Putinul care valoreaza mult

Text: Zaharia 4:1-10

Căci cine dispreţuieşte ziua începuturilor slabe?” Zaharia 4:10

Adesea auzim spunandu-se: „Ce-i mare este bun”. Dar este oare aceasta adevărat întotdeauna? Nu neapărat. Dumnezeu foloseşte uneori lucruri mici şi oameni relativ neimportanţi pentru a-Şi arăta puterea şi graţia. In Zaharia 4, vedem clar un asemenea exemplu. Dumnezeu l-a încurajat pe Zorobabel, conducătorul celor întorşi din robie, să termine Templul. Chiar dacă nu avea grandoarea Templului construit de Solomon, el era totuşi făcut prin călăuzirea şi puterea Duhului. Un grup mic de oameni cu resurse limitate, condus de doi oameni, Iosua şi Zorobabel, aveau să vadă mana atotputernică a lui Iehova lucrand de partea lor. Drept rezultat, micul grup a făcut lucruri mari pentru Dumnezeu.

Iată alte cateva ilustraţii biblice ale principiului că puţinul înseamnă mult atunci cînd Dumnezeu este de partea sa. In Judecători 4, ni se prezintă eficienţa unui ţăruş – un ţăruş de lemn – lovit de ciocanul din mana unei femei. A fost felul în care Dumnezeu s-a folosit de un lucru banal pentru a-i da o strălucită victorie lui Israel împotriva duşmanilor săi. În capitolele care urmează, ni se relatează despre 300 de oameni înarmaţi cu ulcioare de pămant şi trambiţe care au pus pe fugă o întreagă oştire duşmană. Arme ciudate! În capitolul 15, autorul ne spune despre o falcă de măgar cu care omul lui Dumnezeu a omorat o mie de invadatori filisteni.
Să încetăm a ne mai scuza în legătură cu partea care ne revine în planul lui Dumnezeu, crezand că este prea mică ori că talentele noastre sunt prea nesemnificative. Abilităţile noastre limitate, împreună cu puterea nelimitată a lui Dumnezeu, vor face o pereche invincibilă. – P.R.V.

Nu sunt decît un abur ce se-nalţă,
Un fir de praf îndrăgostit de-o stea.
Dar Tu mi-ai pus în suflet o speranţă
Ce nimeni altul nu mi-o poate da. „- C. Ioanid

Lucrurile mici devin lucruri măreţe cand sunt făcute în puterea lui Dumnezeu

Painea zilnica

„Nu am privit niciodata in sus de aici”

Text: Isaia 40:21-26                                     

Ridicaţi-vă ochii in sus, si priviţi! Cine a făcut aceste lucruri?” Isaia 40:26

Prietenul meu Mark era pe terenul de golf unde mai jucase de multe ori. Deodată a exclamat către partenerii săi de joc: „Priviţi, ce privelişte minunată!” Dincolo de dunele aurii ale nisipului se desfăşura o imagime minunată a Lacului Michigan, cu oglinda apelor albastre sclipind în lumina acelei veri splendide. De fiecare dată, înainte de a ajunge în acel punct specific, Mark fusese concentrat la joc şi la problemele lui. Ochii îi fuseseră aplecaţi numai în jos. „Nu am privit niciodată în sus de aici!” a exclamat el. Cuvintele lui m-au făcut să mă gîndesc la oamenii cărora Isaia le-a vorbit cu previziune profetică. Vor fi în exilul babilonian, departe de ţară, într-o situaţie precară. Profetul îi sfătuieşte să privească în sus, să-şi ridice ochii în sus amintindu-şi de maiestatea, puterea şi credincioşia Domnului Suveran peste totul.


Acest sfat este bun şi pentru noi cei de azi. Uneori devenim atat de preocupaţi de dificultăţile vieţii, sau atat de copleşiţi de anumite situaţii, că pierdem perspectiva lui Dumnezeu. Suntem în locuri problemă care ne absorb interesul şi ne limitează viziunea. Poate fi biroul unde lucrăm, sau prezenţa unei persoane dificile. Poate fi un pat de spital sau camera unde zăcem bolnavi. Suntem descurajaţi şi slăbiţi. Dacă aşa este, atunci avem nevoie să privim în sus şi să vedem din nou grandoarea şi puterea Dumnezeului nostru atotputernic. Să nu ajungem să spunem vreodată: „Niciodată n-am privit în sus din locul acesta!” – D.C.E.

De vezi ce minuni poate Domnul să facă
Privind în jur la toate cele create,
încrede-te atunci în puterea-I divină;
Sigur te va trece cu bine prin toate.„- D.J.D.

Unii oameni văd mai multe lucruri ale lui Dumnezeu plimbandu-se în jurul casei, decît văd alţii făcand călătorii împrejurul lumii

Painea zilnica

Focul de la rusalii

O imagine alb negru, a ceea ce e-n veșnicii
O prezentare a ce-i Sus, un simplu decor,
Puterea de la rusalii, a-mbrăcat ucenicii
Cu-o forță Divină, de Sfânt Protector.

Limbi de foc, Putere mare din cer
S-a pogorât în odaie, a venit peste toți,
Cuvântul Sfânt, a venit din etern
Ca să îmbrace mulțimea, cu haine de preoți.

Cerul a fost pe pămînt în acea clipă
O sclipire puternică, de acasă de Sus,
Pământul cu Cerul, în tot se-nfiripă
Și dă acea Forță, ce se numește Isus.

Și-n clipa aceea, natura a înviat
Cei mulți dintre ei, au simțit Văpaia Divină,
Trezirea mult așteptată, s-a revărsat
Și s-au văzut limbi de foc și multă lumină.

Cu ochii spre cer, cu pace de sus
Cu fericire deplină, de Duhul spălați,
Se roagă la Tatăl, slăvesc Bunul Nume
Acuma sunt Sfinți, de Duh, transformați.

Acum, tot ce părea un vis, e realitate
Acea imagine pală, a veșniciei eterne,
Prinde culoarea cea vie, de eternitate
Iar puterea deplină din cer, se așterne.

Acesta e cerul, aceasta e singura viață
Să locuiești în Casă, să fii parte din rai,
Să simți dragostea si iubirea măreață
O veșnicie în Cer cu Domnul să stai.

Bandi Sebastian Alexandru 

Mi-a fost groaza sa ma intorc inapoi

Text: Ieremia 32:17-25

Ah! Doamne Dumnezeule!… nimic nu e de mirat din partea Ta!” Ieremia 32:17

La serviciul de duminică dimineaţa al bisericii, Lois Walsh, misionara, a ieşit în faţă pentru a-şi lua rămas bun de la biserică. Peste trei ore, împreună cu soţul şi cei trei copii, vor fi în avionul care va zbura cu ei înapoi spre Brazilia. Ultimele săptămani fuseseră febrile, multe de făcut, obstacole dificile. Acum, Lois stătea în faţa noastră, fără să-şi dea aere, arătand destul de odihnită. Mă întrebam ce o să ne spună. Prima dată a mulţumit bisericii pentru prietenia şi ajutorul acordate în timpul concediului. Apoi a adăugat onest: „Mi-a fost groază să mă întorc acolo”. Nu din pricina lucrării misionare, ci din pricina eforturilor cu mutatul copiilor. Mai mult, la o lună după ce vor sosi, vor trebui să se mute din nou. Se întreba cum o să se descurce.


Apoi ne-a atras atenţia asupra pasajului din Ieremia 32:17. „în una din zile eram de-a dreptul îngrozită de munca ce m-aşteaptă şi de stresul emoţional al reantoarcerii. Mă simţeam slabă şi nepotrivită pentru aceasta. În citirea Bibliei din ziua aceea am ajuns la Ieremia 32. M-am gandit la puterea Dumnezeului nostru, Creatorul. Apoi am ajuns la cuvintele care spun despre El: „Nimic nu e de mirat la Tine”. Mi-am dat seama imediat că nu va trebui să fac totul de una singură – că toată puterea Lui era la dispoziţia mea. El este ajutorul meu”.
Eşti şi tu confruntat cu probleme dificile? Eşti copleşit de munca ce o faci? Presiunile emoţionale te strivesc? Nu uita, nimic nu este prea greu pentru Dumnezeu!                       – D.C.E.

Bizuieşte-te pe Domnul
La picioare-I de vei sta,
Prin puterea Lui cea mare,
Biruinţă vei avea.”   – Anonim

Când adversităţile sunt gata să lovească. Dumnezeu este gata să te întărească

Painea zilnica

Adevar: Manevrati cu atentie!

Text: Efesem 4:7-16

…credincioşi adevărului în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem, la Cel ce este Capul, Cristos.” Efeseni 4:15

Intr-un articol publicat de revista „Moody Monthly”, intitulat: „Să fim pe deplin cinstiţi”, Calvin Miller îşi aduce aminte de o femeie din biserica pe care o păstorise, care se supărase foarte rău pe el pentru că nu l-a pus pe fiul ei să cante mai multe cantări în biserică. Işi însemnase într-un caiet fiecare ocazie în care Miller a procedat faţă de ea într-un fel care „nu era în spiritul lui Cristos”. Cîteva luni mai tarziu, i-a arătat tot ce-i făcuse, lucruri care o ofensaseră. Miller a spus: „Ceea ce m-a uimit cel mai mult era că lista ei era aproape în întregime adevărată. Nu scrisese nimic ce nu era adevărat, dar ceea ce scrisese nu era deloc amabil”.


Vorbind adevărul fără dragoste poate sluji cauzei răului, fie că o facem cand predicăm sau cand învăţăm pe alţii Cuvantul lui Dumnezeu, cand mustram un credincios, sau cand ne disciplinăm copiii. Adevărul poate fi devastator. Cand este îmbrăcat cu dragoste, atunci el elimină eroarea, zideşte încrederea şi promovează binele altuia. Calvin Miller afirmă: „Adevărul răutăcios strigă ca un învingător. Adevărul iubitor plange că trebuie să-şi confrunte fratele în greşeala lui. Adevărul răutăcios calcă falnic de puterea sa. Adevărul iubitor plînge deoarece corectarea ce i-a fost inspirată va provoca dureri pentru o vreme. Adevărul răutăcios strigă: „Şahmat, eşti bătut!” Adevărul iubitor şopteşte: „Te corectez cu aceeaşi durere ce o simţi şi tu. Dar cand durerea se va termina ne vom bucura împreună că am servit atat cinstei cat şi dragostei”.
Duhul adevărului lui Dumnezeu ne cere să spunem adevărul, dar să nu-l spunem fără dragoste. Numai cand ne vom preda limba Lui vom putea manevra adevărul cu multă grijă. – D.J.D.

la-mi limba, Doamne, şi a Ta să fie
Şi dă-mi în viaţa-ceasta unic ţel,
Să spun doar adevărul din iubire,
La toţi cei mari şi mici, la fel. ”     – D.J.D.

O bucăţică de dragoste este singura momeală
în stare să pună frau limbii.

Painea zilnica

O adevarata „stire falsa”

Text: Matei 27:62-28:8

„… înşelătorul acela, pe cand era încă în viaţă, a zis: „După trei zile voi învia”.” Matei 27:63

Conducătorii iudei din vremea Domnului Isus au fost atît corecţi cît şi greşiţi în legătură cu învierea Lui din morţi. Deşi nu credeau că El va învia din morţi, ştiau că o ştire falsă în legătură cu aceasta va avea un efect tragic. Este întotdeauna deosebit de periculos să fii înşelat de şarlatani religioşi, iar ei nu vedeau altceva în Isus decît un înşelător. Dar erau cu totul greşiţi crezand că ucenicii Săi ar fi încercat să-I fure trupul din mormant şi să pretindă apoi că a înviat. Ideea aceasta era ridicolă. Urmaşii Domnului erau prea devastaţi de moartea Sa, pentru a încerca un asemenea lucru.


Fapt este că Isus Cristos a înviat din morţi, spre spaima duşmanilor Săi şi spre uimirea ucenicilor Lui. Evenimentul a fost înregistrat de către martorii oculari şi nu a fost doar consemnat mai tîrziu de către scriitori, cum s-a pretins. Savanţii încă mai descopere noi mărturii care confirmă că Matei, Marcu, Luca, Ioan, Pavel, Petru, Iacov şi Iuda au scris într-adevăr cărţile atribuite lor. Mai mult, mesajul învierii a făcut ca sute de mii de oameni să intre în împărăţia lui Dumnezeu în primul secol. Şi azi, la mai mult de 1900 de ani, mulţimile cred încă în Isus Cristos şi sunt transformate de puterea Sa mantuitoare.
Da, o falsă pretenţie că Isus ar fi înviat din morţi ar fi putut produce mari daune. Dar faptul că El a învins moartea este cea mai mare forţă din istoria umanităţii. Să ne bucurăm împreună cu afirmaţia lui Pavel: „Dar acum Cristos a înviat din morţi, parga celor adormiţi” (1 Corinteni 15:20).            – H.V.L

Iar voi ce-aţi plans în întuneric
Şi nimeni nu v-a mangaiat,
Din lunga voastră zbuciumare
Sculaţi! Cristos a înviat!  ”      A. Vlahuţă

în ciuda duşmanilor Săi, Isus a înviat din morţi

Painea zilnica

Biruind temerile vietii

Text: Apocalipsa 1:9-20


NU te teme! Eu sînt Cel dintîi şi Cel de pe urmă, Cel viu. Am fost mort şi iată că sînt viu în vecii vecilor. ” Apoc. 1:17, 18

Nu te teme! Aceste cuvinte ale Mîntuitorului au venit întotdeauna în întîmpinarea unei nevoi umane. George W. Truett, unul dintre cei mai mari predicatori din prima jumătate a secolului al XX-lea, a spus că experienţele sale cu oamenii l-au făcut să predice pe această temă mereu, mereu. Odată a fost rugat să predice la un colegiu de foarte bună reputaţie. Cînd Truett a întrebat ce temă să aibă vorbirea sa, i s-a spus că majoritatea studenţilor şi-au formulat cererea astfel: „Vrem ca vizitatorul să ne spună cum să ne învingem frica”. Acesta este şi azi strigătul inimii omeneşti. Sînt timpuri cînd tuturor ne este frică.

Adesea credem că cea mai mare frică a noastră este frica de moarte. Nu sînt sigur. Mulţi sînt copleşiţi de frica de a trăi. Se tem să pornească în viaţă. Se întreabă: „Voi reuşi, oare?” Adolescenta însărcinată, se întreabă: „Cum am să le spun părinţilor?” Cei stăpîniti de droguri se întreabă: „Unde o să mă ducă acest viciu?” Conducători de stat şi oameni de afaceri, prinşi în capcana propriilor lor greşeli sau înşelătorii, se întreabă: „Cum am să rabd ruşinea?” Şi, din păcate, aceşti oameni cuprinşi de frică încearcă să sfîrşească cu toate, deoarece nu cred că pot da faţă cu viitorul.
Soluţia nu este aceasta. Isus este soluţia. El îţi spune: „Nu te teme!” El te iubeşte şi a dovedit-o murind pe cruce pentru tine, plătind pedeapsa păcatelor tale. El Şi-a demonstrat puterea înviind din morţi. Increde-te în Isus. Vino la El cu toate îngrijorările tale. Dacă te încrezi cu adevărat în El, te va ajuta să învingi toate temerile vieţii. H.V.L.

Nu te pierde-n deznădejde     
Cînd te-ncearcă vreo urgie;
Domnul va preface-n tine
întristarea-n bucurie. ”                – lloyd


Singura cale de-a scoate frica AFARĂ din viaţă, este să-ţi pui credinţa ÎN Dumnezeu.

Painea zilnica

Puterea Cuvantului

Text: 1 Petru 1:13-25

Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos; fiindcăea este puterea lui Dumnezeu pentru mîntuirea fiecăruiacare crede… ” Romani 1:16

Există o putere extraordinară în Cuvîntul lui Dumnezeu. Acest adevăr a fost ilustrat într-o istorisire de către C.H. Spurgeon. Din curiozitate, un necredincios care aparţinea unui club cunoscut sub numele de „Focul iadului”, a mers la un serviciu divin unde predica George Whitefield. La următoarea întrunire a clubului a început să-şi bată joc de evanghelist, repetîndu-i cuvintele şi imitîndu-i gesturile şi inflexiunile vocii. Deodată, pe la mijlocul cuvântării, s-a oprit brusc şi Duhul Sfînt şi-a început lucrarea Sa de convingere. Răspunzînd mesajului pe care tocmai îl repeta atît de obraznic, el şi-a mărturisit păcatele şi şi-a deschis inima lui Cristos, chiar atunci şi acolo,în mijlocul tuturor. Nu e nevoie să mai spunem că întrunirea s-a anulat imediat. Tînărul a devenit un propovăduitor deosebit de zelos şi a întors pe mulţi la Cristos.


Comentînd această convertire neobişnuită, Spurgeon a spus: „Ar fi mai bine să citeşti Biblia chiar cu scopul de a o batjocori, decît să n-o citeşti deloc. Este mai bine să vii să auzi Cuvîntul lui Dumnezeu din ură pentru el, decît să nu vii deloc”. In felul acesta el recunoaşte că atunci cînd Duhul lui Dumnezeu iluminează Cuvîntul lui Dumnezeu, inimile sînt schimbate.
Textul ales pentru ziua de azi afirmă că Evanghelia este „puterea lui Dumnezeu pentru mîntuire”. Dumnezeu însuşi ne-a mărturisit acest lucru. Cuvîntul Său realizează planurile Sale (Isaia 55:11).
De aceea, fie în predicarea în public, fie în mărturisirea de la om la om, putem proclama vestea bună a mîntuirii cu mare încredere.
Da, este putere în Cuvînt! – R.W.D.

Sfidînd cuvîntul cinicului furios,
Privirea scepticului, îngustă şi vicleană,
Prin secoli, Marea Carte a rămas
Ciudată, unică şi fără de prihană”.– Wodrum


„…în timp ce unele cărţi informează, altele reformează, dar numai Biblia transformă.

Revendică-ţi făgăduinţele divine

Text: Psalmul 23

Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Cristos Filipeni 4:19

Cităm adesea versete familiare din Bibile, scoţîndu-le parcă dintr-un talisman legat la gît, numai în cazuri de urgenţă. Aceasta este o perspectivă greşită. In schimb, ar trebui să folosim promisiunile Cuvîntului lui Dumnezeu în fiecare zi, pentru a ne hrăni şi a ne întări în orice situaţie prin care trecem. In perioada de explorare şi populare a Americii (numită şi era pionierilor n.t.), un bătrîn lovit de sărăcie, s-a strecurat într-o aşezare de la frontiera de vest, I se epuizaseră toate resursele şi căuta ceva de mîncare. In timp ce umbla prin tabără, cineva care l-a oprit ca să stea de vorbă cu el, a observat că purta la gît, legat cu o panglică, un mic săculeţ. Bătrînul i-a explicat că era un talisman oferit de cineva cu mulţi ani în urmă. După ce a deschis săculeţul, bătrînul a scos din el o hîrtie împăturită de mai multe ori şi i-a înmînat-o. Examinînd hîrtia, omul a constatat că era un act ce se dădea celor ce terminau serviciul militar în armata federală. Era semnată de însuşi generalul George Washington şi îi dădea dreptul purtătorului la o pensie pe viaţă.

Ce mare surpriză a avut bătrînul soldat să afle că era deţinătorul unei promisiuni de bună credinţă că nevoile sale vor fi satisfăcute. Dar pentru că nu a revendicat nimic, trăia sărac, flămînd şi rătăcitor prin lume. Adeseori şi noi rătăcim prin pustiul unei sărăcii spirituale, în timp ce bogăţia promisiunilor divine zace nefolosită. Uităm că Dumnezeu ne-a dăruit „bogăţia Sa în slavă”, prin lucrarea şi meritul lui Isus Cristos. Este vremea să ne oprim din rătăcirea noastră şi să începem să cerem cele făgăduite. P.R.V.

Tu totdeauna, Doamne, eşti cu mine
Şi nici o clipă singur nu mă laşi.
Puterea Ta e taina ce mă ţine
Din cel dintîi la cei din urmă paşi. „C. Ioanid.

Prea mulţi creştini trăiesc purtaţi de împrejurări
în loc să se încreadă în făgăduinţele divine.

Painea zilnica

Veniți să ne închinăm

Veniți cu adevărat să ne închinăm
Pruncului născut împărat!
Nu lângă iesle, nu lângă brad,
Nu lângă stele aprinse ce ard,
Ci în duhul smerit,
În duhul curat,
Veniți să ne închinăm cu adevărat!

Veniți să ne închinăm Regelui sfânt,
Iubirii Lui să îngenunchem!
Nu doar în zile cu soare și flori,
Nu doar acuma de sărbători,
Ci viața întreagă,
Din noapte, din zori,
Veniți Regelui să ne închinăm!

El merită darul din inima ta,
Ofranda aleasă și vie.
Veniți să ne închinăm Domnului așa,
Cu toată puterea,
Cu toată iubirea…
Ca între oamenii buni,
Între oamenii Lui
Voie bună și pace să fie!

Mihai Ghidora