Pedeapsa inevitabilă

“Adevărat îţi spun că nu vei iesi de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ.” Matei 5:26

“Nu există cer cu un colţ de iad în el.” Dumnezeu este hotărât să te facă pur şi sfânt şi drept; El nu te va lăsa să scapi un moment de sub privirea Duhului Sfânt. Te-a îndemnat să vii la judecată de îndată ce ţi-a arătat vinovăţia, dar n-ai ascultat; procesul inevitabil a început să lucreze şi acum eşti în închisoare, de unde nu vei ieşi până nu vei plăti cel din urmă bănuţ. Tu te întrebi; ..Este acesta un Dumnezeu al milei şi al dragostei? Văzută din punctul de vedere al lui Dumnezeu, aceasta este o lucrare minunată a dragostei. Dumnezeu te va scoate de acolo pur, fără pată şi neîntinat, dar El vrea să-ţi recunoşti tendinţa de a avea drepturi asupra ta însuţi.


In momentul în care eşti gata să-L laşi pe Dumnezeu să-ţi schimbe această tendinţă, forţele Lui regeneratoare vor începe să lucreze. Şi în momentul în care înţelegi că scopul lui Dumnezeu este să te aducă într-o relaţie bună cu El, şi apoi cu ceilalţi oameni, El va face orice ca să te ajute s-o iei pe calea cea bună. Hotărăşte-te acum – “Da, Doamne, voi scrie scrisoarea în seara aceasta”; “Mă voi împăca cu omul acela acum”. : Aceste mesaje ale lui Isus Cristos se adresează voinţei şi conştiinţei, nu intelectului.

Dacă te împotriveşti Predicii de pe munte în mintea ta, vei umbri apelul pe care-l trimite ea inimii tale. “Mă întreb de ce nu cresc în cunoaşterea lui Dumnezeu!” Iţi plăteşti datoriile, din punctul de vedere al lui Dumnezeu? Fă acum ceea ce va trebui să faci într-o zi. Fiecare chemare morală are un “trebuie” în spatele ei.

Oswald CHAMBERS

Anunțuri

Poți să știi…

Dacă setea nu te-ajunge când Mă vezi că-s însetat,
Dacă foamea nu te prinde când sunt slab și-nfometat,
Atunci poți să știi că încă nu iubești cu-adevărat
De nu simți că te frământă
Setea vie, foamea sfântă,
Când în duh un frate rabdă iar tu ești îndestulat…

Dacă inima nu-ți arde astăzi, când Eu trec prin foc,
Dacă nu-ți pasă de Mine când sunt țintuit în loc,
Atunci poți să știi că încă vezi Iubirea ca un joc
De nu simți focul fierbinte,
Cuiul gândului în minte,
Când în duh un frate geme iar tu nu te-nduri deloc…

Dar dacă te-apleci cu milă înspre cel ce e căzut,
De-arunci funia Iubirii după cel ce s-a pierdut,
Atunci poți să știi c-acestea pentru Mine le-ai făcut
De lași mila și-ndurarea
Să-și dea binecuvântarea
Când în duh un frate plânge. Tu din Tatăl ești născut!

Mănescu Mihaela

Vreau să fiu ca Tine!

Departe sunt, mult prea departe
De-a fi aşa cum este El
Şi, deşi îmi doresc s-am parte
de viaţă veşnică, nu moarte
Încă nu pot să fiu ca El.

Iubirea Lui e-atât de mare
Nici versurile mele line
Să o descrie nu-s în stare
Cum voi putea, atuncea, oare
S-o dobândesc deplin în mine?

Răbdarea Lui neîntrecută
În mine un foc a aprins
Deşi viaţa-i fu durută
Răbdarea Lui mereu tăcută
Întotdeauna a învins.

Şi mila Lui nemăsurată
Chiar şi de cei ce Îl urau
L-a îndemnat să strige „Tată
Iartă-I!” Şi vina-a fost iertată
Atât de multă mila-avea!

Şi stăruinţa-I neobosită
În rugăciuni cu lacrimi mari
Aduse roada cea dorită
Şi viaţa-I i-a fost împlinită
Căci a adus salvare-n dar

Smerenie şi ascultare
A arătat mereu, mereu
Deşi era El cel mai mare
S-a facut mic plin de răbdare
până L-a ‘nălţat Dumnezeu

Mă simt cuprins de-nfiorare
Când mă gândesc la Domnul meu!
Putea-voi eu vreodată oare
– Un boţ de carne trecătoare-
Să fiu aşa cum este El?

O Doamne bun sădeşte-n mine
Al Tău chip vrednic şi curat
Nu vreau să mai găsesc în mine
Ură, mânie sau iuţime
Vreau să trăiesc neîntinat!

Ajută-mă să fiu smerită
Ca Tine, scumpul meu Isus!
Şi dragostea-mi prin Tin’ sfinţită
Şi mila de la Tin’ primită
Să mă înalţe tot mai sus.

O, vreau să fiu aşa ca Tine!

Larisa Hapca

De la mânie la dragoste

“El va avea iarăşi milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre, şi vei arunca în fundul mării toate păcatele lor.” (Mica 7.19)

Dumnezeu nu Se întoarce niciodată din dragostea Sa faţă de noi, dar Se întoarce adesea din mânia Sa faţă de noi. Dragostea Sa pentru aleşii Săi se potriveşte cu firea Sa. El iubeşte pentru că El este dragoste; El ne ameninţă pentru că găseşte că aşa este de folos pentru binele nostru. El va avea din nou milă de ai Săi, căci aşa îl îndeamnă inima Sa plină de dragoste. El va avea milă de ei, va potoli durerile lor şi-i va vindeca. Şi apoi ce făgăduinţă! “El va călca în picioare nelegiuirile noastre.” El va birui. Ele într-adevăr caută să ne înlănţuie, dar Domnul prin dreptatea Sa ne va da biruinţă. Aşa cum s-a întâmplat altă dată cu canaaniţii, ele vor fi biruite, călcate în picioare şi distruse.

Vor fi îndepărtate chiar şi urmările păcatelor noastre. “El va arunca toate păcatele noastre”, da toate oştirile păcatelor noastre, oricât de numeroase ar fi. “El le va arunca în fundul mării”, aşa cum a făcut cu Faraon şi cu carele sale. Numai braţul Său atotputernic este în stare să facă o asemenea minune. Ele n-au fost aruncate în largul mării de unde să poată să iasă la suprafaţă şi să reapară sub ochii noştri, ci au fost aruncate în adâncul mării. Ca o piatră, ele se vor pogorî acolo până la fund, ca sa dispară pentru totdeauna.

S-aducem slavă Dumnezeului izbăvirii noastre.

Charles Spurgeon

Cat mai e…

Mai este inca indurare
Dragostea Luí e tot mai mare
Zi  de zi  Domnul mai bate
La inimile indurerate

La inimile impatimate
La inimile infricosate
La inimile impartite
El vrea  sa intre.

Mai este inca indurare
Rabdarea Luí e tot mai mare
Zi de zi Domnul iti sterge
Lacrima…

Mai este inca indurare
Mila Luí e tot mai mare
Zi de zi el ne asculta
Cand il chemam

Cand il strigam
Cand ne  rugam
Cand suspinam
El ne  raspunde

Mai este inca indurare
Rabdarea Luí e tot mai mare
Zi de zi ne  mai da sansa
De a ne   indrepta viata

Ne arata ce  e bine
Iar noi facem ce  e rau
Ne arata  care-i calea
Iar noi luam pe  un alt  drum

Ne arata adevarul
Iar noi departe suntem de el
Viata noastra e nimic
Daca viata nu  e el…

De aceea  cat mai este
Indurare si rabdare
Dragoste si mila
Sa ascultam Cuvantul.

Sa alegem drumul
Care este ingust
Este ingust dar drept …
Duce  la Isus…

Alev Caienar

Te cheamă Dumnezeu

Te cheamă Dumnezeu la pocăință,
Nu la o Religie dragul meu,
Te cheamă să te umple de credință,
Te cheamă să-l slujești mereu.

Te cheamă Dumnezeu astăzi la milă,
Să dai o pâine celui care n-are,
Să dai cu bucurie Sfântă,
Să împarți astăzi a ta mâncare.

Te cheamă Dumnezeu astăzi la jertfă,
Vrea să te învețe cum să ierți,
Să te umple azi de bucurie
Cu frații tăi să nu te mai cerți.

Te cheamă Dumnezeu la mijlocire,
Pentru acei săraci,străini și-orfani,
Te-ndeamnă Dumnezeu azi la iubire,
Ceva ce nu se cumpără cu bani.

Te cheamă Dumnezeu, grăbește,vino,
Ascultă-i glasul Sfânt și plin de Har,
Te-așteapă Domnul să lucrezi în vie,
Să-ti umpli-al Cerului Hambar.

Căci pentru tot ce faci pe lume,
Răsplată vei primi în Rai,
Fă-ntotdeauna lucruri bune,
Cu mână largă tu să dai.

Nu te-a trimis în lume Domnul,
Să fii un investigator,
Te-a trimis să fii o pildă,
Pentru prinț și cerșetor.

Tot ce ai tu de făcut,
E să stai treaz,vegheator,
Să lucrezi cu bucurie,
În al Domnului ogor.

Domnul Sfânt să ne ajute,
Și pe mine și pe tine,
Să lucrăm spre Slava Lui,
Până când pe nori revine!

Nichifor Nicu

Biruinţă fără luptă

“Dar voi avea milă de casa lui Iuda, şi-i voi izbăvi prin Domnul Dumnezeul, lor; dar nu-i voi izbăvi nici prin arc, nici prin sabie, nici prin lupte, nici prin cai, nici prin călăreţi.” (Osea 1.7)

Ce cuvânt de preţ! Domnul însuşi va izbăvi poporul Său, după mărimea milei Sale; dar El nu va folosi nici unul din mijloacele obişnuite. Oamenii se grăbesc să-i dea lui Dumnezeu slava cuvenită Numelui Său. Când ei pornesc la luptă cu sabia sau cu alte arme şi ies biruitori, ar trebui să-L laude pe Dumnezeu pentru izbânda lor. Dar ei nu fac acest lucru şi se fălesc cu puterea braţului lor, cu caii şi cu călăreţii lor. De aceea Dumnezeu găseşte cu cale adeseori să izbăvească poporul Său fără arme, pentru ca slava să fie numai a Lui. Priveşte deci numai la Domnul şi nicidecum la om. Aşteaptă-te să-L vezi pe Dumnezeu cât mai lămurit fiindcă n-ai altă persoană la care să priveşti. Dacă n-am nici prieteni, nici sfetnici, nici o persoană care să mă sprijinească, nu înseamnă că eu să n-am încredere, căci Domnul este lângă mine; şi mă voi bucura când El îmi va da biruinţa fără luptă, cum se arată în versetul de mai sus. De ce să cerem cai şi călăreţi, când însuşi Domnul are milă de mine şi ridică braţul Său ca să mă apere? Ce nevoie mai este de săbii şi de arcuri, când Domnul mă izbăveşte El singur? Mă voi încrede deci în El şi nu mă voi înspăimânta; voi face acest lucru începând de astăzi şi-l voi face întotdeauna.

Charles Spurgeon

Celui care trebuie să vie

Matei 25:31 : „Când va veni Fiul Omului în slava Sa…”

Învăţătorule,
revino!
Întoarce-Te curând…
Te-aşteaptă scumpa-Ţi Maică
în lacrimi… suspinând,

cu inima străpunsă
de-o sabie nemiloasă.
Întoarce-Te, Isuse,
întoarce-Te acasă!

Întoarce-Te!
Te-aşteaptă cei mulţi şi obidiţi,
cei nebăgaţi în seamă,
cei slabi şi oropsiţi,

ca pace, mângâiere
Tu iară să le dai
cu Duhul vorbei Tale…
cu minunatu-Ţi grai.

Întoarce-Te, Stăpâne,
cu dor eşti aşteptat
de toţi acei pe care,
cândva, i-ai vindecat.

Te caută toţi „orbii”
şi-ntreabă: Unde eşti?
ca din lumina-ţi sfântă
şi lor să dăruieşti.

Te-aşteaptă toţi flămânzii
pe care i-ai hrănit
– cu dragoste şi milă –
mereu, necontenit…

Te-aşteaptă copilaşii
în poală iar să-i sui
şi dulcea-Ţi sărutare
pe faţa lor s-o pui.

Li-e dor s-audă iară
vreo pildă minunată
cu păsări… flori… şi îngeri
şi cu Cerescul Tată.

Te-aşteaptă cei ce-s singuri
– cu sufletul stingher –
să vii să le fii frate
şi sprijin, şi străjer.

…Şi-aşteaptă Magdalena
plângând îngenunchiată
cu faţa în ţărână…
De jale sfâşiată!

Da, Te-aşteptăm cu toţii
cu-un dor nepotolit.
Întoarce-ţe, Stăpâne,
Învăţător iubit!…

Milly King

Bunătatea Ta

În bunătatea Ta cea mare,
În dragostea Ta Doamne bun,
Ne-ai dat în dar a Ta iertare,
Și ne-ai adus eliberare,
Prin Jertfa Ta mântuitoare,
Ne-ai trasat calea, noul drum.

Ne-ai arătat calea cea sfântă,
Calea îngustă drag Isus,
Pe ea pașii noștrii se-avântă,
Si inima cu drag îți cântă,
Și buzele cu drag cuvântă,
Privirea se înalță-n sus.

Ești plin de milă și îndurare,
O, Doamne, Tu ești minunat,
Tu ne-ai dat binecuvântare,
Și ne-ai trasat a Ta cărare,
Ne-ai pus în gură o cântare,
Să Te lăudăm neîncetat.

Un cântec nou de biruință,
Spre lauda Ta Isus Cristos,
Mergem cu Tine prin credință,
Tu întărești a noastră ființă,
Cu Tine avem biruință,
Și loc în cerul glorios.
Amin

Ica Drăgoi

Te slăvesc şi Te ascult…

Atâta bunătate Doamne
Reverşi cu dragoste spre noi…
Ne dai puteri în încercare
Şi binecuvântări, şuvoi…

Prin Duhul Sfânt ne ştergi suspinul
Şi ne mângâi când lăcrimăm…
Atingi fiinţa noastră slabă
Mai cu avânt să Te urmăm…

Atâta milă şi-ndurare
Ne dăruieşti Părinte Sfânt…
Când însetăm ne-arăţi Izvorul
Ce curge din al Tău Cuvânt…

Ce merite avem noi Doamne
De ne iubeşti aşa de mult?
M-aplec cu-adâncă reverenţă
Şi Te slăvesc…şi Te ascult…

Maria Luca