Gândiți-vă la lucrurile de sus

Să nu ne temem de întristările ușoare din viață
Căci greutatea veșnică de slavă sus în cer o vom primi de la Cel ce ne-a dat viață
Chiar dacă vom auzi cuvinte necenzurate la adresa noastră
Totuși răsplata mare sus în cer este a noastră

Să venim cu încredere în Domnul în câmpul de misiune dificil, ce ne așteaptă
Căci chiar dacă vom muri pentru Hristos, răsplată pentru vitejie, sus în cer, la vremea potrivită ne va fi dată!

Pe pământ credința ne este încercată
Prin felurite încercări ea este cercetată
Totuși la arătarea slavei lui Hristos
Tot ce e mai bun ne așteaptă

Credința vie și încercată, ce a fost trecută prin foc
Prețuiește mai mult decât aurul cel mai curat
Și nu vei fi prin ea un stricat
Ea va aduce doar folos, și prin credință în Hristos obții în cer un loc
Și diamantul cel mai scump este o nimica în comparație cu ea
Iar numele celui care o are, e mai frumos decât o lalea!

Vino mai repede Doamne Isuse
Căci doar cu Tine acolo sus în cer va fi dulce
După ce tot ce este trecător se va duce
Dacă vom iubi venirea Ta, Isuse
Atunci cununa neprihănirii o vom primi de la Dumnezeul Cel drept, în conformitate cu cele spuse

Cel ce rabdă ispita va primi
Cununa vieții o va agonisi
Ispita te chinuie puțin
Și te înțeapă precum un pin!
Nu te teme de cei răi, căci vor fi nimiciți pe deplin!
Durerea de acum nu este vrednică să fie comparată cu slava din cer
De aceea nu ceda prietene drag, atunci când împrejurările te bat cu un baston de fier

Vino și luptă-te lupta cea bună a credinței
Dar fii gata, căci pentru ea îți poți pierde toți dinții
Doar Domnul decide ce soartă vei avea
De aceea nu te înspâimânta
Și nu fii nemulțumitor de soarta și de averea ta
Nu arunca cuvintele Domnului pe drum
Ci strânge-le în inima ta cum fac cei înțelepți, când merg pe acest drum
Căci toate lucrează împreună spre bine
Spre binele Celor, ce te iubesc Doamne pe Tine

Mai de preț decât o comoară este înțelepciunea Ta
Căci roadele ei o veșnicie vor dura
Tot ce este pe pământ este trecător
Dar cu Dumnezeul nostru în veșnicia ce ne așteaptă, nu va fi deloc plictisitor!

Oprește-te pe calea vieții
Cercetează-te
Întreabă-te
Dorești oare să guști din pomul vieții?
Oare n-ai deviat tu de la țintă?
Oare n-ai căzut de la credință?
Să știi, inima ta o să te mintă
Fii cu luare aminte la înțelepciunea, ce nu dorește să te devieze de la țintă

Ascultă dar sfatul înțelept
Rabdă și suferă totul pentru Domnul
Căci așa Îl vei iubi corect pe Domnul
Dar să știi că fără Duhul Sfânt nu vei reuși!
El îți va da dragostea, și vei putea iubi

Domnul oștirilor nu va întârzia
Ci te va lua acasă la El la vremea Sa
El face orice lucru frumos la vremea Sa
Chiar și moartea nu va întârzia
Ci totul va avea loc fără întârzieri la vremea Sa

A numărat El toate oștile cerești!
Oare nu va putea să-ți împlinească nevoile tale pământești?
Da! El îți va purta de grijă
Și nu va înceta să-ți dea acele lucruri, de care ai tu trebuință
Dar ai tu credință?

Dorințele cele rele El ți le va spulbera
Căci nu sunt în conformitate cu voia Sa
Iar pe cele bune El le va împlini
Dar să știi că pe unele El le va nimici
Căci gândurile Lui sunt mai presus de ale noastre
Oare tu ești în stare să-L sfătuiești pe Acela, Care dă celor îngâmfați pedepse aspre?

Oprește-te și gândește-te ce ai tu pe acest pământ?
Îți recomand să alergi după Cuvântul cel sfânt!
Oare diamantul prețuiește mai mult decât ceea ce a creat Domnul în cer?
Desigur că Nu!
Dar să știi că Domnul este cel mai blând și să nu crezi că este plictisitor în cer!
Spune Nu!
La tot ce este rău,
Ca să nu-ți pierzi oportunitățile cele bune
Precum cel rău

Orice lucrare rea va fi nimicită prin foc
Care nu este făcută în conformitate cu Cuvântul vieții va arde pe foc
Cuvântul vieții va stăpâni peste veacuri
Și nimeni nu-L va nimici
Prin puterea ce le-a fost dată cei răi nu vor reuși
Să-L oprească pe Domnul? Nu vor izbuti!
Căci puterea celor răi nu este mare
Ci doar o picătură de apă în comparație cu cantitatea de apă ce este în mare!

Cei răi vor fi chinuiți în iazul de foc și de pucioasă
Iar cei neprihăniți se vor bucura cu Domnul acasă!

Repalov Veaceslav 

Reclame

E-aproape-a Domnului venire

Mai e puțin din noapte,
Veni-va dimineața.
De-auzi a Duhului Sfânt șoapte
Îți cercetezi viața.

Să vezi putea-vei oare
Să-ntâmpini pe Mesia
Când s-auzi strigare
Și când va fi venirea.

Că trebuie s-ajungem
S-avem o siguranță,
Să știm, să ne cunoaștem
Propria viață.

Și de mai avem multe
De îndreptat pe cale,
Să n-ațipim o clipă
În somn de nepăsare.

Mai e puțin din greul
Ce trebuie să-nduri,
Veni-va-n curând Domnul
Să-și ia de-aici pe-ai Lui.

Veni-va cu răsplata,
S-o dea la cei smeriți.
Veni-va cu cununa
S-o dea l-ai Săi iubiți.

Veni-va cu dreptatea
Să judece pământul
Și vai va fi atuncea,
De-ți calci azi legământul.

Nu-s veșnici norii care
Întunecă orizontul,
Că mai presus de toate
Atotstăpân e Domnul.

Nu veșnică-i durerea
Și geamăt pe pământ,
Veni-va-mpărăția
Domnului cel sfânt.

E-aproape să răsară
Soarele Slăvit.
N-aș vrea să fiu afară
Ci-aș vrea să fiu primit

Împreună cu-aleasa
Și scumpa Lui mireasă
Când El va-ncepe nunta
În slava glorioasă.

Da, pentru această mare
Și eternă fericire
Mă lupt aici cu mine
Mă lupt cu bucurie.

E mare uriașul
Ce trebuie să-nving,
Dar Domnu-mi dă prin Duhul
Putere să-l resping.

Că nu am nici o luptă
Venită dinafară
Mai mare decât lupta
Cu-a firii mele fiară.

Da-mi pun nădejdea-n Domnul
Și-L rog să mă ajute,
Să pot învinge totul
Ce îmi mai stă-nainte.

Tecar Augustin 

Nu-L răni pe Domnul!

„De atâta vreme sunt cu voi si nu M-ai cunoscut, Filipe?” loan 14:9

Domnul nostru este probabil de multe ori uluit de noi, uluit de cât suntem de lipsiţi de umilinţă. Propriile noastre opinii ne fac atât de …”grei de cap“; când suntem umili, nu suntem niciodată grei de cap, ci avem întotdeauna discernământ. Filip s-a aşteptat la revelarea unei taine deosebite, dar nu în Isus, Persoana pe care el credea că o cunoaşte.

Taina lui Dumnezeu nu este în ceea ce urmează să fie, ci ea este în ceea ce există acum; noi o căutăm undeva în viitor, într-un eveniment cataclismic. Ascultăm de Isus fără nici o reţinere, dar probabil că-L rănim prin întrebările pe care I le punem. „Doamne, arată-ne pe Tatăl.*’ Răspunsul Lui vine direct: „iată-L, sau este întotdeauna aici, sau nu este nicăieri”. Noi vrem să-L vedem pe Dumnezeu arătându-Se copiilor Săi; Dumnezeu Se arată întotdeauna numai în copiii Săi. Alţi oameni văd această manifestare a Lui, dar copilul lui Dumnezeu n-o vede. Noi vrem să avem conştiența lui Dumnezeu; dar nu putem fi conştienţi de propria noastră conştiență şi totuşi să rămânem echilibraţi. Dacă Îi cerem lui Dumnezeu să ne dea experienţe sau dacă ne bazăm pe experienţe în drumul nostru, îl rănim pe Domnul. Chiar şi întrebările pe care I le punem Îl rănesc pe Isus, deoarece ele nu sunt întrebările unui copil.

„Să nu vi se tulbure inima” – atunci nu-L rănesc oare pe Isus prin faptul că îi permit inimii mele să se tulbure? Dacă am credinţă în caracterul lui Isus, trăiesc eu la înălţimea credinţei mele? Permit eu vreunui lucru să-mi tulbure inima, las eu să intre în inima mea vreo întrebare bolnăvicioasă? Eu trebuie să ajung la acea relaţie implicită care ia totul exact aşa cum vine de la El. Dumnezeu nu ne va călăuzi în curând, ci întotdeauna acum. Înţelege că Domnul este aici acum şi vei primi imediat eliberarea.

Oswald CHAMBERS

Ai fost la Golgota sus pe culme?

Ai fost la Golgota sus pe culme
Să vezi pe Domnul, Cel țintuit pe-o cruce?
Ai fost să vezi cum cuie nemiloase
I-au străpuns mâinile și-a Lui sfinte picioare?

Ai fost să vezi cum preoții acolo îl huleau
Pe Cel venit din Cer, pe Cel ce-I Dumnezeu?
Ai fost atunci când coroana cea de spini
Era înfiptă-n frunte-I de oamenii haini?

Ai fost atunci când ei I-au dat să bea oțet,
Fără cea mai mică urmă și umbră de regret?
Ai fost când lancea cea romană
A pătruns adânc pieptu-I, adânc și fără milă?

Sigur c-ai fost acolo, acolo-am fost și eu
Prin desaga de păcate, făcut-am chinul greu.
Am fost cu toți acolo, cu rânjetul macabru
Luând cu toții parte la circul cel sinistru.

Hristos a triumfat prin greaua-I cruce
A nimicit scursura, grămada de păcate.
A triumfat chiar moartea, prin Învierea Lui
Pe diavolul cel mândru și toată hoarda lui.

Și toate pentru tine și chiar pentru noi toți
S-avem cu toții parte, de-a Cerului splendori.
De-aceea vino astăzi la sfântă sărbătoare,
Să primești de la Domnul, pe veci eliberare.

Simion Ioanăș

Totul sau nimic?

Când a auzit Simon Petru că este Domnul, şi-a pus haina pe el şi s-a încins… şi s-a aruncat în mare.

Ioan 21:7

Ai avut vreodată în viaţa ta o criză în care ai abandonat totul în mod deliberat, categoric şi fără rezerve? Este o criză a voinţei. În exterior poţi ajunge de multe ori până aici, dar aceasta nu valorează nimic. Criza reală şi adâncă a renunţării totale este o criză interioară, nu exterioară. Renunţarea doar la lucrurile exterioare poate fi indiciul unei robii totale.Ţi-ai predat voinţa în mod deliberat Lui Isus Cristos?

E nevoie de o decizie a voinţei, nu a sentimentelor; sentimentele sunt doar „mar­ginea aurită” a acestei decizii. Dacă dai loc prima dată sentimentelor, nu vei lua niciodată această hotărâre. Nu-L întreba pe Dumnezeu ce va cuprinde aceasta, ci ia hotărârea de a-ţi preda Lui voinţa având în vedere lucrurile pe care le vezi fie mai la suprafaţă, fie în locurile adânci şi profunde ale lăuntrului tău.Dacă ai auzit vocea Lui Isus Cristos deasupra talazurilor, lasă să se spulbere convingerile tale, lasă să dispară consecvenţa ta, dar păstrează relaţia ta cu El.

Oswald Chambers

Este El cu adevărat Domnul meu?

“…vreau numai să-mi sfârşesc cu bucurie calea şi slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus.” Fapte 20:24

 

Bucuria vine în urma împlinirii depline a scopului pentru care am fost creat şi regenerat, nu în urma realizării cu succes a unui lucru. Bucuria Domnului nostru era să facă lucrurile pentru care a fost trimis de Tatăl, şi El ne spune: “…Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi”. Ai primit o slujbă de la Domnul? Dacă da, trebuie să te dedici ei, să-ţi preţuieşti viaţa numai pentru îndeplinirea acelei slujbe. Gândeşte-te ce satisfacţie vei avea când îl vei auzi pe Isus spunând: “Bine, rob bun şi credincios”; când vei şti că ai făcut lucrul pe care El te-a trimis să-l faci. Fiecare trebuie să ne găsim locul în viaţă din punct de vedere spiritual. Îl găsim când ne primim slujba de la Domnul. Pentru a face aceasta, trebuie să umblăm cu Isus; trebuie să-L cunoaştem pe El mai mult decât ca Mântuitor personal. “Ii voi arăta tot ce trebuie să sufere pentru Mine.”

“Mă iubeşti?” Atunci: “Paşte oile Mele”. Nu există nici o alternativă a modului în care-I putem sluji, ci doar o loialitate absolută faţă de însărcinarea pe care ne-a dat-o Domnul nostru – loialitate faţă de ceea ce înţelegem atunci când ne aflăm cât mai aproape de Dumnezeu. Dacă ai primit o slujbă de la Domnul Isus, vei şti că nevoia nu este niciodată identică cu chemarea: nevoia este oportunitatea de a-ţi exersa chemarea. Chemarea implică loialitate faţă de slujba pe care ai primit-o când erai într-adevăr în strânsă legătură cu El. Aceasta nu implică faptul că s-a planificat deja o campanie de lucru pentru tine, dar înseamnă că trebuie să ignori solicitările de a lucra în alte domenii.

Oswald CHAMBERS

Ce vrei să facă Domnul pentru tine?

„Doamne, să-mi capăt vederea.” Luca 18:41

Există ceva în viaţa ta care nu numai că te tulbură pe tine, dar te face o sursă de tulburare şi pentru alţii? Dacă există, atunci este un lucru pe care nu-l poţi rezolva tu însuţi. „Cei ce mergeau înainte îl certau să tacă, dar el ţipa şi mai tare.” Insistă până când ajungi faţă în faţă cu Domnul însuşi; nu zeifica bunul simţ. Când Isus ne întreabă ce vrem sa facă pentru noi în privinţa lucrului incredibil cu care ne confruntăm, aminteşte-ţi că El nu lucrează pe căi obişnuite, ci în mod supranatural.Ia aminte cum Îl limităm pe Domnul prin faptul că ne amintim ce I-am permis să facă pentru noi în trecut.

„Întotdeauna am eşuat aici şi întotdeauna voi eşua”. De aceea nu cerem ceea ce dorim. „Este ridicol să-I cer lui Dumnezeu să facă aceasta.” Dacă este ceva imposibil, atunci e tocmai lucrul pe care trebuie să I-L cerem. Dacă nu e un lucru imposibil, nu este o tulburare reală. Dumnezeu va face ceea ce este absolut imposibil. Acest om şi-a primit vederea. Cel mai imposibil lucru pentru tine este să te identifici atât de mult cu Domnul, încât să nu rămână nimic din viaţa ta cea veche. El va face asta dacă-L vei ruga. Dar trebuie să ajungi până acolo încât să crezi că El este Atotputernic.

Credinţa nu se întemeiază pe ceea ce spune Isus, ci pe El Însuşi; dacă ne uităm numai la ce spune El, nu vom crede niciodată. O dată ce-L vedem pe Isus, El face lucrul imposibil într-un mod la fel de natural ca şi respiraţia. Agonia noastră provine din stupiditatea îndărătnică a inimii noastre. Noi nu vrem să credem, nu vrem să tăiem frânghia care ne ţine legaţi de ţărm, ci preferăm să ne îngrijorăm mai departe.

Oswald Chambers

Cautarea adevarului

Adevărul unic este
Domnul sfânt, Isus Hristos.
El din cerurile slavei
A venit în lume jos.

A venit în trup de carne
Ca Om de durere frânt.
Să-Şi răscumpere poporul
Pentru Dumnezeul sfânt.

A venit un om la Domnul
Ca să caute-Adevărul.
Însă el voia prin Lege
Ca să moştenească cerul.

Dar Isus atunci îi cere
Ca să-şi dea averea toată.
Şi-astfel zilnic să-L urmeze
Într-o viaţă-adevărată.

Refuzând atunci porunca
Omul a plecat mâhnit.
Şi-a rămas mereu în viaţă
Singur şi nemântuit.

Alţii au venit în Templu
La Isus ca să-L asculte.
Însă fariseii mândri
Ei I-au adresat insulte.

I-au adus degrab în faţă
Pe o păcătoasă mare
Ce-a fost prinsă-n preacurvie
Şi voiau toţi s-o omoare.

Ei L-au întrebat pe Domnul
Dacă Legea pot s-aplice.
Şi au aşteptat s-audă
Yeshua acum ce zice.

Dar El pe pământ se-apleacă
Parcă spre-a rescrie Legea.
Iar ei aşteptau pedeapsa
Să condamne fărdelegea.

Însă Domnul le răspunde:
„Cine nu are păcate
Să arunce cel dintâi
Şi să facă el dreptate!”

N-a avut nimeni curajul
Să se dea fără păcat.
Şi-au ieşit cu toţi afară.
Conştiinţa i-a mustrat.

Doar femeia păcătoasă,
(Ei îi tremura şi părul)
A rămas acolo-n faţă:
Ea aflase Adevărul.

Adevărul şi Iubirea
Deodată s-au unit
Când Hristos plin de-ndurare
Şi de pace i-a vorbit:

„Unde-s pârâşii, femeie?
Nu-s acolo unde eşti…
Du-te, du-te mai departe.
Să nu mai păcătuieşti!”
*
Când Iubirea se jertfeşte
Şi tu crezi şi o primeşti,
Astfel găseşti Adevărul
Cel din slăvile cereşti.

Corneliu Livanu 

Psalmul 103

Mărește suflete al meu pe Domnul
Cu tot ce ai în inima și-n gând
Binecuvântează, suflete, pe Domnul
Slăvit să-I fie Numele Lui sfânt!

Mărește suflete al meu pe Domnul
Și binefacerile Sale nu le uita niciuna
El iartă păcatele și mântuiește pe omul
Care iubește adevărul și urăște minciuna.

El îți izbăvește viața din genune
Ți-încununează cu-ndurare blândă anii
El te întinerește și ca prin minune
Vei zbura pe cer precum vultanii.

El și-a arătat lui Moise căile Sale
El este îndurător și plin de bunătate
El nu ne ceartă fără de încetare
El ne iartă de fărădelegi și păcate.

Cât sânt cerurile de pământ de departe
Atât e de bun cu cei ce de El se tem
Așa cum răsăritul de apus se desparte
Așa ne separă de blasfemii și blestem.

Cum se îndură un tată de copiii lui
Aşa se îndură de cei ce se tem de El
De n-ar fi Domnul n-am fi ai nimănui
Țărână am fi ori n-am fi-n niciun fel.

Zilele omului sânt ca iarba pe vale
Precum floarea înflorind pe câmpie
Bate un vânt sau un râu se prăvale
Și locul lor pe pământ nu se mai știe.

Iertarea Domnului dăinuie-n veac
Pe cei ce se tem de El se îndură de ei
Și pentru copii copiilor lor de voia îi fac
De poruncile Sale le-mplinesc cu temei.

Scaunul Său de domnie e-n locuri cerești
Și Domnu-i de-a pururi stăpân peste tot
Binecuvântaţi pe Domnul, oștiri îngerești
Pe sfânt, sfânt, sfânt, Împărat Savaot!

Marin Mihalache