele lui Dumnezeu, s-o ducem până la capăt. Trupul meu este un mădular al lui Christos. Voi tolera să fie condus de prinţul întunericului? Suflete, Christos a suferit pentru păcatele tale şi te-a răscumpărat cu sânge preţios. Vei permite ca memoria ta să devină o magazie a răului, şi pasiunile tale combustibile pentru focul nedreptăţii? Vei permite ca judecata ta să fie pervertită de eroare sau ca voinţa ta să fie înlănţuită de păcat? Nu, suflete, tu eşti al lui Christos, şi păcatul nu are nici un drept asupra ta.

Fii curajos, creştine! Nu te speria, fiindcă vrăjmaşii tăi spirituali nu te vor putea distruge niciodată. Poţi să-i învingi, deşi nu prin propria ta putere; cel mai slab dintre ei te depăşeşte. Dar poţi să-i învingi prin sângele Mielului. Nu întreba „cum să-i înfrâng, când sunt atât de puternici şi înfricoşători?”, ci du-te la Cel tare să te întărească, aşteaptă-L cu umilinţă, şi Dumnezeul Iui Iacov îţi va veni în ajutor. Atunci îţi vei putea cânta victoria obţinută prin harul Său.

Meditaţii C. H. Spurgeon

27 Martie

„Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.” Matei 26:56

El nu şi-a părăsit niciodată ucenicii, dar ei, temându-se pentru viețile lor, au fugit de lângă El chiar de la începutul suferinţelor. Acesta este un exemplu grăitor care ne învaţă cât de fragilă este credinţa celor care se bazează pe ei înşişi. Sunt ca o turmă de oi, care fug în toate părţile când vine lupul. Au fost avertizaţi de pericol şi au promis că mai bine mor decât să-şi părăsească învăţătorul, dar imediat ce au fost atinşi de teamă au luat-o la sănătoasa. S-ar putea ca astăzi să mă pregătesc de dimineaţă să sufăr încercări de dragul Domnului, fiind sigur că voi fi perfect credincios; dar dacă am în inimă un dram de necredinţă, voi fugi la fel ca apostolii.

A face o promisiune nu înseamnă şi a o respecta. Dacă apostolii ar fi rămas alături de Isus până la capăt, ar fi avut slavă veşnică; dar ei au fugit de slavă. Să mă ajute Domnul să nu le urmez exemplul! Unde altundeva ar fi avut mai mare siguranţă decât lângă învăţătorul lor, cate ar fi putut chema în ajutor douăsprezece legiuni de îngeri? Au fugit de propria lor siguranţă. O Doamne, nu mă lăsa să cad în aceeaşi capcană. Harul divin poate transforma un laş îtr-un mare viteaz. Lemnele ude pot arde ca focul de pe altar dacă Domnul vrea. Aceşti ucenici, fricoşi ca nişte iepuri, s-au transformat în lei după coborârea Duhului Sfânt La fel, Duhul Sfânt poate să-mi schimbe teama în curaj, ca să mărturisesc adevărul Său.

Cât de neliniştit trebuie că a fost Mântuitorul văzându-şi ucenicii speriaţi! A fost o picătură amară în plus în paharul durerii, dar nu L-a împiedicat să-l bea până la capăt. N-aş vrea să mai adaug şi eu câteva picături. Dacă mă lepăd de lsus, II răstignesc încă o dată, şi II „dau să fie batjocorit” (Evrei 6:6). Păzeşte-mă, Duh Sfânt, de un sfârşit atât de ruşinos.

Meditaţii C. H. Spurgeon

Zidire și dărâmare

Peste locurile ce le vedem sub soare
Vine un timp foarte bun de prosperitate
Ce aduce pentru toți împlinire și culoare
Și putere înțeleaptă în responsabilitate.

Se spune că își are vremea ei și dărâmarea
Și falnicele palate cu zgomot se dărâmă
Atunci vine cu acțiune bruscă schimbarea
Tot ce timpul trecut a zidit acum se sfărâmă.

Și case și edificii impunătoare și comunități
Chiar țări întregi sunt dărâmate în cenușă
Alte vorbe se ridică descriind noile realități
Au fost spuse înainte și acum au intrat pe ușă.

Dărâmarea dărâmă forme și idei adiacente
Înțelepciuni trecute și învățături comunitare
Schimbă după plac șirurile de evenimente
Folosindu-se adeseori chiar de forțele militare.

În locul râsului jignitor se conturează plânsul
Și lipsa vine cu sărăcia printre dărâmături
Să te cuprindă pe tine cu tulburare și pe dânsul
Ca să rămână în urma lor atâtea rele încurcături

Dar vine și zidirea cu vremea ei sub soare
Cu temelii noi cu ziduri noi ce se ridică
Idei și învățături noi cu complexe superioare
Cu mașini și aparate ce vremi prospere ne indică.

Cel ce controlează toate vremurile este Dumnezeu
Este același în orice vreme El nu este schimbător
Cere-i ajutorul când ți-i ușor sau când ți-i greu
Și El Domnul Domnilor îți va veni în ajutor.

Constantin Sferciuc  

2 Martie

„Şi fiecare om din Israel se pogora la filisteni ca să-ţi ascută fierul plugului, coasa, securea şi sapa.„

 „1Samuel 13:20

Noi suntem angajaţi într-o bătălie pe viaţă şi pe moarte cu filistenii răului. Fiecare armă din preajma noastră trebuie folosită. Predicarea, învăţarea, rugăciunea, facerea de bine — toate trebuie puse la lucru; orice talent care ni s-a părut neînsemnat trebuie folosit. Coasa, securea şi sapa pot fi folositoare în uciderea filistenilor. Uneltele grele pot lovi cu putere, şi atâta vreme cât distrug răul, nu contează dacă loviturile sunt elegante sau nu. Fiecare moment, la timp sau în afara timpului, fiecare pricepere, educată sau nedezvoltată, fiecare ocazie, favorabilă sau nefavorabilă, trebuie să fie folosite, fiindcă Vrăjmaşii noştri sunt mulţi şi forţa noastră este insuficientă.

Multe dintre uneltele noastre au nevoie să fie ascuţite. Avem nevoie de înţelegere, tact, energie, promptitudine — într-un cuvânt, de o completă adaptare — pentru lucrarea Domnului. Simţul practic este rar întâlnit la conducătorii lucrării creştine. Trebuie să învăţăm de la vrăjmaşii noştri, şi astfel să-i facem pe filisteni să ne ascută uneltele. In dimineaţa aceasta trebuie să ne pregătim să ne ascuţim zelul pe tot timpul zilei cu ajutorul Duhului Sfânt. Observaţi energia catolicilor, care trec peste mări şi ţări pentru un singur prozelit. Oare vor monopoliza ei toată înflăcărarea? Uitaţi-vă chinurile pe care le îndură sălbaticii pentru idolii lor. Oare vor rămâne singurii oameni care rabdă şi se sacrifică?

Priviţi-l pe prinţul întunericului, cât de perseverent este în dorinţele sale, cât de neabătut în aşteptări, cât de îndrăzneţ în planuri, cât de priceput în comploturi şi cât de energic în toate! Diavolii sunt uniţi ca unul în infama lor rebeliune, în timp ce noi, care credem în Isus ne împărţim în slujba lui Dumnezeu şi nu lucrăm aproape niciodată în comun. O, dacă am învăţa din munca infernală a Satanei cum să trăim ca nişte buni samariteni, căutându-i pe cei care au nevoie de ajutor!

Meditaţii C. H. Spurgeon

17 Februarie

„Isaac locuia lângă fântâna Lahai- Roi ” Genesa 25:11

Agar primise cândva ajutor lângă fântână, şi Ismael băuse din apa oferită de Dumnezeul care trăieşte şi vede fii oamenilor. Dar vizita lui Isaac la fântână nu era o vizită ocazională, ca cele pe care le facem Domnului în timp de nevoie. Cei necredincioşi îl strigă pe Dumnezeu în necaz, dar ÎI uită atunci când le merge bine. Isaac locuia acolo, şi fântâna Dumnezeului viu care vede totul era izvorul său de viaţă.

Cursul obişnuit al vieţii unui om, sălaşul sufletului său, indică cu exactitate starea lui. Poate că experienţa lui Agar îl impresiona pe Isaac şi de aceea alesese acest loc. Numele său simbolic îl făcea iubit. Frecventele lui meditaţii din vremea înserării îl făcuseră să îndrăgească izvorul. Întâlnirea lui cu Rebeca îi legase sufletul de izvor, dar ceea ce îl determinase să-şi aşeze cortul lângă izvor era faptul că simţise acolo tovărăşia viului Dumnezeu. Să-L rugăm pe Duhul Sfânt să ne facă să simţim astăzi şi în toate zilele prezenţa „Dumnezeului care mă vede” (Genesa 16:13). Să ne fie Domnul izvor de mângâiere şi desfătate, curgând în viaţa veşnică.

Ulcioarele noastre se sparg şi apa se scurge, dar fântâna Creatorului nu seacă niciodată. Fericit este cel care locuieşte lângă fântână şi care are la îndemână provizii abundente. Domnul a fost un ajutor de nădejde altora; numele lui este El Shadai, Dumnezeul îndestulător. Inimile noastre au avut adesea părtăşie cu El. În El sufletul nostru a găsit Mirele slăvit, Domnul laudei. Astăzi „în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa” (Fapte 17:28). Să locuim deci lângă El. Slăvite Doamne, sileşte-ne să ne aşezăm Corturile la fântâna Dumnezeului viu şi să nu te părăsim niciodată.

Meditaţii C. H. Spurgeon

16 Ianuarie

„Eu îţi vin in ajutor, zice Domnul.” Isaia 41:14

Ascultaţi-L pe Domnul Isus spunându-ne fiecăruia „Eu te voi ajuta. Nu este mare lucru pentru Mine, Dumnezeul tău, să te ajut Gândeşte-te la ce am făcut deja. Cum să nu te ajut? Te-am cumpărat cu sângele Meu. Cum să nu te ajut? Mi-am dat viaţa pentru tine; şi dacă am făcut cel mai mare sacrificiu, de ce nu aş face şi ceva mai uşor? Să te ajut! Este cel mai mic lucru pe care l-aş face pentru tine. Am făcut mai mult şi voi face mai mult. înainte de a crea lumea, te-am ales. Am încheiat un legământ pentru tine. Am părăsit slava şi am devenit om pentru tine. Mi-am dat viaţa pentru tine, şi dacă am făcut toate aceste lucruri, te voi ajuta şi acum! Ajutându-te, îţi dau ceea ce am cumpărat deja pentru tine. Dacă ai avea nevoie de ajutor de o mie de ori pe zi, te-aş ajuta. Cererile tale sunt neînsemnate în comparaţie cu ceea ce vreau să-ţi dau Eu. Pe tine te costă mult să ceri, dar pe Mine nu mă costă nimic să dau. Să te ajut? Nu te teme! Dacă o furnică ar sta la uşa grânarului tău, cerându-ţi ajutorul, nu te-ai ruina dacă i-ai da o mână de grâu; tu nu eşti decât o insectă la uşa grânarului ceresc. Te voi ajuta”.

Suflete, nu crezi că e destul? Ai nevoie de o putere mai mare ca puterea Celui Atotputernic? Ai nevoie de mai multă înţelepciune decât există în Tatăl, de mai multă dragoste decât îţi arată Fiul, sau de o putere mai mare ca puterea Duhului Sfânt? Adu-ţi aici ulciorul gol! Cu siguranţă că îl vei umple! Grăbeşte-te, adună-ţi nevoile şi adu-le aici – goliciunea, şi durerile, şi amărăciunile. Iată, râul bogăţiei lui Dumnezeu este gata să se reverse. Ce îţi poţi dori mai mult? Fii gata să primeşti totul, suflete, fiindcă aceasta este puterea ta. Dumnezeul cel Veşnic este Ajutorul tău!

„Nu te teme, sunt cu tine, Nu te-nspăimânta! Eu sunt Dumnezeul Veşnic, Gata a te ajuta.”

Meditaţii C. H. Spurgeon

Obstacolele te ajuta sa urci

10 noiembrie

Text: Genesa 45:1-8

„Voi, negresit, v-ati gandit sa-mi faceti rau; dar Dumnezeu a

schimbat raul in bine, … sa scape viata unui popor in mare numar. „

Genesa 50:20

Profesorul in Studiul Bibliei, Warren Wiersbe, relateaza o po-
vestire despre un baietas care isi conducea surioara mai mica
pe o carare abrupta de munte. Urcusul era greu, pentru ca erau
multe stanci in cale. In final, fetita exasperata de urcusul greu, i-a
spus fratelui ei: „Aceasta nu-i o carare. Este toata numai stanci si
bolovani”. „Sigur, a spus el, dar bolovanii sunt obstacolele care te
ajuta sa urci”.

Daca cineva a avut de trecut obstacole, atunci acela a fost Iosif.
Fratii lui il urau. A fost vandut ca sclav. A fost acuzat pe nedrept si
aruncat intr-o inchisoare egipteana. Cu toate acestea a continuat
sa se increada in Domnul si sa umble prin credinta. In loc sa-l faca
sa se poticneasca, greutatile au fost pentru el doar noi pasi in
slujirea Domnului.

Si altii din Biblie au aratat aceeasi atitudine increzatoare: Avaam,
Moise, Samuel, Ghedeon, si insusi Domnul nostru Isus Cristos.
Pentru fiecare din ei, felul in care au implinit voia lui Dumnezeu
a fost marcat de impotrivire, greutati si dificultati. Dar ei n-au lasat
ca acestea sa-i opreasca din cale.

Care este situatia ta? Ai obstacole in cale? Ai stanci in drumul
tau? Doresti sa abandonezi? Intoarce-te spre Domnul pentru a
primi putere, harul Sau, si calauzirea care vine numai de la El. Ia-ti
privirea de la dificultati si atintesteti-o asupra scopului, prega-
tindu-te pentru a fi folosit de Domnul mai mult. Dumnezeu nu a
promis sa indeparteze toate stancile din calea ta, dar El a promis
ca te va ajuta la fiecare pas al cararii tale.

Nu uita: „obstacolele te ajuta in urcare”. – D.C.E.

„El n-a promis drum larg si usor

Sa poti umbla fara ajutor

Si nici pe drum ca nu vor fi stanci

Ca n-ai sa treci prin ape adanci.”- Smith

„Dumnezeu poate transforma
obstacolele in oportunitati.„

Painea zilnica

Justificat prin credinta

31 octombrie

Text: Romani 3:19-28

„Pentru ca noi credem ca omul este socotit neprihanit prin
credinta, fara faptele Legii.” Romani 3:28

Cand ne punem increderea in Isus, suntem justificati”. Toate
pacatele noastre au fost iertate, Si suntem acceptati intru totul
de Dumnezeu. Experimentam aceste beneficii spirituale extraor-
dinare pe baza vietii desavarsite a lui Cristos si a mortii Sale ca
jertfa pentru plata pacatelor noastre. Noi nu meritam aceasta; noi
nu o putem plati. Dimpotriva, noi suntem justificati, fara plata,
prin harul Sau, prin rascumpararea, care este in Cristos Isus”
(Romani 3:24).

Rowland Hill, predicatorul englez neconformist (1744-1833), a
participat la un targ unde a observat ca toti oamenii isi vindeau
produsele. A spus: „Am sa vand si eu ceea ce am de oferit, bine-
cuvantarile mantuirii, fara bani si fara plata. Ceilalti comercianti
au greutati sa se tocmeasca cu clientii asupra preturilor; dificul-
tatea mea este sa-i atrag, ceea ce nu costa. Marfa mea se primeste
prin credinta”.

Comentand incidentul, C.H. Spurgeon a spus: „Asa se petrece cu
oamenii. Daca in predicile mele as spune ca justificarea trebuie
cumparata, sau ca poate fi obtinuta numai umbland pe jos o suta
de kilometri, sau prin supunerea la torturi, cine nu ar cauta-o? Dar
cand este oferita gratuit, oamenii se intorc si pleaca… Ce idei
saracacioase mai pot avea oamenii despre valoarea Evangheliei lui
Cristos daca cred ca ar putea s-o cumpere!” Da, suntem justificati
prin credinta”.

Ai ajuns in relatii corecte cu Dumnezeu? Daca nu, primeste-L pe
Cristos ca Mantuitor al tau, si bucura-te de nneprihanirea data de
Dumnezeu, care vine prin credinta in Isus” (Rom. 3:22). – R.W.D.

„Iertarea-i fara plata, deplina,

Obtinuta la cruce de-al nostru Salvator;

Si-o da oricarui suflet ce-o cere

Si se-ncrede n Domnul si-al Lui ajutor.” – D.J.D.

„Justificare inseamna
ca intreaga vina a omului a disparut,
si bunatatea tui Cristos a fost daruita.„

Painea zilnica

Croncanitul incurajator

16 octombrie

Text: 1 Tesalomceni 5:1-11

„Cat despre dragostea frateasca,n’aveti nevoie sa va scrim ;caci voi singuri ati fost invatati de Dumnezeu sa va iubiti unii pe altii. ~1Tesaloniceni 4:9 ~
„Deaceea ,mangiati-va si intariti-va unii pe altii, cum si faceti in adevar.~1Tesaloniceni 5:11~

De ce unele biserici sunt vibrante si cresc continuu,in timp ce altele par ca se lupta descurajate?Poate ca diferenta consta in atitudine.Daca membrii unei biserici se intaresc si se incurajeaza recipoc intreaga atmosfera este optimista.Dar un spirit critic ,negativ, hraneste descurajarea si falimentul.

Bruce Larson a ilustrat putera incurajarii in cartea sa „wind and Fire”(Vant si foc) Scriind despre cocorii de dune,a spus :’Aceste pasari mari ,care traverseaza distante enorme peste continente,au trei calitati remarcabile.In primul rand ,isi schimba alternativ pozitia de conducere.

Nici o pasare nu va sta in varful unghilui tot timpul. In al doilea rand,isi aleg conducatori care sa pot rezista turbulentelor .Apoi ,tot timpul cand una dintre ele este infrunte ,celelalte croncanesc semnalizindu-si astfel prezenta”.Larson a comentat:”Aceasta nu este un model rau pentru biserica .”

Cu siguranta ca avem nevoie de lideri care sa faca fata turbulentelor si cei care sunt in conducere trebuie sa imparta autoritatea si cu altii.Dar mai mult ca orice ,avem nevoie de o biserica ce isi semnalizeaza prezenta alaturide liderii ei,incurajandu-i.

Este o lectie pentru fiecare dintre noi in acest obicei unic al cocorilor de dune.Sa ne verificam atitudinile Suntem cartici la adresa lidilor nostri din biserica ?Avem un spirit negativist?Daca este asa ,e timpul sa-i incurajam pe altii ,sa-i sprijinim pe liderii nostri Intarindu-ne unii pe altii .Cine poate sa spuna ce se va petrece in biserica noastra, daca am incepe sa”croncanim incurajtor?

„Daca ajutoru-mi poate usura
Povara fratelui meu,
Da-mi iubirea si intelepciunea Ta
Sa-l ajut atunci la greu.”- Anonim

„Traieste pentru a-i ridica pe altii,
Si nu pentru a-i demola.„

Painea zilnica

Statornicie pe cale

Vom evita căi străine de Scriptură
Convinși fiind că-n dezastru sfârșesc
Nu ne atrage contemporana cultură
Cu-a ei sfidare nebună și chip grotesc.

Vom sta pe fundamentul deja așezat
(E temelia ce nu se urnește)
Din ea nici o piatră nu s-a uzat
C-a fost clădită dumnezeiește.

Cuvântul ne-aduce totale convingeri
Din treaptă-n treaptă spre Rai să suim
În tot ce facem să fie distingeri
Între ce e lumesc și ce e sublim.

Valuri de tentații atacă mereu
Cum vom reuși să stăm în picioare?
Mergând cu Cel ce-a-nviat- pe traseu
Slujindu-L cu cea mai înaltă ardoare.

Ne-abatem din calea celor batjocoritori
Rugând Cerul să le schimbe purtarea
Și-n loc de zgură s-aibă sărbători
Să fie-n stare să-nvingă-ncercarea.

Purtați peste tot de vântul îndoielii?
Așa a fost odată, atrași de fantezii
Dar azi e-n noi un duh al îndrăznelii
De-a sta în Legământ în fiecare zi.

Nu pe nisip ne-am așezat locuința
Și nu ne bazăm pe-un ajutor omenesc
Cunoaștem calea și cunoaștem cerința
De-a accepta doar sprijin dumnezeiesc.

În lumea schimbărilor atât de frecvente
Al nostru Părinte e-același din veci
Să vină necazuri, să vină torente
Ne îndreptăm spre Țel pe sfinte poteci.

George Cornici