O mare comoară

De la ceruri se pogoară
O poruncă fiind comoară
Să nu las pacea să moară
Cuvintele să nu doară
Cuvântul inima-mi spală
Să o facă primăvară.

Tu ne-ndemni numai la bine
Pe supușii Tăi Stăpâne
Universul l-Ai făcut
Din nimic din neștiut.

Ți-am văzut pe înserat
Curcubeul inălțat
Știu că numai a Ta voie
Ne-a făcut curați prin Noe.

Practic lui suntem urmași
Ne vrei la păcat codași
Ne ceri Doamne-a fi umili
Bunătate ne inspiri
Și iubire în priviri.

Omul ce se umilește
În ai Tăi ochi Doamne crește
Nu rămâne efemer
Că-l vei ridica la cer.

Odat cu alți virtuoși
Nu cu lași și cu fricoși
Căci Tu le vei da tărie
Și trăire-n bucurie.

Celor ce singuri se-nalță
Și de rău nu se dezvață
Nu le dai veșnica viață
Și nu Te-or vedea la față.

Harul Tău coboară lin
Peste sufletul creștin
Care blând Ți s-a supus
Ca și Domnul său Isus.

Poate că-ntr-o dimineață
Vii să-mi dai a doua viață
In nestinsă bucurie
dar zic „voia Ta să fie”!


Moldovan Pavel

Isaia 53

Cine-a crezut în ce ni se vestise?
Că tot era de Tatăl plănuit?
Cine-a știut că tot ce El decise
Puternicul Sau braț a-ndeplinit?

Că Fiul Său a fost trimis din slavă
Ca Miel de jertfă pentru-al nost’ păcat. .
El a crescut ca o odraslă slabă
Ca un lăstar într-un pământ uscat.

N-avea vreo frumusețe oarecare
Nici străluciri privirea să ne-atragă
Nimic n-avea a Lui înfățișare
Ca să ne placă, să ne fie dragă.

Disprețuit și părăsit de oameni
(Deși El numai bine-a-făptuit. .
Lovit și chinuit de cei mai zdraveni)
Om al durerii și năpăstuit.

Obișnuit cu-atâta suferință
Și-atât dispreț. . ce tristă panoramă
Că fața-ți întorceai a neputință
Iar noi de loc nu L-am băgat în seamă.

Dar El purta a noastre suferințe
Și-a lumii-ntregi durere L-a strivit
Iar noi rosteam în inimă sentințe:
” E pedepsit de Domnul și smerit. .”

Dar El, pentru a noastre-ntregi păcate,
A fost străpuns și fost-a chinuit
Și pentru făr’delegea lumii toate
De însuși Dumnezeu a fost zdrobit.

Pedeapsa care pace ne aduce,
Căci Domnul ne dorise mântuiți,
Făcu să cadă-asupra Lui la cruce
Prin a Lui răni suntem tămăduiți.

Noi rătăceam cu toții, fiecare
Ca niște oi departe de păstor
Domnu-a făcut, pe El să cadă tare
Nelegiuirea noastră-a tuturor.

Când a fost chinuit cu barbarie
El n-a vorbit, ci a tăcut profund
Ca și un miel dus la măcelărie
Ca oaia-n fața celora ce-o tund.

Prin apăsare luat și judecată
Oricui să creadă-aceasta i-a fost greu:
C-a fost, pentru păcate, șters deodată
Și omorât pentru poporul meu.

Iar groapa-I între răi se nimerise
Și-a Lui mormânt la loc cu cel bogat
Măcar că nici un rău nu săvârșise
Și-n gura Lui minciuni nu s-au aflat.

Domnu-a găsit cu cale să-L zrobească
Prin suferință pentru-al nost’ pacat
Dar după ce avea să se jertfească
El va trăi din nou nelimitat.

Vedea-va o sămânță minunată
De ucenici, urmași ai Harului
Și-a Domnului lucrare ca răsplată
Mereu va propăsi în mâna Lui.

Vedea-va-al muncii rod dimensiune
Și sufletul I se va-înviora
Prin cunoștința-I Robul Meu va pune
Pe mulți în starea unde Domnu-i vrea.

Și va lua asupra Lui povara
Nelegiuirilor celor nevrednici
De-aceea partea Lui va fi comoara
So-mpartă cu ce mari și cei puternici.

Fiindcă s-a dat pe Sine Însuși morții
Fiind pus la număr cu cei blestemați
Purtând păcatu-ntreg schimbat-a sorții
Căci Se rugase pentru vinovați.

Daniel Hozan

Citeste Biblia intr-un singur an

Text: 1 Timotei 4:11-16           

Pană voi veni, ia seama bine la citire, la îndemnare fii atent la învăţătura pe care o dai altora. 1 Timotei 4:13

Într-o zi l-am vizitat pe un bătrîn de 92 de ani ce trăia într-o casă de pensionari. L-am găsit îmbrăcat în cel mai bun costum, stand pe pat şi citind Biblia. După ce am intrat, a continuat să citească fără a întoarce capul, ca şi cum n-ar fi fost nimeni de faţă. După cateva clipe, am spus: „Cartea ce-o citeşti este o carte bună.” „Cea mai bună”, a răspuns el. Apoi, recunoscandu-mi vocea, a lăsat Biblia în jos şi mi-a spus: „Frate Pavel, o citesc acum a paisprezecea oară, şi e mai bună ca oricand!”

Martin Luther a spus: „De caţiva ani citesc Biblia în întregime de două ori în 12 luni. Este ca un copac uriaş, fiecare cuvant al ei este o ramură puternică. Am scuturat fiecare din aceste ramuri, atat de dornic am fost să văd ce poartă în ele şi ce îmi vor dărui. Niciodată scuturatul lor nu m-a dezamăgit.” Cand citim Cuvantul lui Dumnezeu cu dorinţa şi nesaţul celor doi oameni, vom experimenta şi noi aceleaşi măreţe rezultate. Vom petrece ore minunate meditand la această hrană săţioasă pentru suflet. Eforturile vor fi răsplătite în timp ce Duhul Sfant va face ca acest Cuvant sâ devină o parte din noi – întărindu-ne fiinţa interioară. Pentru a vă ajuta să începeţi, am inclus în „Painea noastră cea de toate zilele” o programare pentru citirea Bibliei într-un an de zile. De ce să nu începeţi chiar acum citirea Cărţii Cărţilor într-un singur an. Acest lucru va face din tine un creştin mai matur. Şi, la fel ca şi prietenul meu, vei descoperi că „este mai bună ca oricînd.” P.R.V.

Biblia-i bogată, sjantă visterie
Şi-alături de comoara de cuvinte
Scot zilnic bogăţii nepieritoare
Pentru suflet, inimă şi minte. ”  -Anonim

O Biblie uzată de mult citit
este semnul unui suflet bine hrănit

Painea zilnica

Rugăciune

Rugăciune, rugăciune, ceas preasfânt și minunat
Tu ești unda ce mă leagă de Eternul Împărat!
Rugăciune, ceas fierbinte, ce nu te-oi uita nicicând
Căci prin tine stau de vorbă cu al meu veșnic Stăpân!

Rugăciune, rugăciune, ești comoara mea aleasă,
Chiar în schimbul bogăției, nu aș da măcar un ceas,
Fiindcă totul ce se vede piere din această viață,
Însă tu rămâi cu mine… tu ești tot ce mi-ai rămas!

Zi de zi în rugăciune, când îmi plec genunchii mei
Eu vorbesc, iar El răspunde, chiar și atunci când este greu!
Când înalț spre ceruri ruga, ridicând ochii în zare,
Tata vine negreșit, dându-mi binecuvântare!

Și-apoi când vorbește El, eu ascult cu reverență,
Iar când El spune o dată, eu de două ori aud
Căci Cuvântul Lui cel veșnic este plin de existență
Și orice s-ar întâmpla, nu pot ca să mă ascund!

Rugăciune, rugăciune, viața sens nu ar avea
Nici măcar o mică parte, fără existența ta!
Tu ești tot ce mă susține ca să dovedesc putere,
Și credință, și răbdare până voi zbura spre stele!

Rugăciune, rugăciune darul cel mai prețios,
Nu voi renunța la tine, chiar dacă îmi va fi greu!
Doar prin tine-L simt aproape pe Domnul Isus Hristos,
Rugăciune, rugăciune, te voi prețui mereu!

Rugăciune cale sfântă, taină și mister ascuns,
Tu mă porți spre veșnicie, spre Mirele meu Isus!
Și mă rog ca orice om, într-o zi să te iubească,
Și să caute părtășia până-n Patria Cerească!

Andreia Ungureanu 

Mărgăritar de mare preț

Motto: Matei 13:44-48.””Împărăția cerurilor se aseamănă
cu o comoară ascunsă într-o țarină. Omul care o găsește, o
ascunde și, de bucuria ei, se duce și vinde tot ce are și cumpără
țarina aceea.
Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută
mărgăritare frumoase. Și când găsește un mărgăritar de mare
preț, se duce de vinde tot ce are și-l cumpără.”” Amin!

ADEVĂRU-i comoara ascunsă, îngropată
În țarina Scripturii în care plugarul
Brăzdează și sapă, și, când e aflată
Vinde TOT ce-i lumesc și cumpără îndată
Și țarina comorii, și mărgăritarul.

Te lăudăm, Isuse, și Numele-Ți slăvim
Că ne călăuzești prin Duhul Sfânt;
Și din adâncul inimii Îți mulțumim
Că ai îngăduit ca noi să Te găsim
Aici, în pribegia pe acest pământ.

Ne-ai îngăduit să Te aflăm, Isuse,
În timpul scurtei noastre vieți,
Iar zilele neștiinței sunt acum apuse
Și avem, prin Tine, bucurii nespuse
Însoțite de neasemuite frumuseți.

Și oricine Te-a găsit e atât de bucuros,
Mărgăritar dumnezeiesc de mare preț!
Că nici în ceruri sus și nici aicea jos
Nu este nimeni altul mai frumos! …
Ești minunat, și veșnic, și măreț!

Ești Comoara ascunsă care ne răsfață,
Ești Mărgăritarul unic, Cel neprețuit!
Ne ești, O Doamne, sprijin și povață,
Prin Tine avem și-această viață –
Și cealaltă viață fără de sfârșit.

În Tine, Isuse, sunt ascunse toate
Comorile înțelepciunii absolute
Și ale științei tainice și minunate
Prin care toate lucrurile sunt create –
Și prin Cuvântul Începutului făcute.

Tu ești comoara noastră care
E cea mai mare bogăție regăsită!
Că nimeni altul nu este în stare
Să ne dea nădejdea vieții viitoare
Și moștenirea veșnică făgăduită.

Am făcut, când Te-am aflat, o juruință
Să Te primim în inimi ca Mântuitor;
Azi, ne stăpânește o singură dorință:
Să Te păstrăm în inimi, prin credință,
Și astăzi, și mâine, și în viitor. Amin!

Ioan Vasiu 

Citeşte Biblia într-un singur an

Text: 1 Timotei 4:11-16           

Pînă voi veni, ia seama bine la citire, la îndemnare fi la învăţătura pe care o dai altora. 1 Timotei 4:13

Într-o zi l-am vizitat pe un bătrîn de 92 de ani ce trăia într-o casă de pensionari. L-am găsit îmbrăcat în cel mai bun costum, stînd pe pat şi citind Biblia. După ce am intrat, a continuat să citească fără a întoarce capul, ca şi cum n-ar fi fost nimeni de faţă. După cîteva clipe, am spus: „Cartea ce-o citeşti este o carte bună.” „Cea mai bună”, a răspuns el. Apoi, recunoscîndu-mi vocea, a lăsat Biblia în jos şi mi-a spus: „Frate Pavel, o citesc acum a paisprezecea oară, şi e mai bună ca oricînd!”

Martin Luther a spus: „De cîţiva ani citesc Biblia în întregime de două ori în 12 luni. Este ca un copac uriaş, fiecare cuvînt al ei este o ramură puternică. Am scuturat fiecare din aceste ramuri, atît de dornic am fost să văd ce poartă în ele şi ce îmi vor dărui. Niciodată scuturatul lor nu m-a dezamăgit.” Cînd citim Cuvîntul lui Dumnezeu cu dorinţa şi nesaţul celor doi oameni, vom experimenta şi noi aceleaşi măreţe rezultate. Vom petrece ore minunate meditînd la această hrană săţioasă pentru suflet. Eforturile vor fi răsplătite în timp ce Duhul Sfînt va face ca acest Cuvînt sâ devină o parte din noi – întărindu-ne fiinţa interioară. Pentru a vă ajuta să începeţi, am inclus în „Pîinea noastră cea de toate zilele” o programare pentru citirea Bibliei într-un an de zile. De ce să nu începeţi chiar acum citirea Cărţii Cărţilor într-un singur an. Acest lucru va face din tine un creştin mai matur. Şi, la fel ca şi prietenul meu, vei descoperi că „este mai bună ca oricînd.” P.R.V.

Biblia-i bogată, sjîntă visterie
Şi-alături de comoara de cuvinte
Scot zilnic bogăţii nepieritoare
Pentru suflet, inimă şi minte.”   -Anonim

O Biblie uzată de mult citit
este semnul unui suflet bine hrănit.

Pastrarea unui cuget curat

Text: Faptele 24:10-16

De aceea, mă silesc să am totdeauna un cuget curat înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor. Fapte 24:16

Cuvîntul cuget sau conştiinţă apare mai mult de 30 de ori în Noul Testament. Conştiinţa este monitorul interior al sufletului care judecă tot ce facem, spunem sau gîndim. Dar conştiinţa nu este întotdeauna demnă de încredere. În timp ce vocea aceasta interioară emite judecăţi, fie pentru a ne găsi nevinovaţi sau pentru a ne condamna, factorul critic este standardul după care se iau aceste decizii.
Un scriitor englez subliniază faptul că orice conştiinţă seamănă cu un ceas solar. In timpul zilei cînd soarele străluceşte pe boltă, cadranul solar arată orele cu destulă acurateţe. Dar cînd lumina lunii sau lumina altor surse cade pe el, citirile nu mai sînt demne de încredere.

Acelaşi lucru este adevărat în ceea ce priveşte conştiinţa omului. Deoarece a fost întunecată de păcat, ea trebuie să fie expusă luminii Cuvântului lui Dumnezeu înainte ca ea să ne poată spune ce este bine şi ce este rău. Fără standardul adevărului obiectiv al Bibliei, conştiinţa noastră poate chiar să se simtă bine atunci cînd săvîrşim răul.
Apostolul Pavel a trăit aproape de Domnul şi a fost influenţat de această relaţie divină putînd să mărturisească în Fapte 23:1: „Fraţilor, eu am vieţuit cu toată curăţia cugetului meu înaintea lui Dumnezeu, pînă în ziua aceasta…”.
Creştinii se pot bucura de pacea sufletească numai dacă monitorul sufletului este mereu sensibilizat de Cuvîntul lui Dumnzeu. Trebuie să avem grijă să nu lăsăm conştiinţa să ne fie omorîtă. Să nu ne permitem să ne angajăm în practici rele şi nici să acceptăm standardele scăzute ale moralităţii din lume. Ai o conştiinţă bună şi curată? H.G.B.

Exist-o comoară pe care-o poţi avea
Mai vastă decît tronul unui mare regat.
Ce sfîntă pace şi dulce bucurie
Să ai întotdeauna tot cugetul curat. „Isenhour

O conştiinţă sfinţită
este şoapta lui Dumnzeu în ‘sufletul nostru.

Painea zilnica

În miez de noapte când Te strig

În miez de noapte când Te strig
Și când spre cer, Isus mă rog,
În grabă mare, negreșit
Tu vii să îmi dai ajutor!

În miez de noapte când Te strig
În ceasul greu de încercare,
O, Dumnezeul meu slăvit
Din suflet izvorăsc izvoare!

Tu vii în grabă să m-adăpi,
Să mă ridici din praf și tină,
Să pot zbura, îmi dai aripi,
Să pot zbura către lumină!

În miez de noapte când te strig
Cu inima-mi zdrobită,
O, Doamne, Tu vii negreșit
Să mă ajuți, să-mi dai odihnă.

În miez de noapte scrie Cartea,
Pe-aleșii tăi i-ai izbăvit,
Pe Israel, pe Sila, Petru;
În ajutor Tu le-ai venit!

O, binecuvântat fii Doamne,
Stăpânul meu cel preaînalt,
Tu ești comoara mult căutată,
Când Te-am strigat, m-ai ascultat!

În veci fii binecuvântat, Părinte
Căci Tu nicicând nu m-ai uitat
Chiar și în miez de noapte, Doamne,
Când Te-am chemat, m-ai ajutat!

Andreia Ungureanu  

Cu viaţa-n contratimp

Am azvârlit cu diamante-n apă
Şi m-am certat ades cu Dumnezeu,
Credeam că-s “pietre”-n clipa mea mioapă,
Urcând pe-anevoiosul meu traseu.

Trecutul mă chema cu oarbe gânduri
Să mă aşeze-n sumbrul lui tablou,
M-ademeneau iuzii printre rânduri
Şi tresăre‎am la cel mai slab ecou.

Eu am râvnit la-a zorilor dulceaţă,
Să sorb din cupa florilor nectarul,
Să mă desfete locuri cu verdeață,
Mi-erau străine jertfa şi altarul.

Fugeam de ceasurile-nsingurării,
De ploile şi vântul toamnei reci,
De-ogorul sfânt, de sarcina lucrării,
De văile cu stânci, spinoase, seci.

Dar am văzut că lumea mea se schimbă,
Deşi m-am agăţat de-un anotimp,
Pendulul pe cadran ‘napoi se plimbă,
Iar eu eram cu viaţa-n contratimp.

Şi Te-am rugat să-mi reînvii prezentul,
Să-mi muţi privirea ‎de la ce-a trecut,
Azi nici nu-mi pot descrie sentimentul,
Văzând comoara timpului pierdut.

Cu braţele deschise, cu-amândouă
Îmbraţişez viaţa-n orice clipă,
Şi o privesc din perspectivă nouă,
N-o să mai fac din anii mei risipă.

Am înţeles că toate au o vreme,
Că nu mai este timp ‎de târguieli,
Mă voi supune voii Lui supreme
Stând pe făgaşul sfintei rânduieli.

Olivia Pocol