Nu cumva

Nu cumva sa fim chiar noi,
Cel ce îl vindem pe Hristos
Și să întindem pumnii goi,
Că sa luăm argint lucios.

Nu cumva prin gând sau faptă,
Să negociem cu cel rău,
Ci sa-avem inima curată
Și să iubim pe Dumnezeu.

Nu cumva oferta lumii,
Să ne pară valoroasă
Și să uităm harul iertării
Moartea și învierea glorioasă.

Nu cumva așa ca Iuda,
Să stăm cu Hristos la masă,
Dar să privim și punga,
Lui Satan, cu arginți, aleasă.

Nu cumva în neveghere,
Să uităm de Dumnezeu,
Ci să implinim tot ce se cere
Și să veghem și tu și eu.

Bujorean Victor.

Constatare

Ne-am obișnuit să dăm cu biciul
În tot ce-i bun și ce-i frumos.
Avem atâtea reguli sumbre
Dar nu-s venite din Hristos.

Legați de multele condiții,
În rugă n-avem libertate,
Suntem cuprinși doar de ambiții
Ce ne aruncă-n hău și moarte.

Bisericiile-s tot mai goale
Închinarea-i tot mai rece
Predicile-s tot mai seci
Iar somnul nu mai vrea să plece.

Părtășia-i de fațadă
Și iubirea-i tot la fel
Unitatea nu există
Iar mila nu mai e un țel.

Bărfa este un exempu,
E la modă viclenia,
Teatrul ieftin e puternic
Și pe mulți i-a prins mândria.

Este timpul să lăsăm
Tot ce-i rău, tot ce-i murdar
Să ne-ntoarcem iar jertfa
De la crucea din Calvar.

Să-nțelegem compasiunea
Să trăim în unitate,
Să ne bucurăm în Domnul,
Care ne-a scăpat de moarte.

Să nu mai trăim legați
De pământ și bogăție
Inima și sufletul
Să-și dorească-n veșnicie.

Nichifor Nicu 

Pot totul în Hristos

Referințe

Filipeni 4:13

Când ești mereu în grea durere
Și toate parcă merg pe dos,
Tu ai în Carte-o mângâiere,
Proșterne-te și zi-n tăcere:
Pot totul în Isus Hristos!

Ți-e îngrădită-aici viața,
Adeseori, ești furios
Că-i prea înaltă fortăreața…
O, înspre cer ridică-ți fața
Zicând: pot totul, în Hristos!

Nu te uita că ești firavă
Iar cel din dreapta-i sănătos,
Din ceru-albastru plin de slavă,
Ascultă-o voce-așa suavă:
-Poți totul, în Isus Hristos!

Te simți fără putere-n tine
Când alți-au pasul grațios?
Nu te uita doar la ruine,
Cin’ te-a creat, știe prea bine
Că tu… poți totul în Hristos!

Chiar de aici, ești dat de-o parte
Răbdând în duhul, dureros,
Ești fiu ceresc, ai demnitate,
Te-așteaptă-n cer comori, palate…
Doar tu… poți totul în Hristos!

Asculți cu teamă când spun alții
Că-s boli, războaie, ești fricos?
Tu ai Duh Sfânt- cerești vibrații-
Vei fi ‘nălțat spre alte spații
Când spui: pot totul în Hristos!

La El, toate sunt cu putință,
E Dumnezeul credincios,
Prigoane când te amenință,
Ridică steag de biruință
Strigând: -Pot totul în Hristos!

Da, știu, te-acuză de cei din casă
Ești umilit, ții capu-n jos…
Dar într-o zi, spre-o altă viață
Puterea Duhului te ‘nalță,
Doar tu… ești totul în Hristos!

Cântă chiar și-n adânc de mare,
Aruncă-ți straiul zdrențăros,
Vine a ta eliberare
Cu nesfârșita sărbătoare
Când vei fi una cu Hristos!

Prieten drag, o, sus privirea
Tu ești un suflet prețios,
Chiar dacă doare șlefuirea,
Primești în ceruri strălucirea
Să fii asemeni Lui Hristos!

Nu-ți arde-n piept un dor de-acasă,
De-o viață-n trupul glorios?
Când Cel ce-a spus că nu te lasă
Îți pune-n păr cununa-aleasă,
Să fii… mireasa Lui Hristos!

Nu mai e mult, cu toți vom trece
Bogat, sărac, urât, frumos…
Dar cel ce pân’ la capăt duce
Cu bucurie a sa cruce
Ajunge-n brațul Lui Hristos!

Prieten care rabzi, mai rabdă,
Jertfirea ta-i cu bun miros
Fii spicul plin, cu multă roadă,
Mai trage în ogor o brazdă
Cântând: pot totul în Hristos!

Cornelia Sărac 

Minunată Înălțare

Referințe

Faptele apostolilor 1:9

S-a auzit în lume de propulsări în zare,
Rachete, avioane și nave spațiale,
De când Icar privise o pasăre cum zboară
De când plană și omul pentru întâia oară.

Și până azi, tot caută să prindă vreo idee
Cum să își poarte trupul peste Calea Lactee;
Ar vrea cu-a lui știință prin galaxii să treacă
Își tot frământă mintea… cum… ce să construiască?”…

Aplaudă cu fală când luna vizitase
Când înspre Marte pasul eroic îl ‘nălțase
Iar sateliți-alergă neobosiți prin spații
Non-stop să ne transmită
Atâtea informații…

Se-adună înțelepții și doctori-n știință
Dar Challenger rămâne un semn de neputință,
Oricum măsoară omul viteza ce atinge,
Orice putere-ar face spre stele a-l împinge.

E doar o nebunie a lui înțelepciune…
Isus Hristos prin Duhul s-au înălțat din lume
Nu se-auzi explozii… , nu fum… , nu reactoare,
Că Duhul Sfânt – Puterea, Îl propulsă în zare,

Frumos și în liniște Îl ridică-nspre stele
Mirați sunt ucenicii: „- De unde? ! … Ce putere? ! … „
Că tot mai sus se nalță și în zenit se pierde
Un nor îl înfășoară și… nimenea nu-L vede…

Fiindcă exist-o forță în calcul neluată,
E Duhul ce te zboară-nspre țara minunată,
E forța întreită ce omul nu-nțelege
E o putere sfântă, nepământească lege…

Dar ce-i frumos în toate, ce Biblia ne spune,
E că aproape-i ziua când iar Hristos revine
Să îi ridice-n slavă cu-a Duhului putere
Pe cei de Duh Sfânt plini, ce cred în înviere.

Dacă te lupți acuma să părăsești păcatul
Hristos te curățește și-n dar îți dă și Duhul
Ce te-a ‘nălța-nspre stele în ziua glorioasă
De mână cu-Împăratul zbura-vei către casă.

 Cornelia Sărac  

Găsește poteca speranței/gps

Găseşte poteca speranţei
Şi du-te pe ea-ncrezător
Vei da aripi cutezanţei,
Vei sta lângă blândul Păstor.

Găseşte-o şi stai fără teamă,
Pe ea, prin credinţă, smerit
Să ştii că Stăpânul te cheamă
În Plaiul, pe veci, însorit.

Cărările lumii înşeală
De mergi pe ele găseşti
Dispreţul lumii şi fală
Şi sfat de la oameni fireşti.

Acum eşti pierdut în hăţişul
Format de sistemul ateu
Pretutindeni se vede afişul
Ce spune că-i mort Dumnezeu.

La umbra grelei confuzii
Nu poţi afla optimism
Prietenii iar fac aluzii
Cu-atâta tupeu şi cinism.

Te-ndrepţi spre neant şi ruină
Urmând indicatoare groteşti
Fiinţa de nu se închină
Paradisul, nicicând, nu-l doreşti

Opreşte-te! Vezi-ţi umblarea!
Procură-ţi acum GI PI ES!
Să poţi dobândi împăcarea,
Să ai în Hristos interes.

Găseşte poteca speranţei
Acum, cât se poate găsi
Vei da aripi cutezanței
Şi Codul ceresc îl vei ştii.

George Cornici

Caută să ai credință

În numele unor religii, oameni mulți mor zi de zi,
Sunt mințiți și înșelați, duși de nas prin erezii.
Nu există zi pe lume să n-apară vreo religie,
Dar credință nu există, fiindcă banul o distruge.

Mulți aleargă pe la preoți căutând un strop de pace,
Însă de Hristos toți fug și Scriptura nu le place.
Unii-aruncă bani pe slujbe crezând că vor fi iertați,
Dar în suflet nu au tihnă și sunt tot mai tulburați.

De le spui ceva, te-atacă și îți spun că ești pierdut,
Iar dacă le spui de Biblie, ești privit ca un rebut.
Hâdul interior apare doar la omul religios,
Cel ce are-n piept credință, Îl arată pe Hristos.

Dumnezeu nu e-n religie, ci-n credință, dragul meu!
Nu te înșela tu singur, nu te amăgi mereu.
Dumnezeu îți dă iertare gratis, fără nici un ban
Cine-ți spune altceva, este sluga lui satan.

Caută să ai credință că religii sunt destule
Însă pentru Dumnezeu absolut toate sunt nule.
O credință și-un botez, astea două de le ai,
Ești un Fiu al Lui Hristos și moștenitor de Rai.

Nichifor Nicu  

Eu stiu ce-am fost, dar stiu ce sunt

Eu stiu ce-am fost, dar stiu ce sunt in Tine
De cand maretul har m-a mantuit;
Inconjurat de mare-intunecime,
Alunecam mai tare in rusine,
Spre cea mai joasa treapta de-adancime,
Cand mana Ta strapunsa m-a oprit.

Eu stiu ce-am fost, dar stiu ce sunt in Tine.
Ce har imens, ce har nemarginit
Ca Tu, Isuse, sa Te-apleci spre mine,
Din hau sa ma ridici pe inaltime,
Si din daramaturi si din ruine
Sa faci un Templu sfant si-impodobit.

Eu stiu ce-am fost, si Tu stii foarte bine,
Dar fara de masura m-ai iubit;
Iubirea Te-a adus din slavi divine
Sa mori pentru un pacatos ca mine.
Identitatea mea acum e-n Tine,
Sunt fiu de Dumnezeu, si-s coplesit.

Identitatea mea este in Isus Hristos, Mantuitorul meu.

Anca Winter

11 Mai

Iată, Eu sunt cu voi întotdeauna.” Matei 28:20

E bine să ştii că există Cineva care este întotdeauna acelaşi, Cineva care este întotdeauna cu noi. Este bine să ştii că, în mijlocul valurilor agitate ale vieţii, există o stâncă neclintită. O, suflete, nu-ţi lega inima de bogăţiile ruginite, mâncate de molii, pieritoare, ci aşează-ţi inima pe Cel care îţi rămâne mereu Credincios. Nu-ţi clădi casa pe nisipurile înşelătoare ale lumii; clădeşte-ţi speranţele pe Stâncă, fiindcă ea va rămâne sigură în valuri şi vânt. Suflete, ascunde-ţi comorile în vistieria sigură; aşează-ţi nestematele într-un loc în care nu ţi le va găsi nimeni. Pune-le pe toate în Christos. Pune-ţi toată afecţiunea în persoana Sa, toate speranţele în meritele Sale, toată încrederea în eficacitatea sângelui Său şi toată bucuria în prezenţa sa, ca să poţi râde în faţa nimicirii.

Aminteşte-ţi că toate florile din grădina lumii se vor ofili, şi că va va veni ziua când totul se va transforma în pustiu. Suflul negru al morţii îţi va stinge în curând candela. O, ce bine este să te bucuri de lumina soarelui după ce se stinge candela! Valul întunericului va urla curând între tine şi tot ce ai. Încredinţează-ţi inima Celui care nu te va părăsi niciodată. Increde-te în Cel care va merge cu tine în întunericul morţii, şi te va duce în siguranţă pe plaiurile veşniciei, ca să fii cu El pentru totdeauna.

Ridică-te, fiu al durerii, şi spune-ţi tainele Prietenului care „ţine la tine mai mult decât un frate” (Provetbe 18:24). încredinţează-ţi toate grijile Celui care nu-ţi va fi luat niciodată, care nu te va părăsi niciodată, şi care nu te va lăsa să pleci nicăieri, fiindcă „Isus Christos este acelaşi ieri, azi şi în veci” (Evrei 13:8). „Iată, Eu sunt cu voi întotdeauna” este o făgăduinţă îndestulătoare sufletului meu, şi prin ea pot învinge orice.

Meditaţii C. H. Spurgeon

10 Mai

Dar acum, Hristos a înviat din morţi.” 1 Corinteni 15:20

Întregul sistem al creştinismului se bazează pe faptul că Christos a înviat din morţi, fiindcă „dacă n-a înviat Christos, propovăduirea noastră este zadarnica, şi zadămica este şi credinţa voastră… voi sunteţi în păcatele voastre” (1 Corinteni 15:14, 17). Divinitatea lui Christos exe dovedită prin învierea Sa, de vreme ce El a fost „dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, în ce priveşte duhul sfinţeniei, prin învierea morţilor” Romani 1:4). Dacă El nu ar fi înviat, am fi avut dreptul să ne îndoim de dumnezeirea Sa. Mai mult încă, chiar şi suveranitatea lui Christos depinde de învierea Sa „căci Christos pentru aceasta a murit şi a înviat, ca să aibă stăpânire şi peste cei morţi şi peste cei vii” (Romani 14:9).

Din nou, îndreptăţirea noastră, această binecuvântare a legământului, este legată de victoria triumfătoare a lui Christos asupra morţii şi a mormântului, fiindcă El „a fost dat din pricina fărădelegilor noastre, şi a înviat din pricină că am fost socotiţi neprihănit” (Romani 4:25). Mai mult, nașterea noastră din nou este legată de învierea Sa, fiindcă noi ne-am născut din nou, prin învierea lui Isus Christos din morţi, la o nădejde vie” (1 Petru 1:3). Şi cu siguranţă că învierea noastră din morţi este legată de învierea Sa, fiindcă „dacă duhul Celui ce a înviat pe Isus Christos dintre cei morşi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Isus Christos din morţi, va învia şi în trupurile voastre muritoare, din pricina duhului Său, care locuieşte în voi” Romani 8:11).

Dacă Christos nu a înviat, nici noi nu vom învia; dar dacă El a înviat, atunci cei care au adormit în Christos nu vor pieri, ci vor vedea pe Dumnezeul lor. De aceea, panglica argintie a învierii străbate binecuvântările credinţei, de la naşterea din nou la slava veşnică, şi le leagă pe toate la un loc. Cât de important este, deci, acest fapt, şi cât de mult se va bucura creştinul ştiind că, fără îndoială,

„Cristos a înviat din morţi”.
Făgăduinţele s-au împlinit,
Lucrarea de răscumpărare s-a încheiat,
Dreptatea şi îndurarea s-au unit,
Căci Dumnezeu pe Fiul Său a înviat.

Meditaţii C. H. Spurgeon

Ești cel mai bun prieten, Tu ești deosebit

Ești cel mai bun prieten, Tu ești deosebit
Mereu eu am visat la cineva așa ca Tine
Dar printr-un miracol Doamne, Însuți ai venit.
Și din mulțimea întreagă m-ai găsit pe mine.
Tu m-ai privit Isuse cu atâta gingășie
La mine ai venit atunci când îmi era mai greu
Mi-ai adus în suflet pace și multă bucurie
Și m-ai îmbrățișat cu dragostea și Harul Tău.

Mi-a fost puțin chiar frică și m-am înspăimântat
Că îmi vei reproșa și eu am început să plâng
Dar Tu mi-ai spus duios, știu totul, astăzi ești iertat
M-ai mângâiat și m-ai privit în ochi așa de blând.
Plângeam în hohote căci îmi era rușine…
Cum ai putut Tu, Doamne să ierți un păcătos
Ce mare Dragoste… Ce bun Tu ai găsit în mine
Eu și pentru tine am murit mi-a spus Hristos.

Tu inima îmi cercetezi și totul Doamne știi
Numic, nicicând Isuse scump nu-ți voi ascunde
Tu mi-ai adus în suflet Har și atâtea bucurii
Unde în lumea întreagă n-am găsit niciunde.
Tu ești cel mai frumos… nu pot să te descriu
M-ai copleșit cu dragostea și vocea-Ți dulce
Te voi slăvi mereu, în zori de zi și-n ceas târziu
Pentru Golgota și sângele ce a curs pe cruce.

La cine să mă duc… doar Tu-mi ești siguranță
Știi totul despre mine când sunt vesel sau mâhnit
Iar când vin ispite și încercări îmi ești speranță
Știi chiar și lacrimile pe care uneori le înghit.
Ești cel mai bun prieten nimeni nu-i ca Tine
În fața Ta mă aplec și îngenunchez smerit
Îți mulțumesc frumos căci mi-ai făcut mult bine
Pentru jertfa Ta și dragostea cu care m-ai iubit.

Mihail Cebotarev