Tu-mi numeri pașii

Tu-mi numeri pașii vieții mele
Și clipele ce le trăiesc,
Zilele bune, dar și cele rele
Și anii ce aici îi împlinesc.

În bunatatea-Ți foarte mare
Atâta har mi-ai oferit,
Atâta binecuvântare
Și-atâtea vise mi-ai îndeplinit.

Avut-am parte lângă Tine
De soare cald și de splendori,
De ploi dar și de zări senine,
De spini, dar și de multe flori.

Tu-mi numeri înca răsuflarea
Și ale inimii bătăi.
Îmi urmărești și-acum umblarea
Și mă ferești de toți cei răi.

Tu, Domn bogat în bunătate,
Milos și drept, și-ndurător,
Tu, meriți slava, cinstea-n toate,
Preasfânt și veșnic Ziditor.

Puiu Chibici 

Reclame

Cand te trezeşti,de dimineaţă

Când te trezeşti, de dimineaţă,
Începe-ţi ziua cu Isus,
Începe-o stând în rugăciune,
Cu drag priveşte cerul sus.

Începe-ţi ziua cu cântare,
Fii vesel căci eşti mântuit,
Dă-I slavă, cinste şi onoare,
Lui Dumnezeu căci te-a iubit.

El te-a căutat în lumea mare,
Te-a pus pe stânca de granit,
Ţi-a dat în dar a Sa iertare,
Deci poţi să spui: Sunt fericit!

Începe ziua plin de Duhul,
De Duhul sfânt, de Dumnezeu,
Încă din zorii dimineţii,
Citeşte din Cuvântul Său.

Citeşte, cere înţelepciune,
Şi meditează la Cuvânt,
Nu te grăbi, stai şi ascultă,
Ce-ţi spune Duhul Său cel sfânt.

Începe ziua-n rugăciune,
Căci ea te ţine credincios,
Cu toată fiinţa ta doreşte,
Să fii pe placul lui Hristos.

Lui să-i urmezi şi prin credinţă,
Să mergi înaintând mereu,
Să urci mai sus câte o treaptă,
Pe calea-ngustă dragul meu.

În zori de zi, cât mai devreme,
Înalţă-ţi glasul către cer,
La patul tău, în odăiţă,
Plecat în Duh şi adevăr.

Sincer să fii, plin de nădejde,
Ridică-ţi mâinile în sus,
Şi plin de bucurie sfântă,
Înalta ruga spre Isus.

Ica Dragoi 

Când drumul ți-e spre Dumnezeu

Lovește cel rău
Lovește că poate,
Lovește familia,
Lovește în toate,
Îți lovește și gândul,
Lovește și trupul,
Și luptă întruna.
Răbdarea-i cât lumea
Să te dărâme,
Ca să poți spune,
Că nu există Dumnezeu.

Îți aduce încercarea
Mare cât marea,
Îți ia alinarea
Din sufletul tău,
Nu știe că tu,
Ești făcut dintr-un lut,
Ce Domnul a modelat
Cu mâna Lui sfântă,
Bunătate ți-a dat
Chiar de ai păcat,
El curățește
Cu sângele Său.

Lovește cel rău
Lovește să ajungă,
Cumva de-ar putea,
La inima ta.
Nu știe că ea,
E a lui Isus,
A făcut legământ
Cu Domnul de Sus.
Cât bate în piept
Dumnezeu e cu tine,
Bătând cu putere,
Și la rău și la bine.

Lovește cel rău
Și vrea să îți fure,
Speranța și viața
Să nu mai trăiești,
O viață cu Isus,
Să păcătuiești,
Să poată să-ți spună
Că nu ești nimic,
Să-ți vâre încet
Teama în piept,
Că ești un pierdut.

Lovește în copii
În ce ți-e mai drag,
Să poată să-ți ia,
Liniștea din prag,
Să îți dea durere
Fără putere,
Să alunge credința
Din sufletul tău,
Să poți să disperi,
Și să nu mai ceri,
Ajutor, de la Dumnezeu.

Nu știe cel rău
C-al tău Dumnezeu,
Ce a început va termina,
Întotdeauna se va făcea,
Voia Lui, orirce-ar fi,
Și în cer, și aici pe pământ.
Domnul e bun,
Domnul e Sfânt,
Gloria toată
Și Slava curată,
E a lui Dumnezeu,
A Duhului Sfânt,
Ce Domnul Isus
La trimis pe pământ,
Mângâietor până El va veni,
În slavă pe nori,
Cu Isus noi vom fi.

Aleluia Aleluia Aleluia!

Anișoara Sirbu 

Mânia Lui Dumnezeu

Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer, mereu,
Împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu,
Și împotriva oricarei necinstiri a oamenilor,
Care înăbușă adevărul în nelegiuirea lor.
Fiincă ce se poate cunoaște despre Dumnezeu,
Le este descoperit în ei căci le-a fost arătat de Dumnezeu.
În adevăr a le Lui însușiri nevăzute,
De Dumnezeu în ei le sunt descoperite,
Ele încă de la facerea lumii se văd deslușit,
Când te uiți atent la ele la Cel ce le-a înfăptuit.
Așa că nicidecum nu se pot dezvinovăți,
Ori cât de mult ar încerca și ar voi,
Fiincă măcar că pe Dumnezeu l-au cunoscut,
Nu l-au proslăvit ca Dumnezeu nici nu i-au mulțumit,
Ci prin gândiri deșarte inima lor s-a întunecat,
Lipsită fiind de tot cei drept și adevărat.
S-au fălit că sunt înțelepți și-au înebunit,
Și slava Dumnezeului nemuritor au pervetit.
De aceea Dumnezeu pradă necurăției i-a lăsat,
Ca să urmeze poftele imilor necurmat,
Așa că singuri își necinstesc trupurile,
Trupurile, sufletele și chiar și Gândurile.

Unic Dumnezeu

„Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău
pe tot pământul! Slava Ta se înalţă mai presus de ceruri.” Ps. 8:1.

Este vreun Dumnezeu în lume
Ca al nostru Dumnezeu?
Mai este un Dumnezeu în lume
Ca Cel, ce ne-a iubit mereu

Și ne iubește atât de mult,
Purtând pe braț spre veșnicie –
Orice munte-n greu tumult,
Orice atac și vijelie

Înlătură cu Mâna-I tare –
El, e veșnic Dumnezeu!
Dumnezeul nostr’ Cel Mare
E Unic, Unic Dumnezeu!

Creator și Ziditor,
Atotstăpân peste milenii,
Prin Isus Mântuitor
Poartă-n clipe și decenii!

Universu-n palmă ține,
Astre, stele, galaxii,
Peste ziua de azi, de mâine
Credincioșia-n slove vii

Își revarsă, își toarnă plinul,
Iar Aripa Iubirii sfinte
Ține viața și seninul –
Ce minunat, ce bun Părinte!

Ochiul Său, mersul veghează
Tu, Cel Credincios, Cel Sfânt
Ne ești pază, ne ești oază
Zi de zi pe acest pământ!

Încredețivă popoare!
Lăudați Numele Său!
Nu-i un Dumnezeu sub soare,
Ca al nostru Dumnezeu!

Este un Dumnezeu sub soare,
Ca al nostru Dumnezeu?
Nu-i! Înălțați slavă mare –
Lăudând, lăudând Numele Său! ! !

Lidia Cojocaru 

Înălțarea Domnului

Când Tatăl şi-a sfârşit lucrarea Sa măreaţă
Şi tot ce avea pe acest pământ a isprăvit
Hristos s-a înălţat la slava de altădată
Dar, înainte a promis că o să trimită
Un alt mângâetor, pe Duhul Sfânt, slăvit

Cu dor de strălucire şi splendoare
Dar, şi de frați, ce-n urmă a lăsat
Sa ridicat între pământ şi soare
Şi a făcut o ultimă lucrare
Pe toți ai Săi i-a Binecuvântat

Un nor de slavă îi acoperea fiinţa
În timp ce El se înălţa spre alte zări
Lăsând în urma Sa, făgăduința
Că toți acei-ce vor păstra credinţa
La fel, îl vor vedea venind pe nori

Înconjurat de frumuseţe şi splendoare
La dreapta Tatălui stă azi încoronat
Şi pentru minunata Sa lucrare
Ce a adus întregii lumi salvare
Isus Hristos e-n veci glorificat

El mijloceşte pentru orişice făptură
Care a crezut deplin în jertfa Sa
Şi a urmat a Lui învăţătură
Aşa cum ne arată în scriptură
Făcând întodeauna voia Ta

Călăuziți de o putere nevăzută
De Duhul Sfânt, mereu înconjurați
Şi însoţiţi de El, în fiecare clipă
Biruitori vom fi, în orişice ispită
Alături de ai Săi răscumpăraţi.

Ion Popescu 

Isus a fost in slava

Isus a fost în slavă
Cel mai înalt Străjer;
Dar când căzu sub cruce,
Mai ‘nalt a fost în Cer.

Isus a fost la Tatăl
Sublimul vieții rost,
Dar când S-a stins pe bârne,
Și mai sublim a fost.

Isus a fost în Ceruri
Divinul slavei crin,
Dar când iertă vrăjmașii,
A fost divin, divin.

Căci nici un om din lume,
Nici Iuda, nici Pilat,
N-au înțeles că Domnul
De voia Lui s-a dat.

N-au înțeles că Mielul
S-a dat El însuși prins,
Dar și-a ascuns ofranda
Sub haină de învins.

Și-astfel ne-a dat o pildă
Din gându-I nepătruns
Că fapta cea mai-naltă
E jertfa în ascuns.

Costache Ioanid 

Așteptarea Mirelui

Atunci când va veni Mirele, Să-și ia mireasa lui, iubită
S-o răpească la Cerul Sfânt, ea, Îl așteaptă pregătită
Profeția se va împlini, așa cum scrie în Cuvântul Sfânt,
Va zbura pe nori de slavă, de pe acest blestemat pământ.

Va sta la dreapta Tatălui Ceresc, în Sfânta Sa, adunare
Pregătită în haine sfinte, pentru marea sărbătoare
Să serbeze nunta curată și Sfântă, la mare ei splendoare
Cerul nemărginit, va străluci atunci, în Sfântă desfătare.

Vom naviga pe marea de smarald, n-am văzuto niciodată
Vom privi în zarea nesfârșită, Tărâmul nou, pentru prima dată
Ne vom scălda ochii în Lumină și slavă, de marea strălucire
Plutind în desfătări Sfinte, cuprinși de Sfânta și marea fericire.

Acolo, nu vor mai fi lacrimi și suferințe, nici chin și nici durere
Acolo, va fi numai slavă și Lumină, veșnicia va dăinui în plăcere
Vom păși pe străzi de aur, printre flori frumoase, nemaivăzute
Cerul tot ne aparține, vom moșteni lucruri Sfinte, nemaiîntâlnite.

Ce frumuseți negrăite, vom vedea acolo, în Cerurile de sus
Atunci când vom fi cu Mirele nostru, Regele regilor, Isus,
Mireasa aleasă, pură, fără pata,și Sfântă, fără urmă de zbârcitură
S-o ducă în palate Sfinte, într-o pace eternă, acolo, nu este ură.

Și Duhul și mireasa zic: Maranata, vino Mirele nostru, Isus,
Răpește-Ți mireasa pe nori de slavă, în Împărăția Ta, de sus
Cui îi este sete, să vină și să bea, apa Sfântă din izvorul vieții
În Cerul nemărginit și Sfânt, în noii zori de lumină a dimineții.

Stelian Ciobanu 

Rostul vieții

Te-ai întrebat vreodată: ce e viața?
Care-i începutul și care ți-e speranța?
Tu te-ai trezit în lume și-acum treci prin ea,
Dar la sfârșit de cale, care-i partea ta?

Crezi tu că țărâna va ascunde totul?
Sau știi că odată, îl vei întâlni pe Domnul.
Care-ți este ținta, pentru ce trăiești?
Pentru viața de acum sau pentru cer te pregătești?

Crezi tu că și omul ca și dobitocul,
Moare și-n țărână îi rămâne locul?
Te compari tu oare, om cu-nțelepciune,
Cu un vierme ce nu vede și nimic nu poate spune?

Crezi tu că-ntâmplarea a dat sensul vieții
Și universul cu a lui legi a apărut prin voia sorții?
O, nu! Nu se poate! Nu, din întâmplare
N-apar legi să fie veșnic în picioare!

Viața omului pe terra e un drum de încercare,
E un examen, câmp de probe ce le trecem fiecare,
Fericire-adevărată nu există aicea jos,
Nici în bogății, plăceri, nici chiar într-un trai luxos.

Viața pe pământ e doar umbra vieții adevărate
Care este-n veșnicie, dincolo de moarte.
Viaț-aceasta-i scurtă, e doar un vis,
Dincolo e veșnic: iad și paradis.

Începutul este Dumnezeu singur fără de-nceput.
El e temelia vieții, Ziditorul care toate le-a făcut.
Păsări, fluturi, miei și pești, tot ce-i sus și tot ce-i jos,
Pomi, verdeață, flori, parfum, Domnul le-a creat frumos.

Omul după chipu-I sfânt l-a creat cu mâna Sa,
L-a făcut un suflet viu pe Adam și apoi pe Eva.
L-a creat nu pentru moarte, nu pentru trudă, nu să chinuiască,
L-a așezat într-o grădină, veșnic și în fericire să trăiască.

Rostul lor era-n grădină s-o lucreze, s-o păzească
Și-n răcoarea zilei cu Dumnezeu să vorbească.
Cât de fericit soroc Domnul omului i-a dat,
Însă n-a rămas în rai c-a intrat neîncercat.

Și-a fost încercat acolo, în Eden, de Domnul,
Putea să mănânce cu plăcere din toți pomii, afar’ de unul.
Avea toate din belșug, se cerea doar ascultare.
Dar izgonit a fost din rai, căci căzut-a la-ncercare.

De aceea Dumnezeu nu mai bagă-n rai pe oameni
Până nu-i încearcă-ntâi, dacă-s vrednici de-a Lui daruri.
Rostul vieții pe pământ deci e să ne pregătim,
Prin credință s-avem dreptul, pentru veșnicie cu Isus în rai să fim.

Pentru cei ce-ajung acolo în Scripturi găsim dovadă
Că din rai în veci de veci nimeni n-a fi scos afară,
Fiindcă pomul de-ncercare astăzi crește pe pământ,
De vrei să cunoști secretul caută-n Cuvântul Sfânt.

Fiii lui Adam aveau în cuget sădit pomul de-ncercare,
Dar s-au depărtat de Domnul tot mai tare fiecare,
Domnu-i judecă la Babel împrăștiindu-i pe tot globul
Și fiindcă stricăciunea ajungea la culme, Domnu-ngăduie potopul.

Iar pentru sămânța lui Avraam era sădit în Lege,
Dar n-au putut să poarte jugul și-au căzut în fărdelege
Și-ncălcarea Legii pentru ei pecetea morții,
Nu-i mai izbăveau de-aceasta nici prin jertfe chiar preoții.

Pentru noi e astăzi harul. O ce minunat favor!
Jug mai bun ca cel din Lege și cu sarcina-i ușor.
Că păcatul și puterea morții nu mai are biruință,
Peste cei ce-s în Hristos, peste cei ce au credință.

Dumnezeu, văzând că omul nu-i capabil să reziste la-ncercare,
Fiindcă-i drept și sfânt, dar bun, El totuși hotărăște o lucrare,
Ca păcatul lumii-ntregi să fie pus în cumpăna dreptății,
Iar deoparte, pe cântar prețul ce-l cerea osânda morții.

Preț de neechivalat pe pământ și-n Cer
Decât doar prin jertfa sfântă a lui Emanuel.
Fiul preaiubit al Tatălui Ceresc și păretaș la slavă
A fost trimis și-a acceptat pentru noi să moară.

Rostul vieții noastre-acum este doar să-L acceptăm
Ca Răscumpărător și-astfel, prin credința-n El avem:
Eliberare de păcate și putere ai sluji,
Și speranță-n veșnicie, căci cu El ne-om veseli.

C-ai venit în lume într-o vreme ca aceasta, n-a fost voia ta,
Dar acum se cere să-ți alegi cu cine-ți vei petrece veșnicia,
Că nici plecarea ta de-aici n-o vei hotărâo tu.
Deci grăbește de alege astăzi, până nu-i târziu.

Că țărâna nu-L împiedecă pe Domnul a te chema la judecată
Și de nu intri-n grațiere vei răspune de-orice faptă.
Grațiat poți fi deplin, de trăiești pentru Isus
Și-ai ca țintă-ntotdeauna a-L sluji supus.

Ce fericire poți avea de trăiești doar pentru fire?
Unde-i numai zbucium trist, nesiguranță și durere.
Când în splendoarea glorioasă a Cerului slăvit
Sunt bucurii de nedescris și viața-i fără de sfârșit.

Că omul nu e doar țărână, ți-o spun atâtea-n viață ție.
Duhul, Dumnezeu l-a dat și el va merge-n veșnicie.
Chiar de nu vrei să crezi acum, te vei convinge-odată,
Dar va fi târziu, atunci când vei fi la judecată.

Universul, viața, splendoarea și culoarea ce-o vedem în fire,
Tot ce este-n jur frumos nu e o grădină fără îngrijire.
Toate spun că au un creator mai presus de-orce știință,
Care totul guvernează după sfânta Lui voință.

Prin legea Lui se ține pe orbită pământul, soarele și galaxia.
El pe cei smeriți înalță-n slavă, dar coboară-n jos trufia.
El azi îți dă ca dar viața veșnică în fericire,
De n-o primești, vei regreta, în veci vei fi sub osândire.

Fii înțelept și înțelege rostul vieții acum!
Privește-n urmă și cercetează-ți sincer al tău drum,
De nu te duce înspre Paradis, oprește-te pe cale,
Te-ntoarce cu căință spre cel crucificat și vei avea iertare!

Tecar Augustin 

Gândiți-vă la lucrurile de sus

Să nu ne temem de întristările ușoare din viață
Căci greutatea veșnică de slavă sus în cer o vom primi de la Cel ce ne-a dat viață
Chiar dacă vom auzi cuvinte necenzurate la adresa noastră
Totuși răsplata mare sus în cer este a noastră

Să venim cu încredere în Domnul în câmpul de misiune dificil, ce ne așteaptă
Căci chiar dacă vom muri pentru Hristos, răsplată pentru vitejie, sus în cer, la vremea potrivită ne va fi dată!

Pe pământ credința ne este încercată
Prin felurite încercări ea este cercetată
Totuși la arătarea slavei lui Hristos
Tot ce e mai bun ne așteaptă

Credința vie și încercată, ce a fost trecută prin foc
Prețuiește mai mult decât aurul cel mai curat
Și nu vei fi prin ea un stricat
Ea va aduce doar folos, și prin credință în Hristos obții în cer un loc
Și diamantul cel mai scump este o nimica în comparație cu ea
Iar numele celui care o are, e mai frumos decât o lalea!

Vino mai repede Doamne Isuse
Căci doar cu Tine acolo sus în cer va fi dulce
După ce tot ce este trecător se va duce
Dacă vom iubi venirea Ta, Isuse
Atunci cununa neprihănirii o vom primi de la Dumnezeul Cel drept, în conformitate cu cele spuse

Cel ce rabdă ispita va primi
Cununa vieții o va agonisi
Ispita te chinuie puțin
Și te înțeapă precum un pin!
Nu te teme de cei răi, căci vor fi nimiciți pe deplin!
Durerea de acum nu este vrednică să fie comparată cu slava din cer
De aceea nu ceda prietene drag, atunci când împrejurările te bat cu un baston de fier

Vino și luptă-te lupta cea bună a credinței
Dar fii gata, căci pentru ea îți poți pierde toți dinții
Doar Domnul decide ce soartă vei avea
De aceea nu te înspâimânta
Și nu fii nemulțumitor de soarta și de averea ta
Nu arunca cuvintele Domnului pe drum
Ci strânge-le în inima ta cum fac cei înțelepți, când merg pe acest drum
Căci toate lucrează împreună spre bine
Spre binele Celor, ce te iubesc Doamne pe Tine

Mai de preț decât o comoară este înțelepciunea Ta
Căci roadele ei o veșnicie vor dura
Tot ce este pe pământ este trecător
Dar cu Dumnezeul nostru în veșnicia ce ne așteaptă, nu va fi deloc plictisitor!

Oprește-te pe calea vieții
Cercetează-te
Întreabă-te
Dorești oare să guști din pomul vieții?
Oare n-ai deviat tu de la țintă?
Oare n-ai căzut de la credință?
Să știi, inima ta o să te mintă
Fii cu luare aminte la înțelepciunea, ce nu dorește să te devieze de la țintă

Ascultă dar sfatul înțelept
Rabdă și suferă totul pentru Domnul
Căci așa Îl vei iubi corect pe Domnul
Dar să știi că fără Duhul Sfânt nu vei reuși!
El îți va da dragostea, și vei putea iubi

Domnul oștirilor nu va întârzia
Ci te va lua acasă la El la vremea Sa
El face orice lucru frumos la vremea Sa
Chiar și moartea nu va întârzia
Ci totul va avea loc fără întârzieri la vremea Sa

A numărat El toate oștile cerești!
Oare nu va putea să-ți împlinească nevoile tale pământești?
Da! El îți va purta de grijă
Și nu va înceta să-ți dea acele lucruri, de care ai tu trebuință
Dar ai tu credință?

Dorințele cele rele El ți le va spulbera
Căci nu sunt în conformitate cu voia Sa
Iar pe cele bune El le va împlini
Dar să știi că pe unele El le va nimici
Căci gândurile Lui sunt mai presus de ale noastre
Oare tu ești în stare să-L sfătuiești pe Acela, Care dă celor îngâmfați pedepse aspre?

Oprește-te și gândește-te ce ai tu pe acest pământ?
Îți recomand să alergi după Cuvântul cel sfânt!
Oare diamantul prețuiește mai mult decât ceea ce a creat Domnul în cer?
Desigur că Nu!
Dar să știi că Domnul este cel mai blând și să nu crezi că este plictisitor în cer!
Spune Nu!
La tot ce este rău,
Ca să nu-ți pierzi oportunitățile cele bune
Precum cel rău

Orice lucrare rea va fi nimicită prin foc
Care nu este făcută în conformitate cu Cuvântul vieții va arde pe foc
Cuvântul vieții va stăpâni peste veacuri
Și nimeni nu-L va nimici
Prin puterea ce le-a fost dată cei răi nu vor reuși
Să-L oprească pe Domnul? Nu vor izbuti!
Căci puterea celor răi nu este mare
Ci doar o picătură de apă în comparație cu cantitatea de apă ce este în mare!

Cei răi vor fi chinuiți în iazul de foc și de pucioasă
Iar cei neprihăniți se vor bucura cu Domnul acasă!

Repalov Veaceslav