Incurajare

De esti lovit si crucea te apasa
Nu renunta. Priveste la Isus.
El a promis ca nu te lasa
Isus e Cel ce-ti vine-n ajutor.

De cei din jur cu ura te privesc
Si chiar de fratii tai te-au parasit
Sa nu te clatini. Domnul e cu tine.
Increde-te in El pan’la sfarsit.

E minunat cand esti pe munte
Si-L simti pe El aproape orisicand
Dar sunt si zile cand ajungi in vale
Iar biruinta vei avea rabdand.

Georgiana0711 

Reclame

Învață-ne să Te iubim

Lucrează Tu, o, Tată Sfânt
Și-nvață-ne să Te iubim
Oriunde sântem pe pământ
Doar despre Tine să vorbim.

Să proslăvim a Ta lucrare
Prin Duhul Sfânt de înviere
Și unde mergem, să fim sare,
Lumină pentru cel ce piere.

Învață-ne să fim umili
Și-n inimi să purtăm dorința,
Acolo unde sânt infirmi,
Ca să cunoască Biruința.

Și de vor fi împotriviri,
Să apelăm la Harul Tău
Ca pământeștele azi firi,
Să iasă din eternul hău.

Învață-ne să fim smeriți
Și în supunere mereu
De Tine doar sântem iubiți
Chiar de sântem urâți de rău.

Căci cine altul e ca Tine
Ca să vorbească ne-ncetat
Cuvintele ce aduc zile
În viața celui încercat?

Învață-ne să Te-așteptăm
În laudă și rugi fierbinți
Și nicidecum să nu uităm
Căci Tu ne-ai făcut ai Tăi sfinți

Și dacă răul se avântă
Ca cel ce vrea să prăpădească
Noi să avem o viață sfântă
Și o iubire, doar frățească.

Acea Iubire, ce-ntr-o zi
Ne va purta în veșnicii
Unde dureri nu vor mai fi
Ci doar eterne bucurii.

Berbec Ion 

Despre Înviere

Nu există biruință
Mai sublimă ca-nvierea
Cum e, oare, cu putință,
Mulți, să-i nege adierea?

E totală nebunie
Să declari că-i ficțiune
Ea revarsă armonie
Și credință în minune.

Toți acei ce-o-mbrățișează
Pot privi dinco’ de moarte
Învierea ne formează
Pentru Cer, eternitate.

De-i sfidată dă iertare
Ființelor necredincioase
Dar îndeamnă la purtare
De lucrări evlavioase.

De-i privită cu-ndoială
Și pe asta o-nțelege
Dar spune fără sfială:
”E-mplinit cine m-alege.”

Cei ce stau cu ea la masă
Îi cunosc bine lucrarea
Știu ce mult, și azi, îi pasă
Să păzească-nseninarea.

Învierea, clar, vorbește
Să priceapă fiecare
Că viața se-ofilește
Făr-adâncă-ncredințare.

Cu Mesia una este
(E perfectă unitatea)
Dragii mei, nu e poveste:
Ea ne dă eternitatea.

George Cornici

Trăiască Domnul

Trăiască Domnul meu Isus
Care-mi aduce biruinţa
Şi-ntotdeauna mi-a adus
Puteri, să-mi întăresc credinţa.

Trăiască Domnul meu Isus
Care-mi aduce mântuirea
Şi mă ajută tot mai sus
Să îmi ridic la El privirea.

Trăiască Domnul meu cel Sfânt
Care-mi aduce rezolvarea
La orice lucru pe pământ,
În El am binecuvântarea.

Trăiască Domnul meu iubit
Care-mi aduce vindecare
Şi zi şi noapte m-a întărit
Prin orice greu şi încercare.

Trăiască Domnul, stânca mea,
Care mi-a dat viaţă
Şi apa vie să pot bea,
Să fiu plin de speranţă.

Trăiască Dumnezeul meu
Ce mi-a păzit piciorul,
Să merg pe urma Lui mereu
Şi zilnic să-I duc dorul.

Trăiască Domnul meu Isus,
Frumoasa mea lumină,
Ce mă va duce la El sus,
În patria divină.

Monica Schiersner 

Biruinţa mea

Biruinţa mea e Domnul
Ce odată-a biruit
Pe Golgota, pentru mine,
Cu-a Lui viaţă a plătit.

Pentru mine-a mers să moară
Fiul Sfânt de Împărat,
A dus a lumii povară
Şi al meu murdar păcat.

Ce iubire, ce speranţă,
Domnul meu mi-a dăruit
Când, odată, a Lui viaţă
Pentru mine Și-a jertfit.

Pe Golgota, mântuirea
Am primit-o de la El
Şi de-atunci Îi simt iubirea
Ce mă va urca la cer.

Ce durere, ce ocară
Dus-a Domnul meu iubit
Şi atât de grea povară
Să fiu şi eu mântuit.

Cum să-Ți mulţumesc, Părinte,
Pentru DARUL Sfânt adus?
Cu ce lacrimi sau cuvinte
Să Te-nalţ, iubit Isus?

Pentru jertfa cea mai mare
Ce a fost aici vreodat’
Am primit şi eu iertare!
Da, ISUS HRISTOS mi-a dat

Din a Lui viaţă sfântă,
Pace, Har şi mântuire!
Şi a mea inimă-i cântă
Zi de zi, de fericire.

Monica Schiersner 

Rugăciune de binecuvântare

Te văd iubit Părinte
În scumpa mea comoară
Ce-n brațele-mi de tată
Adoarme-adânc, zâmbind
Te văd când se trezește
Te văd și când se-ntinde
Și-n vocea-i minunată
Te-aud și-n gângurit.
Te văd când îmi zâmbește
În ochișorii limpezi
Ce cu așa dulceață
O Tată i-ai creat
Făptura ei ce crește
Și obrăjorii fragezi
De  zâmbet și de viață
Îmi spun: ești Minunat!
Ești minunat Părinte
Și meriți toată slava
Tu, Cel ce din mărire
Spre mine ai privit
Sunt fără de cuvinte
De-atâta fericire
Ce inima și casa
Prin ea mi-au copleșit. . . .
Micuța mea comoară
Primită de la Tine
Eu simt că dintre toate
E cel mai mare dar
Da, după mântuire
Spun cu seninătate
Că nu e dar mai mare
Ca ea pe-acest hotar.
Din Tine-a luat ființă
Și-n Tine drag Părinte
În ziua care vine
Se va întoarce iar
Acolo-n biruință
În slăvile divine
Fă Tată sfânt să fie
Cu noi, pe veci și ea.
Îți mulțumesc Părinte
Îți mulțumesc Divine
Că Tu, izvorul vieții
Ne-ai dat-o și-am dori
Ca viața-i pământeană
Să fie pentru Tine
Trăită până-n slavă
Pe toți ne vei primi!

Emanuel Hasan 

De dorul Tău

De dorul Tău Isus iubit
Tânjeşte-a mea ființă,
Te caut cu un duh zdrobit
Ca să-mi dai biruință.

În miez de noapte eu Te chem
Să Îți arăți puterea,
Ascultă-mă când singur gem
Şi surpă Tu tăcerea,

Fă să răsară raze vii
Din veşnica-Ți splendoare
Ca al meu suflet să-l mângâi
Să uit de întristare!

Te-ai coborât din slava Ta
O clipa peste mine
Şi inima îmi tresălta
Căci Te-a simțit pe Tine!

De-atâtea ori Te aştepta
În bezna rece-a nopții
Când sufletul mi se zbătea
Răpus de gheara morții…

…Eram de multe ori răpus,
Ajuns la disperare,
Când valuri mari şi greu de dus
Îmi apăreau in cale,

Adesea dus de-a lor furii
Eu îmi pierdeam speranța,
Dar Tu de sus, din veşnicii
Îmi călăuzeai viața!

Ziceam că sunt pierdut pe veci,
Că nu mai am scăpare,
Şi umblu singur pe poteci
Pe drumul spre pierzare..

Dar Tu, cu mâna Ta Isus
Mă sprijineai în toate
Şi-adesea, când cădeam răpus
Tu îmi erai Dreptate!

Luptai ca un Viteaz Ostaş
Să văd eu biruința,
Ca să nu-şi vadă cel trufaş,
Împlinită dorința!

Te-nvăluiai cu adevăr,
Dreptatea luai făclie
Să spulberi ce e efemer
În sfânta Ta mânie!

Ca să înalț pe culmi, mai sus
Steagul de biruință,
Să văd puterea Ta Isus
Şi să cresc în credință!

De-i vântul mare, nu mă tem
Căci Tu îmi eşti scăpare,
Tu mă asculți când eu te chem
Şi-mi dai a Ta ‘ndurare!

Pentru vecii eu Te iubesc,
Vreau să Te ştiu mai bine,
Să fii Tu Stânca mea, doresc!
Să trăiesc pentru TINE!

Valentin Ilisoi

Perspectiva lui Dumnezeu

„Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu care întotdeauna ne conduce la victorie în Cristos…” 2 Corinteni 2:14

Perspectiva unui slujitor al lui Dumnezeu nu trebuie să fie cât mai înaltă, ci trebuie să fie cea mai înaltă. Ai grijă să menţii cu perseverenţă perspectiva lui Dumnezeu; trebuie să faci aceasta în fiecare zi, puţin câte puţin; nu te gândi la un nivel finit. Nici o putere din afară nu poate atinge perspectiva lui Dumnezeu.

Perspectiva pe care trebuie s-o avem este aceea că noi ne aflăm aici cu un singur scop, si anume să fim nişte captivi care-L urmează pe Cristos în alaiul Său triumfal. Nu suntem nişte “exponate” în expoziţia lui Dumnezeu, ci suntem aici ca să arătăm un singur lucru: predarea absolută a vieţilor noastre lui Isus Cristos. Ce mici sunt toate celelalte perspective – “Sunt singur în lupta pentru Isus” sau “Trebuie să ţin sus cauza lui Cristos şi să păstrez această cetate pentru EI”! Pavel spune: “Eu sunt în alaiul unui cuceritor şi. indiferent ce dificultăţi aş întâmpina, întotdeauna parcurg marşul biruinţei”. Este această idee aplicată practic în viaţa noastră? Bucuria secretă a lui Pavel era că Dumnezeu l-a luat pe el, un rebel înverşunat împotriva lui Isus Cristos. şi l-a făcut captiv – şi acesta a devenit scopul său Bucuria Iui Pavel era să fie un captiv al Domnului, el nu avea nici un alt interes în cer sau pe pământ. Este un lucru ruşinos pentru un creştin să vorbească despre câştigarea biruinţei. Învingătorul trebuie să deţină într-atâta stăpânirea asupra noastră, încât să vorbim întotdeauna de biruinţa Lui; prin El suntem noi mai mult decât învingători.

“Noi suntem înaintea lui Dumnezeu o mireasmă a lui Cristos…” (2 Corinteni 2:15). Suntem îmbibaţi cu mireasma tui Isus şi, oriunde mergem, suntem o minunată înviorare pentru Dumnezeu.

Oswald CHAMBERS

Ascultă chiar când e durere

Ascultă chiar când e durere
Vedea-vei norii cum dispar,
Simți-vei sfântă adiere,
Vei ști c-a fost trimis un dar.

Ascultă glasul ce-ți șoptește
Să mergi ’nainte cu curaj
Să poți trăi dumnezeiește
(Nu-nvăluit în vreun miraj.)

Ascultă vorbele transmise
Prin credincioșii slujitori
Să-ți fie ușile deschise
Spre a pătrunde sărbători.

Ascultă și când neputința
Te copleșește; vei vedea
Cum se înseninează ființa
Și cum învingi povara grea.

Ascultă ce îți spun profeții
Nu ce propagă vreun ziar
C-atunci din ceasul dimineții
Ve fi cu Meșterul Zidar.

O, ia aminte la apelul
Care te cheamă să lucrezi
Și să înalți mai sus drapelul
Pe Fiul Slavei să-L urmezi.

Minuni urmează când credința
E activată zi de zi
E-asigurată biruința,
Ce e uscat va înverzi.

George Cornici