Fapte-nu sentimente!

14 octombrie

Text: 1 Ioan 5:1-13

V-am scris aceste lucruri ca sa stiti ca voi… aveti viata
vesnica. 1 Ioan 5:13

Siguranta mantuirii noastre trebuie sa se intemeieze pe fapte si
nu pe sentimente. Emotiile pot fi nestatornice si inaltatoare.
Apostolul Ioan scrie: „V-am scris aceste lucruri ca sa stiti ca voi,
care credeti in Numele Fiului lui Dumnezeu, aveti viata vesnica”.
Domnul vrea ca noi sa ne bizuim mai degraba pe faptele inre-
gistrate in Cuvant pentru a avea siguranta mantuirii decat pe sen-
timentele noastre schimbatoare.

Cand George B. McClellan a fost desemnat general maior al
armatei americane, a scris sotiei sale: „Nu ma simt cu nimic
deosebit de felul in care m-am simtit ieri. Intr-adevar, nu mi-am
pus inca noua uniforma. Sunt sigur, totusi, ca sunt comandantul
armatelor Uniunii deoarece ordinul presedintelui Lincoln dat in
sensul acesta este chiar in fata mea”.

Acceptand autoritatea cuvantului comandantului suprem, Mc-
Clellan a fost increzator de pozitia sa. In mod similar, toti cei ce
L-au primit pe Isus Cristos ca mantuitor pot sa se increada cu
desavarsire in Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia, care spune ca noi
suntem Justificati prin credinta” (Romani 5:1) „Si am trecut din
moarte la viata” (1 Ioan 3:14).

Prietene, poti spune: …stiu in cine am crezut. Si sunt incredintat
ca El are putere sa pazeasca ce l-am incredintat pana in ziua
aceea?” (2 Timotei 1:12). Este un lucru minunat sa ai deplina
siguranta ca esti destinat cerului. Poti avea aceasta incredere,
bazandu-te pe Isus Cristos, Cuvantul viu, si pe Biblie, si nu pe
sentimentele tale oscilante. – H.G.B,

Atat de dulce-i sa te-ncrezi in Isus

Si sa-L crezi pe Domnul pe Cuvant.

Eu stau pe fagaduintele-I de sus –

Asa vorbeste Domnul” meu Cel Sfant.” -Stead

Cand cineva este in Cristos, este in siguranta;

tot ceea ce poate sa-i faca diavolul

este numai sa-l ingrijoreze.

Painea zilnica

Este credinta ta vizibila?

13 octombrie

Text: Evrei 11:30-40

Toti acestia, macar ca au fost laudati pentru credinta lor,
totusi n-au primit ce le fusese fagaduit.

Evrei 11:39

Credinta lui Arthur si Wilda Matthews, misionarii din nordul
Chinei, a fost o credinta autentica. Au fost luati captivi de
catre comunitati dar ei si-au dat seama ca acest fapt le dadea ocazia
sa-si puna in practica ceea ce spusesera chinezilor ani de zile – ca
Dumnezeu este credincios si ca El merita toata increderea noastra.
Stiau ca modul cum vor raspunde in timpul schingiuirilor, ori va
confirma ori va nega marturisirea lor de pana atunci. Dupa o vreme
de captivitate, au fost eliberati. Cand s-au reantors la ai lor, au
descoperit ca faptul ca ramasesera tari in timpul cat fusesera
incarcerati, le-a adus o noua putere si eficacitate in tot ce mar-
turisisera pana atunci. Crestinii din acea regiune a Chinei au vazut
clar in credinta sotilor Matthew o credinta reala. Ceea ce spusesera
cu buzele a fost verificat de vietile lor.

Daca vrei sa fii un martor roditor pentru Dumnezeu, realizarea
faptului ca nu trebuie numai sa vorbesti despre Isus ci sa te si
increzi in El in timpul incercarilor, are o importanta vitala. Nimic
nu demonstreaza mai clar adevarul marturiei noastre verbale pen-
tru Cristos, ca o viata plina de roada Duhului insusi caracterul lui
Isus – care se poate vedea. Daca ai numai o mica ocazie sa-i prezinti
cuiva Evanghelia, poti inca sa-i fii de folos lui Dumnezeu. Compor-
tamentul tau crestin, raspunsul la problemele cu care esti confrun-
tat, si purtarea de grija din dragoste, interesul pe care-l ai poate
avea un impact uimitor in vietile oamenilor cu care vii in contact.
Daca o viata sfanta sustine cuvintele marturiei tale, atunci credina
ta se va vedea. – P.R.V.

Un crestin mai degraba se vede

Decat se-aude cand vorbeste.

Mai degraba dupa fapte-l voi crede

Prin viata vazand cum paseste.” – Herrell

Oamenii se pot indoi de cuvintele tale,
dar vor crede ceea ce fac
i”

Painea zilnica

Mulțumește Domnului că astăzi te-ai trezit

Mulțumește Domnului că astăzi te-ai trezit…
Că soarele-ți zâmbește încântător în față
Dar pentru cineva să știi n-a mai zâmbit
N-a mai răsărit și n-a mai fost o dimineață.

Mulțumește Domnului că încă poți să mergi…
Ești bine, sănătos ai mâini și ai picioare
Fii milostiv, grăbește rănile ce dor să legi
Pe cel sărac să îmbraci orfanului să dai mâncare.

Mulțumește Domnului că poți să mai respiri…
Că încă poți sorbi mireasma florilor din văi
Că tu mai simți bătaia inimii în blândele priviri
Și lacrimi calde încă mai curg din ochii tăi.

Mulțumește Domnului pentru cer cu soare…
Pentru zilele senine, pentru răsărit și apus
Pentru pâinea caldă din cuptor și pentru sare
Pentru norii plini cu apă ce picură de sus.

Mulțumește Domnului că ai auz și grai…
Căci nu toți aud susurul și foșnetul naturii
Ciripit de păsărele și melodiile la nai
Ecoul ce se pierde lin în mijlocul pădurii.

Mulțumește Domnului că astăzi poți vedea…
Frumusețea și splendoarea care te înconjoară
Dar să știi că numai noapte este pentru cineva
Căci e orb sărmanul și viața lui nu e ușoară.

Mulțumește Domnului în fiecare zi…
Atunci când treci prin încercări și valuri grele
Fii credincios lui Dumnezeu și El te va păzi
Te va ajuta să treci biruitor prin ele.

Mulțumește Domnului la bine și la rău…
I-ați crucea zi de zi și mergi spre biruință
Nu descuraja chiar dacă drumul tău e greu.
Căci totul e posibil doar numai prin credință.

Mihail Cebotarev

Mulțumesc lui Dumnezeu

Mulțumesc lui Dumnezeu,
Pentru tot ce-mi dă în viață,
Pentru noua zi de har,
Pentru raza de speranță!

Mulțumesc lui Dumnezeu,
Că-mi dă viața și mișcarea
Și lumina din Scriptură,
Să nu rătăcesc cărarea!

Mulțumesc lui Dumnezeu,
Că și-n vremi de încercare,
Îmi ascultă rugăciunea,
Și-mi dă sfântă alinare!

Mulțumesc lui Dumnezeu,
Că deși-am fost rătăcit,
El s-a îndurat de mine,
Din păcat m-a izbăvit!

Mulțumesc lui Dumnezeu,
Pentru apă, pentru pâine,
Pentru haina ce o port
Și nădejdea de mai bine!

Mulțumesc lui Dumnezeu,
Pentru scumpa mea soție,
Ajutorul potrivit,
Strop de har și bucurie!

Mulțumesc lui Dumnezeu,
Pentru toți cei dragi, iubiți…
Mă rog zilnic pentru ei
Ca să fie fericiți!

Mulțumesc lui Dumnezeu,
Pentru frații de credință,
Care sunt părtași cu mine,
La necaz și biruință!

Mulțumesc lui Dumnezeu,
Pentru rodul din, , ogoare, ,
Pentru cei întorși din patimi,
Ce-au primit în dar iertare.

Mulțumesc lui Dumnezeu,
Că în marea lui iubire,
Ne mai iartă, ne mai rabdă
Și ne cheamă la sfințire!

Mulțumesc lui Dumnezeu,
Pentru planul de salvare,
Pentru jertfa lui Hristos
Și a Duhului lucrare!

Mulțumesc lui Dumnezeu,
Pentru jug și pentru cruce
Și mă lupt să pot mereu,
Înțelept să le pot duce!

Teodor Groza

De ce să ne îngrijorăm?

De ce să ne îngrijorăm
Când știm Cine-i al nostru Tată,
Când rod bogat noi recoltăm?

El nu ne lasă niciodată
Din sfânta-i pază să cădem
Iubirea Lui e ne-ncetată.

Pâinea pe masă o avem
Credință tare ne lipsește
De-aceea Cerul nu-l vedem.

Cine pe cale ne-nsoțește?
Iehova-ire, bine știm
Nicicând El nu ne părăsește.

Noi declarăm că Îl iubim
Atunci de ce e frământare?
De ce sunt cazuri când cârtim?

Dumnezeiasca cercetare
E pentru suflete alin
Se manifestă la-ncercare.

Cine calmează un suspin?
Contemporana medicină?
Nu, ci Cel la care frații vin.

Trăim în har, avem Lumină
Și îngerii trimiși de Sus
Viața noastră s-o susțină.

Ne amintim ce Fiu-a spus
În ce privește-ncredințarea
Și ce provizii ne-adus.

Să-nlăturăm îngrijorarea
Chiar în pustiu s-o alungăm!
Să ne cuprindă adorarea…

Și mai frecvent să ne rugăm.

George Cornici

Al Tău sunt…

Al Tău sunt, Isuse, al Tău sunt
Ne vreau altă apartenență
Cu Tine pot ravagii să-nfrunt
De-aceea-Ți înalț reverență.

Aminte-mi aduc de-un trecut
Când ființa-mi era subjugată
Și vai! Atunci nu Te-am cunoscut
Vicleanul stăpân mi-era tată.

Eram captivul unor idei
Cu sursa în grota adâncă
Mergeam pe-ntunecate alei
Lovindu-mi piciorul de-o stâncă.

Dar marea zi a sosit
Cu cea mai frumoasă-ntâlnire
Și-n casa mea ai poposit
Și mi-ai spus ce-nseamnă iubire.

Pe gânduri n-am stat; Te-am urmat
De Tine m-am atașat tare
În viața mea cu har ai intrat
Și-ai răspuns la orice-ntrebare.

Cu tot ce posed îți aparțin
Nu mai merg în groapa pieirii
M-ajuți credința s-o mențin,
Să-ndepărtez îndemnurile firii.

Sunt al Tău; nu mă atrag
Oferte care ucid tihna
Îmi ești viața, Îmi ești drag
Doar cu Tine servesc Cina.

Împreună suntem și vom fi
Nimic nu ne poate desparte
Alături de ai Luminii fii
Trăim cum scrie în Carte.

George Cornici

Influenta vietii tale asupra altora

Text: 2 Timotei 1:1-7

Îmi aduc aminte de credinţa ta neprefăcută, care s-a sălăşluit întai în bunica ta, Lois… ” 2 Timotei 1:5

Tanărul Timotei a beneficiat de influenţa evlavioasă a bunicii şi a mamei care i-au modelat o „credinţă neprefăcută” şi i-au dat cunoştinţele Scripturii (2 Timotei 3:15). A fost de asemenea, afectat profund de viaţa, învăţăturile şi încurajările apostolului Pavel. Chiar şi după ce au murit cu toţii, influenţa bunicii, a mamei şi a apostolului Pavel a rămas în viaţa lui Timotei, care a transmis altor bărbaţi şi femei minunatele adevăruri ce i-au fost încredinţate. Şi noi putem lăsa impresii care să transforme o viaţă, mult mai tirziu,după plecarea noastră. Există oameni care chiar acum sunt în cer şi care au avut un impact ce dăinuie şi azi în viaţa mea. Unul dintre aceşti bărbaţi este fostul meu profesor de Vechiul Testament din seminar, doctorul Leon Wood. El a trăit o viaţă de erudit, auto-disciplinată şi devotată, în întregime lui Dumnezeu.

Învăţătura sa a fost întotdeauna adevărată şi inspiratoare. Dar cel mai mare impact în viaţa mea a fost integritatea sa personală, credinţa şi reverenţa sa înaintea Domnului. Influenţa doctorului Wood continuă, nu numai prin cărţile sale, dar în, şi prin studenţii ale căror vieţi au fost atat de profund influenţate de el.
Nu toţi putem fi profesori de seminar. Dar toţi putem să ne dăm toată silinţa să trăim astfel ca munca noastră, credinţa şi mărturia noastră să continue după ce noi vom trece. Să demonstrăm altora realitatea existenţei lui Dumnezeu şi a bucuriei de-a fi creştini. Apoi, prin harul lui Dumnezeu, următoarea generaţie va cunoaşte puterea care dăinue a vieţii noastre. – D.C.E.

Ai o singură viaţă, trăieşte-o bine,
Sus să porţi făclia pururi luminînd.
Veşnicia poate numai îţi va spune
Ce mare-i raza de viaţă dăruind. ”  – Miller

Dacă vrei ca influenţa ta să rămană, pune-L pe Isus pe primul loc In viata ta

Painea zilnica

Puterea Lui Dumnezeu, nu a noastra

Text: Psalmul 46

Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru…” Psalmul 46:1

Adevărul că Dumnezeu Se îngrijeşte de nevoile noastre stă ca un motto potrivit fiecărui credincios în Domnul Isus Cristos. Chiar în cele mai grele încercări, sfinţii tuturor veacurilor au găsit mîngaiere şi spijin în asigurarea că puterea lui Dumnezeu este mai mult decat suficientă pentru a face faţă oricărei adversităţi. Un transatlantic american a înfruntat o furtună deosebit de puternică în timpul traversării Oceanului Atlantic. În timp ce îşi îndeplinea slujba pe punte unul din marinari a fost pur şi simplu măturat şi aruncat în mare. Imediat ceilalţi membrii ai echipajului au lansat alarma: „Om la apă!” Un marinar a luat imediat un colac de salvare şi l-a aruncat peste bord. In cateva momente a simţit o smucitură a funiei cu care era legat colacul. Încercand să străpungă întunericul cu privirea, a strigat omului din valuri: „Ai funia?” A primit un răspuns slab: „Nu, funia mă are pe mine!” Marinarul extenuat îşi trecuse colacul pe sub braţe, dandu-şi seama că nu avea puterea necesară să se agate de el.


În calitate de creştini, avem de-a face cu furtunile şi încercările vieţii, care adesea ne copleşesc. Ajungem la sfarşitul puterilor. Chiar şi atunci cand suntem slabi în credinţă, ori cand simţim că nu mai avem credinţă deloc, El ne sprijineşte şi ne ridică din disperarea noastră.
Cum ar trebui să-I mulţumim Domnului că nu trebuie să ne ţinem cu toate puterile noastre atunci cand valurile durerii şi ale disperării se rostogolesc peste noi! Rezemandu-ne pe Domnul şi bizuindu-ne pe promisiunile Cuvantului Lui, putem supravieţui fiecărei crize. Puterea Lui şi nu a noastră, ne este suficientă.      – H.G.B.

Cumplit furtunile vieţii lovesc;
Purtat şi zdrobit, puterea-mi este sfîrşită.
Mă bizui atunci pe braţu-I ceresc
Şi-ajutorul ce-mi vine în clipa dorită.” 
– D.J.D.

Cand nu-ţi mai rămîne nimic decat Dumnezeu, vei descoperi că Dumnezeu este suficient

Painea zilnica

Bogatiile si credinta

Text: 1 Timotei 6:17-19

Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia să nu se ingamfe si să nu-si pună nădejdea in nişte bogăţii nestatornice, ci in Dumnezeu…” 1 Timotei 6:17

O zi de luni din octombrie 1987, a fost numită „Lunea cea neagră” pentru că bursa americană a căzut într-o singură zi cu 500 de puncte, lovindu-i cumplit pe cei ce făceau investiţii. Căderea a făcut ca mulţi oameni să-şi reajusteze relaţia faţă de bani. Celor înţelepţi, ziua aceasta le-a reamintit că banul este un dumnezeu trecător şi plin de dezamăgiri.
Iacov a spus că bogatul se veştejeşte ca iarba de căldura soarelui (1:11). Fără îndoială că s-a referit la vantul puternic, fierbinte şi uscat care străbătea Palestina. Acest vant usca şi veştejea holdele date în floare în cateva ore. Tot la fel, viaţa unui om bogat nu este decat un scurt moment în timp. Viaţa şi bogăţiile sale vor trece curand – şi o dată cu ele, o credinţă fără temelie.


Nu are importanţă cat trăieşte cineva sau cat de bogat poate să fie, banii nu-i pot aduce fericirea. În cartea sa „La bine şi la rău”, Walter Maier a inclus următoarea povestire: „Un bogat s-a sinucis, iar în buzunarele lui s-au găsit două obiecte: un teanc de 30 de mii de dolari şi o scrisoare. Scrisoarea spunea printre altele: ‘Am descoperit, pe parcursul vieţii, că teancurile de bani nu aduc fericirea, Îmi iau viaţa pentru că nu mai pot răbda singurătatea şi plictiseala vieţii. Cand eram un simplu muncitor în New York, am fost fericit. Azi am milioane, sunt infinit de trist şi prefer moartea” .
Să învăţăm această lecţie din Scripturi. Să rezistăm ispitei de-a ne pune încrederea în averile noastre. Să ne încredem în cele eterne, în Dumnezeul cel veşnic. – D.C.E.

Nu dorim mărirea lumii, nici nimic al ei nu vrem,
Toată-averea noastră-i, Doamne, prietenia Ta s-avem.
Dulcea noastră fericire este să-Ţi-nălţăm mereu
Toată slava numai Ţie, veşnicule Dumnezeu. „– Traian Dorz

Agaţă-te puţin de lucrurile de pe pămant dar tine-te tare de lucrurile din cer

Painea zilnica

Biruitori

Trăim din ce în ce mai grele vremuri
Restricții și schimbări ce n-au mai fost
Mereu vin știri de care te cutremuri
Te-ntrebi. . și nu știi ce mai are rost.

Chiar este omenirea în pericol?
Planeta noastră chiar a obosit?
Te temi să-ntrebi. . să nu devii ridicol
Sau cine știe. . poate pedepsit.

Atâtea visuri cad cu aripi frânte
Și-atâtea să se-nalțe nu-ndrăznesc
Nici nu știu încotro să se avânte
Căci orizonturi bune nu-și găsesc.

Doar frica e stăpână-n toți și-n toate
Deși e trist și tragic și banal
Căci miza denumită ”sănătate”
Impune tuturor un nou normal.

Campanii peste tot de-ndoctrinare
Iar libertatea-i condiționată
Te uiți în jur și nu e de mirare
Că lumea peste tot e divizată.

De ce-o fi lumea-ntreagă asaltată
Și scurt-circuitate idealuri?
De ce-i inteligența insultată
De ceva timp. . de nu știu câte valuri?

Căci omul, obsedat de sănătate
Mereu renunță fără să clipească
La drepturi, la valori și libertate
Și-aproape la orice. . doar să trăiască.

De la palate până în cavernă
Din vremuri de demult, îndepărtate
Și până azi în lumea post modernă
Un lucru vrea tot omul: sănătate.

Iar dacă pe pământ așa stă treaba
Și-atât de ieftin vindem libertatea
Ne pomenim c-am dat-o pe degeaba
Și tot nu-i garantată sănătatea

Ne zbatem pentru supraviețuire
Plătim oricât pentru eternul ”eu”
Nu vrem necazuri, boli, doar propășire
Uitând că peste toate-i Dumnezeu.

Uităm voit, mimând că nu pricepem
Că viața noastră-i scurtă pe pământ
Că orișicine-am fi ca umbra trecem
Că vrînd-nevrând sfârși-vom în mormânt.

Dar Dumnezeu ce pururea veghează
A programat de mult această stare
Iar prin Cuvîntul Său ne-avertizează
Să știm că nu-i venită la-ntîmplare.

De foamete, de ciumi și de războaie
Ne-a spus atât de clar Mântuitorul
Că lumea va simți a lor văpaie
Și doar la El găsi-vom ajutorul.

Numai Isus îți poate da speranță
Când vine-al suferințelor cuptor
În Jertfa Lui există siguranță
Și doar prin El poți fi biruitor.

Biruitor chiar și atunci când suferi
Când ești de-o cruntă boală-ngenuncheat
La fel precum plutesc frumoșii nuferi
El îți păstrează sufletul curat.

În vremea de acum e valu-n spume
Se cere să rămânem vegheatori
”Se vor scula amăgitori în lume”
Prooroci eretici, falși învățători.

Menirea lor e să împartă frică
Acelor ce-ndrăgesc acest pământ
Ce-n încercare au credința mică
Și tremură mereu ca frunza-n vânt.

Dar Biblia rămâne în picioare
Orice-ar veni, în fața tuturor
Hristos e viu! la El găsești iertare
Crezând in El vei fi biruitor.

O mie dac-alături o să cadă
Și zece mii la dreapta de-or cădea
Chiar ochii tăi putea-vor ca să vadă
Cum Dumnezeu de mînă te va lua.

Atâtea griji să nu ne mai consume
Isus în Cer ne-a pregătit comori
Îl vom vedea și ne va da un nume
Și-om fi mai mult decât biruitori.

Daniel Hozan