Ascultă simfonia frunzelor ce cad…

Dumnezeu e în control

Ascultă simfonia frunzelor ce cad…
Ce joacă legănate în vânt agale
Şi se aşază îngălbenite la al tău prag
Sub foşnetul de paşi ca un covor bogat
Îţi reamintesc din nou… că viaţa-i trecătoare.

O frunză ruginită în palma ta ai prins
Ce azi s-a rupt desprinsă din grădină
Şi parcă o tristeţe-n suflet te-a cuprins
Căci înţelegi că anii vieţii ţi s-au stins
Şi-ţi vei culege roada şi grâul din neghină.

…Priveşti prin geam la cârdurile de cocori
Şi o lacrimă… ţi s-a oprit în gene…
Să nu descurajezi… căci dincolo de nori
Este un Soare Veşnic şi strălucitor
Şi un Cer plin de lumini şi bucurii eterne.

Cad frunzele… de vânt şi ploi purtate
Dar… iarăşi va veni o primăvară…
Căci în ramuri este viaţă… nu-s uscate
Va învia natura în flori înmiresmate
Şi va străluci din nou un răsărit de Soare.

Zilele se duc… dar este o nădejde…
În Dumnezeu viaţă avem… şi-n El trăim
Şi dacă amurgul vieţii noastre trece
Acolo-n veşnicie… noi vom înţelege…
De ce aici ca frunzele din pomi îmbătrânim.

E toamnă-n viaţa ta… şi anii tăi de dor
Se strâng încet la pragul casei tale…
…Dar tu priveşti umil spre veacul viitor
Şi-n tihnă meditezi la al tău Mântuitor…
Căci viaţa şi destinul tău e în mâna voii Sale.

…Vor mai veni… şi viscole în viaţa ta
Furtuni… de multe feluri şi ispite…
Iar frunzele… desigur… se vor scutura…
Noi… însă vom trăi!… tu nu te întrista!
Căci ne vom vedea cu El în slăvi nemărginite.

Mihail Cebotarev

Vezi articolul original

Musca vs Albina

Ciprian I. Bârsan

📌 Musca umblă prin gunoi. Albina, prin flori.

❌ Nu poți să umbli toată ziua prin containerele lumii și să lași în urma ta miere de salcâm.

👣 Anturajul tău îți va defini scopul pentru care trăiești. Albina nu stă la sfat cu păianjenii, nici la o bârfă cu muștele.

🐝 Încă ceva: albina, când înțeapă, moare. Rolul ei e să facă miere, nu să înțepe. Când își schimbă rolul, ea moare.

❗️Ferește-te de înțepături! Lasă-i pe alții să se ocupe de ele. Tu ai un scop nobil. Nu-ți distruge viața prin tribunale. Nici prin certuri și răspunsuri la batjocoritori. Îți vor ruina țelul nobil pentru care ai fost creat de Dumnezeu.

🙏🏻 Să te ajute Bunul Dumnezeu să lași ceva dulce în inima fiecărui om cu care te întâlnești în această viață.

— — — —

Meditații similare trimitem zilnic celor abonați aici: devotional.cristiboariu.com

https://www.facebook.com/100044642190151/posts/pfbid0ziXpn4h3jNqsTgHPBFxqrWGv8aFGvJKXr2uWFBmzuDfuR56otjicRmrLcT8jUqSJl/

Vezi articolul original

VEȘMÂNT DE TOAMNĂ

Ciprian I. Bârsan

Toamnă roșie-gălbuie
Ce foșnești cu frunze-n zbor
Tu plutești prin văi silhuie,
Pe a vieții cărăruie
Ca un basm multicolor

Toamnă blândă, aurie
Cu veșmântu-ți diafan
Ce aleasă bogăție
Îți conduci spre veșnicie
Mai aproape an de an?

Filele de viață smulse,
Nu le mai pot alipi
Frunze vii sau frunze-ascunse
Gânduri mari sau nepătrunse
S-au pierdut prin văi pustii.

Mi-ai zburat spre neființă
Doruri, vise și trăiri
Oare este cu putință
Să găsesc o nouă știință
De eterne împliniri?

Frumusețea ta-nțeleaptă
Mă învață să mai sper
În cădere frunza dreaptă
Își înalță înc-o treaptă
Pe cărarea către cer
și ca ea, mă văd asemeni
În vârtej amețitor,
Aruncându-mi printre semeni
Doruri, vise ce le semeni
Spre folosul tuturor.

Toamna mea cea arămie,
Cu scântei de verde-n păr,
Tu mă-mbraci cu o mantie
Aurie-n veșnicie
și mă duci spre Adevăr

Mulțumescu-Ți Ție, Doamne,
Pentru harul nesfârșit!
An de an mi-ai…

Vezi articolul original 14 cuvinte mai mult

E toamnă iar

Ciprian I. Bârsan

E toamnă iar
și-aș vrea să mă ascund
într-un frunziș cu file arămii,
la fiecare pas să mă cufund
în taina ce mă-nvăluie profund
cu vălul lui ”a fi sau a nu fi”

E toamnă iar …
Mă întomnesc din nou
Cu anii ce se-adună-n jurul meu
În fiecare an un alt tablou
Pictează viața și mi-o dă cadou
Ca să mă suie înspre Dumnezeu

E toamnă iar
Am mai trăit un vis
Din toamnele vieții pe pământ
Covorul frunzelor foșnește-n scris
Cu pana Creatorului ce-a zis
Să Cuvântez din toamnă și să cânt
10.10.17

Speranța Doina Cătană

Vezi articolul original

AȘ PLECA PE-UN ALT PĂMÂNT

Ciprian I. Bârsan

Aș pleca în lumea unde, nu se războiesc bogații,
Unde oamenii sunt sinceri și toți se iubesc ca frații,
Unde soarele și luna sărută cu drag Pământul,
Iar bărbatul și femeia își respectă jurământul.

As pleca acolo unde, banul nu are valoare,
Unde nimeni nu te-ntreaba cât ai strâns în buzunare,
Unde pacea și iertarea se unesc cu armonia,
Iară omul și natura își arată măiestria.

Unde visele-s aievea și se nasc din lucruri simple,
Unde valurile mării te mângâie pe la tâmple,
Unde plouă cu iubire și pământul înflorește,
Unde noaptea e ca ziua, iar apusul strălucește.

Într-o lume de poveste, unde nu există ură,
Unde omul dăruiește dragoste fără măsură,
Unde-i leagăn curcubeul, unde stelele sunt flori,
Ce ne mângâie privirea, cu mii și mii de culori.

As pleca în locuri unde, nu există-ngrijorare,
Unde ziua cea de maine, o cunoaște fiecare,
M-aș întoarce doar când omul, va…

Vezi articolul original 19 cuvinte mai mult

Vremea….

Ciprian I. Bârsan

Trăim cu adevărat vremurile sfârșitului, când biserica trebuie să facă față provocărilor, din ce în ce mai mari ale societății noastre corupte, înstrăinată de Dumnezeu.

Principiile divine sunt călcate în picioare, păcatul este promovat într-un mod agresiv, puterea noastră slăbește, deoarece ne-am îndepărtat de autoritatea Scripturii. Părerile personale, prejudecățile sunt luate ca și normă de viață. Însă Dumnezeu ne ajută și ne oferă resursele necesare pentru a supraviețui bătăliei, trebuie doar să acceptăm și să rămânem statornici, pe temelia Cuvântului.

Cu dragoste, Ciprian Bârsan

Vezi articolul original

Cu Dumnezeu înainte!

Ciprian I. Bârsan

Ai râuri învolburate în fața ta pe care nu le poți străbate ?

Ai munți spre care privești cu teamă, și pe care nu le poți urca ? Ești înconjurat de oameni răi care care te privesc cu ură? Vino înaintea Domnului cu toate :

,,Lucrurile imposibile” sunt specialitatea Sa ! El te poate ajuta să treci peste orice greutate.

O zi biruitoare îți doresc.

Cu dragoste, Ciprian Bârsan

Vezi articolul original

Urare Mariei

Marius Alexandru - Poezii

.

Sa ai zambete-n privire,

Si dulceata-n al tau glas,

Raspandeste-n jur iubire,

Pe carare pas cu pas.

Fii o floare, fii parfum,

Raza blanda dimineata,

Celor ce-s pierduti pe drum,

Lumineaza-le viata.

Soapta fii si mangaiere,

Pentru cei indurerati,

Fii balsam pentru durere,

Zambet pentru intristati.

Lasa-ti sufletul sa planga,

Cu cel care-i in necaz,

Inima sa ti se franga,

Sterge lacrimi de pe-obraz.

Canta, cu cei care canta,

Viata-ti fie armonie,

Fii o melodie sfanta,

Plina fii de bucurie.

Fii o jertfa pe altar,

Si pastreaza-ti marturia,

Vesnic imbracata-n Har,

Fii tu insuti, fii Maria!

Marius Alexandru

Vezi articolul original

“Doar ai știut”

Ciprian I. Bârsan

Aici, pe-acest pământ, totu-i vremelnic.
Şi totul are-n lume un sfârșit.
De ce ţi-e pasul trist şi șovăielnic
Şi sufletul atât de obosit?

Doar ai ştiut că drumul vieţii sfinte
E dintre toate drumul cel mai greu.
De l-ai ales, atunci să mergi’nainte,
Prin toate greutăţile, mereu !

De ce te văd cu ochii plini de lacrimi,
Descurajat, privind mai mult în jos,
Şi nu la cerul unde nu sunt lacrimi,
Unde durere nu-i, unde-i Hristos?

Doar ai ştiut când ai pornit pe Cale,
Că drumu-i lung şl oamenii sunt răi.
Şi străbătând a umbrei morţii vale,
Vor creşte spinii deşi, sub paşii tăi.

De ce te plângi sub vorbele de-ocară,
Chiar dacă nu duşmanii ţi le-au spus?
De ce te frângi adesea sub povară,
Şi te opreşti, în loc să urci în sus?

Doar ai ştiut că vei avea o cruce,
Şi vei cădea purtându-o spre Calvar.
Ştiai că…

Vezi articolul original 116 cuvinte mai mult