Obstacolele te ajuta sa urci

10 noiembrie

Text: Genesa 45:1-8

Voi, negresit, v-ati gandit sa-mi faceti rau; dar Dumnezeu a

schimbat raul in bine, … sa scape viata unui popor in mare numar.

Genesa 50:20

Profesorul in Studiul Bibliei, Warren Wiersbe, relateaza o po-
vestire despre un baietas care isi conducea surioara mai mica
pe o carare abrupta de munte. Urcusul era greu, pentru ca erau
multe stanci in cale. In final, fetita exasperata de urcusul greu, i-a
spus fratelui ei: „Aceasta nu-i o carare. Este toata numai stanci si
bolovani”. „Sigur, a spus el, dar bolovanii sunt obstacolele care te
ajuta sa urci”.

Daca cineva a avut de trecut obstacole, atunci acela a fost Iosif.
Fratii lui il urau. A fost vandut ca sclav. A fost acuzat pe nedrept si
aruncat intr-o inchisoare egipteana. Cu toate acestea a continuat
sa se increada in Domnul si sa umble prin credinta. In loc sa-l faca
sa se poticneasca, greutatile au fost pentru el doar noi pasi in
slujirea Domnului.

Si altii din Biblie au aratat aceeasi atitudine increzatoare: Avaam,
Moise, Samuel, Ghedeon, si insusi Domnul nostru Isus Cristos.
Pentru fiecare din ei, felul in care au implinit voia lui Dumnezeu
a fost marcat de impotrivire, greutati si dificultati. Dar ei n-au lasat
ca acestea sa-i opreasca din cale.

Care este situatia ta? Ai obstacole in cale? Ai stanci in drumul
tau? Doresti sa abandonezi? Intoarce-te spre Domnul pentru a
primi putere, harul Sau, si calauzirea care vine numai de la El. Ia-ti
privirea de la dificultati si atintesteti-o asupra scopului, prega-
tindu-te pentru a fi folosit de Domnul mai mult. Dumnezeu nu a
promis sa indeparteze toate stancile din calea ta, dar El a promis
ca te va ajuta la fiecare pas al cararii tale.

Nu uita: „obstacolele te ajuta in urcare”. – D.C.E.

„El n-a promis drum larg si usor

Sa poti umbla fara ajutor

Si nici pe drum ca nu vor fi stanci

Ca n-ai sa treci prin ape adanci.”- Smith

Dumnezeu poate transforma
obstacolele in oportunitati.

Painea zilnica

Justificat prin credinta

31 octombrie

Text: Romani 3:19-28

Pentru ca noi credem ca omul este socotit neprihanit prin
credinta, fara faptele Legii.” Romani 3:28

Cand ne punem increderea in Isus, suntem justificati”. Toate
pacatele noastre au fost iertate, Si suntem acceptati intru totul
de Dumnezeu. Experimentam aceste beneficii spirituale extraor-
dinare pe baza vietii desavarsite a lui Cristos si a mortii Sale ca
jertfa pentru plata pacatelor noastre. Noi nu meritam aceasta; noi
nu o putem plati. Dimpotriva, noi suntem justificati, fara plata,
prin harul Sau, prin rascumpararea, care este in Cristos Isus”
(Romani 3:24).

Rowland Hill, predicatorul englez neconformist (1744-1833), a
participat la un targ unde a observat ca toti oamenii isi vindeau
produsele. A spus: „Am sa vand si eu ceea ce am de oferit, bine-
cuvantarile mantuirii, fara bani si fara plata. Ceilalti comercianti
au greutati sa se tocmeasca cu clientii asupra preturilor; dificul-
tatea mea este sa-i atrag, ceea ce nu costa. Marfa mea se primeste
prin credinta”.

Comentand incidentul, C.H. Spurgeon a spus: „Asa se petrece cu
oamenii. Daca in predicile mele as spune ca justificarea trebuie
cumparata, sau ca poate fi obtinuta numai umbland pe jos o suta
de kilometri, sau prin supunerea la torturi, cine nu ar cauta-o? Dar
cand este oferita gratuit, oamenii se intorc si pleaca… Ce idei
saracacioase mai pot avea oamenii despre valoarea Evangheliei lui
Cristos daca cred ca ar putea s-o cumpere!” Da, suntem justificati
prin credinta”.

Ai ajuns in relatii corecte cu Dumnezeu? Daca nu, primeste-L pe
Cristos ca Mantuitor al tau, si bucura-te de nneprihanirea data de
Dumnezeu, care vine prin credinta in Isus” (Rom. 3:22). – R.W.D.

„Iertarea-i fara plata, deplina,

Obtinuta la cruce de-al nostru Salvator;

Si-o da oricarui suflet ce-o cere

Si se-ncrede n Domnul si-al Lui ajutor.” – D.J.D.

Justificare inseamna
ca intreaga vina a omului a disparut,
si bunatatea tui Cristos a fost daruita.

Painea zilnica

Croncanitul incurajator

16 octombrie

Text: 1 Tesalomceni 5:1-11

„Cat despre dragostea frateasca,n’aveti nevoie sa va scrim ;caci voi singuri ati fost invatati de Dumnezeu sa va iubiti unii pe altii. ~1Tesaloniceni 4:9 ~
„Deaceea ,mangiati-va si intariti-va unii pe altii, cum si faceti in adevar.~1Tesaloniceni 5:11~

De ce unele biserici sunt vibrante si cresc continuu,in timp ce altele par ca se lupta descurajate?Poate ca diferenta consta in atitudine.Daca membrii unei biserici se intaresc si se incurajeaza recipoc intreaga atmosfera este optimista.Dar un spirit critic ,negativ, hraneste descurajarea si falimentul.

Bruce Larson a ilustrat putera incurajarii in cartea sa „wind and Fire”(Vant si foc) Scriind despre cocorii de dune,a spus :’Aceste pasari mari ,care traverseaza distante enorme peste continente,au trei calitati remarcabile.In primul rand ,isi schimba alternativ pozitia de conducere.

Nici o pasare nu va sta in varful unghilui tot timpul. In al doilea rand,isi aleg conducatori care sa pot rezista turbulentelor .Apoi ,tot timpul cand una dintre ele este infrunte ,celelalte croncanesc semnalizindu-si astfel prezenta”.Larson a comentat:”Aceasta nu este un model rau pentru biserica .”

Cu siguranta ca avem nevoie de lideri care sa faca fata turbulentelor si cei care sunt in conducere trebuie sa imparta autoritatea si cu altii.Dar mai mult ca orice ,avem nevoie de o biserica ce isi semnalizeaza prezenta alaturide liderii ei,incurajandu-i.

Este o lectie pentru fiecare dintre noi in acest obicei unic al cocorilor de dune.Sa ne verificam atitudinile Suntem cartici la adresa lidilor nostri din biserica ?Avem un spirit negativist?Daca este asa ,e timpul sa-i incurajam pe altii ,sa-i sprijinim pe liderii nostri Intarindu-ne unii pe altii .Cine poate sa spuna ce se va petrece in biserica noastra, daca am incepe sa”croncanim incurajtor?

Daca ajutoru-mi poate usura
Povara fratelui meu,
Da-mi iubirea si intelepciunea Ta
Sa-l ajut atunci la greu.”- Anonim

Traieste pentru a-i ridica pe altii,
Si nu pentru a-i demola.

Painea zilnica

Statornicie pe cale

Vom evita căi străine de Scriptură
Convinși fiind că-n dezastru sfârșesc
Nu ne atrage contemporana cultură
Cu-a ei sfidare nebună și chip grotesc.

Vom sta pe fundamentul deja așezat
(E temelia ce nu se urnește)
Din ea nici o piatră nu s-a uzat
C-a fost clădită dumnezeiește.

Cuvântul ne-aduce totale convingeri
Din treaptă-n treaptă spre Rai să suim
În tot ce facem să fie distingeri
Între ce e lumesc și ce e sublim.

Valuri de tentații atacă mereu
Cum vom reuși să stăm în picioare?
Mergând cu Cel ce-a-nviat- pe traseu
Slujindu-L cu cea mai înaltă ardoare.

Ne-abatem din calea celor batjocoritori
Rugând Cerul să le schimbe purtarea
Și-n loc de zgură s-aibă sărbători
Să fie-n stare să-nvingă-ncercarea.

Purtați peste tot de vântul îndoielii?
Așa a fost odată, atrași de fantezii
Dar azi e-n noi un duh al îndrăznelii
De-a sta în Legământ în fiecare zi.

Nu pe nisip ne-am așezat locuința
Și nu ne bazăm pe-un ajutor omenesc
Cunoaștem calea și cunoaștem cerința
De-a accepta doar sprijin dumnezeiesc.

În lumea schimbărilor atât de frecvente
Al nostru Părinte e-același din veci
Să vină necazuri, să vină torente
Ne îndreptăm spre Țel pe sfinte poteci.

George Cornici

Sfaturi din inimă la inimă

Să nu ne cucerească
Un val de lăcomie
Iubirea mult să crească
Mânia să se-oprească,
Să fie armonie.

****
Să fie unitate
Să fie conlucrare
În fiecare frate
Să fie puritate
În orice-mprejurare.

****
Nimic să nu luăm
Din ce oferă firea
Din contră, să luptăm
În Sfânul Duh să stăm
Să nu vrem despărțirea.

****
Dorim progres și har
Și rod bogat dorim
Dar mersul la altar
Să nu mai fie rar
Din rugi să nu ne-oprim.

****
Când lipsuri se ivesc
Și e puțin în vas
Să nu vrem sfat lumesc
Ci sfat dumnezeiesc
La fiecare pas.

****
Când ajutor e dat
La cei ce au nevoie
Cuvântu-i aplicat
Haru-i nelimitat
Că-i dat de bunăvoie.

****
De ceartă, înșelare
Nu-i loc în sanctuar
Poruncile sunt clare
Să facem împăcare
Că-i sfânt mărgăritar.

****
De ce nu sunt iertări?
De ce sunt divergențe?
Aceste comportări
N-aduc înseninări:
Să le-aruncăm ca zdrențe!

****
Să nu ne amăgească
Al lumii val perfid
Spre Patria cerească
Avântul să sporească
Să nu sfârșim în vid.

****
Și înc-un sfat luați:
Să nu vă fie teamă
Ci cu curaj luptați
Să-i apărați pe frați
Și să-i luați în seamă.

George Cornici

Să-L chemi

Să-L chemi și s-aștepți ajutoru-n tăcere;
De porți vreun jug pe grumaz să nu plângi,
Te roagă fierbinte și mila I-o cere,
Dar propria vrere-naintea-I să-ți frângi!

În barca ta cheamă-L când vântul și marea
Îți stau împotrivă și-i greu să vâslești,
Când nori plumburii îți întunecă zarea
Și nu vezi limanul, oricât te trudești…

Mai cheamă-L pe Domnul și-n ceasul din noapte,
Când nu ai Lumină și focul e stins,
Prea des pleci urechea la vitrege șoapte,
Iar duhul tău geme și zace învins.

Să-L chemi când îți pare povara nedreaptă,
Când singur duci crucea și spinii și-amarul,
Când frații trădează, știind ce te-așteaptă
Și nu-i vis urât, aievea-i coșmarul…

Să-L chemi cu privirea spre cer ațintită,
El vede și ceea ce nu-i la vedere,
E-aproape de inima frântă, zdrobită,
El poate să-ți dea înnoită putere!

Olivia Pocol

Prietenia cu Hristos

Să n-ai vreodată așteptări de la cei din jurul tău,
Cel mai bine-i să te-ncrezi în mărețul Dumnezeu.
Oamenii dezamăgesc, însă Domnul e cu tine
El te ține-n palma Lui, nu te lasă de rușine.

Ține capul ridicat, mergi cântând pe Sfânta cale,
Domnul e de partea ta și pe munte și în vale.
El e singurul prieten care nu dezamăgește
Și cu brațul Lui puternic, în iubirea-I te păzește.

Dacă-L ai pe El ca prieten, ai ieșit câștigător
Căci în orice lupt-ai fi, El îți vine-n ajutor.
Prietenia cu Hristos, n-are cum să fie ruptă,
Chiar de ești în plin război sau de porți o mică luptă.

Tot ce trebuie să faci, e s-asculți, să te supui,
Să-I oferi inima ta pe de-a-ntregul Domnului.
Astfel, El, va fi cu tine și în tine, dragul meu,
Vino, leagă prietenia cu Fiul Sfânt de Dumnezeu.

Nichifor Nicu

Cum trăiesc, așa rămâne

De plâng un ceas sau două azi,
Sau merg desculț pe jaru-ncins
Eu n-am să dau nicicând-napoi,
Ci-L voi lăuda pe Cel ce-a-nvins.

Nu voi cârti când valul mare,
Lovește în catargul meu.
Îl voi chema în ajutor,
Pe Cel ce este Dumnezeu.

Nu am de gând să îmi îngrop
Talantul dat de Dumnezeu,
Din contra, îl voi folosi,
Spre lauda Domnului, mereu.

Căci doar așa mă voi numi,
La capăt, drept biruitor
De voi rămâne în picioare,
Și de voi fi împlinitor.

Căci credința fără fapte,
E ca ciorba fără sare,
Dacă nu mai are gust,
Nu mai are nici valoare.

Dar mai bine împletesc,
Traiul, fapta și credința
Căci prin toate cele trei,
Se denotă pocăința.

Cum trăiesc, așa rămâne,
Nu mai pot schimba nimic…
Dar mă străduiesc să fiu,
Demn și vrednic ucenic.

Străduiește-te și tu,
Luptă-te cu tot ce-i rău,
Dacă tu-ți vei face partea,
Restul, face Dumnezeu.

Roagă-te în orice vreme,
Crede cu toată ființa
Căci la capătu-alergării,
Te așteaptă biruința.

Nichifor Nicu  

Isus e cu mine

Isus e cu mine în orice moment,
E viu, e puternic, mă poartă la piept,
M-ajută pe cale să nu rătăcesc,
Îmi dă şi putere să îl preamăresc.

Isus e cu mine în orişice loc,
Mă vede la şcoală când scriu şi mă joc… ,
Mă vede acasă cum cânt şi mă rog,
Mă vede oriunde şi în orice loc.

Isus e cu mine mă vede oricând,
Chiar şi în tristețe cu lacrimi când plâng,
El îmi dă speranță şi mult ajutor,
Când mi-e greu pe cale cu Domnu-i uşor.

Isus e cu mine mă-ajută mereu,
Când îl am pe Domnul nimic nu-i prea greu,
Mă-ajută oriunde şi-orcând pe pământ,
Mereu să îl laud mereu să îi cânt.

Isus e cu mine, El e Tatăl meu,
Cu El voi învinge pe cale mereu,
Pe drumul vieții ce duce în sus,
A mea călăuză va fi doar Isus.

Isus e cu mine chiar şi în nevoi,
Ținta noastră-i Domnul El are comori,
Aurul credinței dacă l-am aflat,
Pot să spun atunci că sunt om bogat.

Isus pentru mine s-a făcut sărac,
Ca eu azi în viață să devin bogat,
Ca să simt cu-acela care e sărac,
Şi din pâinea vieții să le-mpart cu drag.

Isus totdeauna mi-a fost ajutor,
Pe marea vieții prin valul cel greu,
Mi-a dat şi credință să nu mă-ndoiesc,
Să pot să ajung la limanul ceresc.

Isus va rămâne de-a pururi mereu,
A mea alinare când îmi va fi greu,
Cu El voi avea bucurii de nespus,
Aici pe pământ dar şi-n ceruri sus.

Ruth Bodnariu