Doamne, înmulțește harul!

Negreșit, evlavia însoțită de mulțumire este un mare câștig.
1 Timotei 6:6

Doamne, înmulțește harul
pentru cei ce Te căutăm,
cei ce Casei Tale, pragul,
plini de râvnă îl călcăm.

Te chemăm în rugăciune
să cobori azi între noi.
Înălțăm al Tău sfânt Nume,
cântând, uităm de nevoi.

Însă nu putem uita
de cei dragi ce nu-s aici.
Te rugăm nu îi lăsa
cheamă-i, scrie-i între sfinți!

Și-n dreptul scaunelor goale
peste frați ce n-au venit,
las-o binecuvântare
chiar acum, Isus iubit!

Noi suntem aici cu Tine
unii pe-alții ne-ndemnăm,
nu știm lor de le-o fi bine,
nici pe ei nu îi uităm.

Strânge-ne cu-a Ta iubire,
vrem să fim mulțumitori
și c-o singură simțire
să lucrăm al Tău ogor.

Știm că secerișul vine
târziu după semănat,
însă pace-avem în Tine;
sufletul ne-am ancorat

în nădejdea revărsării
harului mântuitor
peste noi, peste ai noștri
peste-ntregul Tău popor!

Reclame

Întrebarea descumpănitoare

„Fiul omului, vor putea oasele acestea să învie?”

Ezechiel 37:3

 

Poate acel păcătos să fie transformat într-un sfânt? Poate acea viaţă strâmbă să fie îndreptată? Există un singur răspuns: „O, Doamne. Tu ştii aceasta, eu nu ştiu”. Nu da niciodată buzna cu raţiunea religioasă, spunând: „O, da, cu ceva mai multă citire a Bibliei, devotare şi rugăciune, cred că se poate”. Este mult mai uşor să faci ceva decât să te încrezi în Dumnezeu; noi confundăm panica cu inspiraţia.

De aceea vedem aşa de puţini oameni care lucrează împreună cu Dumnezeu şi aşa de mulţi lucrători pentru El. Preferăm să lucrăm pentru Dumnezeu decât să credem în El. Sunt eu destul de sigur că Dumnezeu va face ceea ce nu pot eu? Sunt descurajat cu privire la oameni în măsura în care n-am înţeles ce a făcut Dumnezeu pentru mine.

Este experienţa mea o înţelegere aşa de minunată a puterii şi tăriei lui Dumnezeu, încât nu mai disper cu privire la nici o persoană pe care o întâlnesc? A avut loc vreo lucrare spirituală in mine? Gradul de panică este egal cu gradul lipsei de experienţă spirituală personală. „Iată, vă voi deschide mormintele…. poporul Meu” (37:12). Când Dumnezeu vrea să-ţi arate ce este natura umană despărţită de El, trebuie să-ţi arate acest lucru în tine. Dacă Duhul lui Dumnezeu ţi-a dat vreodată o viziune despre cum eşti fără harul lui Dumnezeu (şi El face aceasta numai când Duhul Lui lucrează în noi), atunci ştii că nici un criminal nu este nici pe jumătate atât de rău în realitate pe cât ştii că ai putea fitu fără harul Său.

„Mormântul” meu a fost deschis de Dumnezeu şi eu „ştiu că nimic bun nu locuieşte în mine” (adică în carnea mea), (Romani 7: I8). Duhul lui Dumnezeu ne arată mereu cum este natura umană fără harul Lui.

Oswald Chambers

Parabola secolului

Când va veni Christosul
În preafrumoasa zi,
În mine şi în tine credinţă va găsi?
Că ne-am încreştinat prea bine,
Păzind atâtea legi
Şi-atâta dărnicie, şi jertfe şi poveţi…
Dar când veni-va Domnul
În preafrumoasa zi,
În mine şi în tine credinţă va găsi?
Avem doctrine drepte,
Învăţători avem,
Cărările-s înguste şi jugul bun purtăm,
Avem bunei şi mame,
Părinţi eroi avem…
Dar eu şi tu credinţa cea vie o păstrăm?
În ceasul cel din urmă
Creştini vor fi de-ajuns,
Dar prea puţini s-aştepte venirea lui Isus!
Ce credem astăzi, oare,
Despre iubirea Lui
Când valul de ispită ne bate câte-un cui?
Când crucea suferinţei apasă peste noi,
Putem învinge toate să nu dăm înapoi… ?
Când semne de-ntrebare
Apar şi-n gol dispar,
Când vine îndoiala să ruineze doar…
O, câtă necredinţă,
Ce mare formalism,
Ce vitregi ritualuri lovesc în creştinism… ?
Împarte, Doamne, milă
Şi har din harul Tău!
Ca la-mplinirea vremii şi eu, şi fraţii mei,
Să fim chemaţi pe nume
Cu credincioşii Tăi!

Mihai Ghidora 

Stăpânirea morală

.. moartea nu mai are nici o stăpânire asupra Lui… prin viaţa pe care o trăieşte, trăieşte pentru Dumnezeu. Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă morţi fală de păcat şi vii pentru Dumnezeu.

Romani 6:9-11

Viaţă veşnică împreună cu El.
Viaţa veşnică este viaţa pe care Cristos a arătat-o pe plan uman; aceeaşi viaţă, nu o imitaţie a se manifestă în trupul nostru muritor atunci când suntem născuţi în Dumnezeu. Viaţa veşnică nu este un dar de la Dumnezeu, ci este dăruirea de Sine a lui Dumnezeu.
Energia şi puterea care s-au manifestat în Îsus se vor manifesta în noi prin harul suveran desăvârşit al lui Dumnezeu, o dată ce am luat decizia morală cu privire la păcat.

“Veţi primi puterea Duhului Sfânt” nu putere ca un dar de Ia Duhul Sfânt, căci puterea este Duhul Sfânt, nu ceva ce ne dă El. Viaţa care era în Isus devine a noastră prin intermediul crucii Lui. o dată ce am luat decizia să ne identificăm cu El. Dacă este greu să fim într-o relaţie corectă cu Dumnezeu, aceasta e din cauză că refuzăm să luăm o hotărâre categorică în privinţa păcatului. Imediat ce am luat hotărârea, viaţa deplină a lui Dumnezeu vine în noi. Isus a venit ca să ne dea o sursă inepuizabilă de viaţă:…..ca să fiţi plini de toată plinătatea lui Dumnezeu”. Viaţa veşnică n-are nimic de-a face cu timpul; ea este viaţa pe care a trăit-o Isus când era aici pe pământ. Singura sursă de Viaţă este Domnul Isus Cristos.

Chiar şi cel mai slab sfânt poate experimenta puterea divinităţii Fiului lui Dumnezeu, dacă este gata să se dea pe sine la o parte. Orice urmă dc energie din noi înşine va umbri viaţa lui Isus din noi. Trebuie să continuăm să ne dăm pe noi înşine la o parte şi atunci încet, dar sigur, plinătatea vieţii lui Dumnezeu ne va invada întreaga fiinţă, iar oamenii vor cunoaşte că am fost cu Isus.

Oswald CHAMBERS

Cel ce sfințește

Vreau sa rămân eu veșnic în iubirea
Ce Tu, ai oferito, pentru mine,
Numai în Tine, se topește firea,
Sa pot iubi, pe cei născuți din Tine!

Căci Cel care sfințește e dintr-Unul,
Cu-acela, pe care EL, îl sfințește!
Cel ce sfințește, e Isus, e Domnul
Și cel sfințit, e cel ce il primește!

De sunt eu, în iubirea Ta cereasca,
Nu este greu, pe frați sa ii iubesc,
Pacea în mine-începe sa domneasca!
Căci am în mine duhul Tău ceresc.

De sunt sfințit de Cel din Dumnezeu
Sunt fiul Lui, născut, în jertfa-I Sfânta!
Cuvântul a schimbat destinul meu,
Și m-a scăpat de moarte de osânda!

De sunt sfințit de Cel din Dumnezeu,
Ce S-a întrupat, în Fiul Omului,
Atunci, mi-a schimbat mersul meu,
Sunt mântuit prin harul Domnului.

Sa nu ma lași, sa fiu nepăsător,
De tot ce ai făcut, Tu pentru mine,
Vreau sa fiu Doamne recunoscător!
Căci Tu m-ai izbăvit, din asta lume.

Și-n haina dragostei înfășurat,
As vrea sa fiu cât voi fi pe pământ,
Atunci voi ști, ca dincolo de neant,
Voi fi cu-Acela, care m-a creat.

Lupşea George 

Din fir de praf Tu m-ai făcut

Din fir de praf Tu m-ai făcut,
Din lacrimi și din suferință,
Prin jertfa Mielului Preasfânt,
Ai insuflat in min’ credință.

Mi-ai spus ca sunt Copilul Tau
Și chiar talanți ai pus în mine,
Să te slujesc mereu, mereu,
Să te ascult, să fac doar bine.

Mi-ai dat harul de-a fi supus,
Mi-ai spus să fiu pildă-n vorbire,
Ai spus că ținta-i s-ajung sus,
Și m-ai umplut cu-a Ta iubire.

Mi-ai șoptit dulce și duios:
„În încercări voi fi cu tine!
Să rămâi tare, credincios,
Căci ești al meu, iubit creștine!”

Tu nu mi-ai spus că va fi-ușor
Dar ai promis că ești cu mine,
Pe drum voi merge încetișor,
Pân’ mă voi întâlni cu Tine.

Mihăluț Miriam 

Umple-mă

Umple-mă de Tine
Gol să fiu de mine,
Când ispita vine
Să nu-mi de-a rușine.

Umple-mă cu harul,
Umple-mi iar paharul,
Să-mi zidesc altarul.
Luminează-mi farul!

Umple-mă cu pace,
Ura s-o dezbrace,
Sufletul ce zace
Viață să îmbrace.

Umple-mă de milă,
Fă-mi slujirea utilă,
Nu iubind din silă
Lumea instabilă.

Umple-mă de roadă
Să nu fiu fațadă,
Ci ca toți să vadă
Vorbă și dovadă.

Umple-mă cu sfatul
Care i-a oftatul,
Face acuzatul
Să-și lase păcatul.

Umple-mă cu Tine
Să te vezi mai bine,
Faptele-Ți divine
Să le am cu mine.

Lucian Cazacu 

La umbra aripilor Tale

La umbra aripilor Tale
Se nasc în mine laude
Se zămislesc cuvinte sfinte
Ce izvorăsc din inimă.

Mi-s buzele de miere pline
Când laud sfânt Numele Tău
O pace-ntreagă mă cuprinde
Biruitor prin Domnul meu.

Sărac e omul fără Tine
Buimac, căzut stă într-un hău
Bogat e cel ce-i viu prin Tine
Îmbelșugat de Harul Tău.

Ce bucurie in suspine
Ce dor simte lăuntrul meu
Un infinit de ape line
Ce simt curgând prin Duhul Tău.

ieremia grafi craciun

Mulțumesc

Mulțumesc iubite Tată
Pentru tot ce Tu mi-ai dat,
Mulțumesc azi pentru viața,
Pentru harul nesecat.

N-am cuvinte potrivite,
N-am nici versuri prea alese,
Orice as scrie pe hârtie,
Pare gol și foarte lesne.

Dar aș vrea totuși să-Ti spun
Ca răcoarea umbrei Tale,
Eu o simt tot mai adânc
Chiar de soarele e tare.

Și nici ploaia cea mai rece
Plină de picuri amare
Nu-mi va stinge bucuria
Ce o am pe-a Ta cărare!

Daniela

Ridică-mă Tu

Ridică-mă Tu, Stăpâne atunci
Când inima-i tristă şi plină de-amar,
Când sufletul bea din cupa-ncercării
Revarsă în el un strop sfânt de har.

E crudă viaţa şi aprigă-i lupta
Şi mulţi dintre noi, suntem răpuşi
Nu doar ispita îşi pune amprenta.
De valu-ntristării mereu suntem duşi.

Nu doar satana, cu-a lui mari oferte
Ne prinde în laţul de el ferecat,
Nu doar momeala ce-o vezi în vitrine
Sau tehnica ce astăzi a evoluat.

Ci chiar deznădejdea şi lipsa speranţei
În lumea aceasta cuprinsă de rău,
Te poate răpune în clipele grele
Şi duce departe de-al tău Dumnezeu.

Ridică-ne Doamne Stăpâne atunci
Când ploaia-ntristării la geamul nost bate.
O lasă-Ţi Tu harul ce-aduce cu el
Pacea divină, şi-a ei nestemate.

Să mângâie duhul, să lege el rana
Să-alunge-ntristarea şi roadele ei,
Amarul lăsat în noi de satana
Alungă-l Isuse! Şi-apoi dacă vrei,

Cereştile stări, cântarea eternă
Ce-o cântă în cor oastea cerească,
Din pulberi ridice pe cei ce-au căzut
Şi facă în ei nădejdea să crească.

Adu-ne momentul de mult aşteptat
Când toate lăsa-vom aicea în vale,
Şi-n sfânta cetate, la masă cu Tine
Prin harul Tău sfânt, avea-vom intrare.

Minodor Suteu