E zi deosebită…

E zi deosebită
E zi de sărbătoare
Inima-i pregătită,
Ființa-mpodobită
Cu har și închinare.

Serbăm o Misiune
Cum alta n-a mai fost
O tainică minune
(Așa se poate spune)
S-avem sfânt adăpost.

Însăși dumnezeirea
S-a coborât la noi
Să nu ne-nvingă firea,
Să vină omenirea
La starea vieții noi.

Sărbătorim Cuvântul
Pe Terra întrupat
Căci Cerul, nu pământul
Adus-a Legământul
Prin care ne-a-nfiat.

Din noi răsare dorul
Pe Prunc să-L mai vedem
E fericit poporul
Că El, Mântuitorul
A vrut să Îl avem.

E zi deosebită
Cântăm cu toți în cor:
“În lumea răscolită
De virus și ispită
Avem un Salvator.”

Stările de bucurie
Cu drag le exprimăm
E har în visterie
Putem spune, putem scrie
Că spre Rai înaintăm.

Ne plecăm în adorare
Să-L cinstim pe Împărat
El a vrut eliberare
Să ne scoată din pierzare
Ce cadou sublim ne-a dat!

Tot lăuntrul să ne fie
Locuință pentru El
S-a născut în modestie
Să fim sfântă mărturie,
Să ne fie-n veci model.

E zi de celebrare
Crăciunu-i iar la noi
Iubirea-i jerfitoare
Ne-a dat în Cer intrare
Și nu mai vrem ‘napoi.

George Cornici
Crăciun, 2021

Te-am văzut

Te-am văzut ducând povara
Și slujind printre ruine,
Coborând ades pe scara
Suferinței pentru Mine,

Te-am văzut luptând în taină
Cu uriașii fricii tale,
Îmbrăcat cu-a milei haină
Și urmând o dreaptă Cale,

Te-am văzut cântând cântare
De curaj și de speranță,
Înfruntând și valul care
Aducea nesiguranță,

Te-am văzut țintind minciuna
Și lovind-o fără milă,
Te-am văzut vorbind într-una
De vrăjmașii Mei, cu silă,

Te-am văzut cu hărnicie
Că lucrezi, cu dăruire,
Răbdător chiar în pustie
Și lovind în propria-ți fire,

Te-am văzut mereu și totuși…
E ceva ce n-am văzut:
O iubire ce întrece
Tot ce faci sau ce-ai făcut!…

Când erai mai plin de Mine
Și mai gol de tot ce ești,
Îți doreai atât, ca-n tine
Să Mă văd prin cum iubești.

Căci făcând fără iubire
Fapte multe ca să zbori,
Poți rămâne amintire,
Dar nu urci, ci te cobori.

De aceea, te ridică
Și te-ntoarce, să rămâi
Doar în fapte ce implică
Acea dragoste dintâi.

Când trăiai murind, iar viața
Nu-ți era decât un gând,
Se topea din juru-ți gheața
De păcate, rând pe rând.

Cu a dragostei pasiune,
Focul primului veșmânt,
Azi, iubind, poți fi minune
Și în cer și pe pământ!


„Știu faptele tale […] Dar ce am împotriva ta este că ți-ai părăsit dragostea dintâi. Adu-ți, dar, aminte de unde ai căzut; pocăiește-te și întoarce-te la faptele tale dintâi….” (Apocalipsa 2:2,4,5) „DRAGOSTEA NU VA PIERI NICIODATĂ.” (1 Corinteni 13:8)

Lucian Cazacu 

Rastignit impreuna cu Hristos

Ai fost rastignit pentru mine, Isuse,
Si eu, impreuna cu Tine, prin har;
Ti-aduc azi dorinte si ganduri supuse,
Ca jertfa intreaga pe sfantu-Ti altar.

Si vorbe, si fapte, si toata trairea
Desprinsa-i din Tine, de cand m-ai schimbat,
Mai mult, si mai mult oglindindu-Ti iubirea
Fara de masura ce-n locu-mi S-a dat.

Si doar prin credinta pasesc mai departe,
In viata pe care-o mai am de trait,
Cu Tine, Isuse; Tu m-ai scos din moarte
Murind pentru mine. Ce mult m-ai iubit!


Inspirata din Galateni 2:20.

Anca Winter 

In mijlocul furtunii

Ce bine să ai pace în mijlocul furtunii,
Să știi că El te ține in Brațul Lui iubit,
Orisice val ce vine că să lovească n tine,
Tu ești in Mâna Lui de neclintit.

In barca vieții tale, furtuni vor fi mereu,
Nu te înspăimânta căci El le știe toate,
Lasă l de vrei cârmaci sa-ți fie El,
Căci știe viitorul și știe să te poarte.

Tatăl te va conduce, va potoli furtuna,
El vorbește și mării să fie liniștită,
La glasul Lui asculta toate într-una,
Căci toate le a creat cu a Sa Mâna infinită.

De vrei sa ajungi la mal cu bine,
Tu tine te mai tare și mai strâns de El,
Și valul furios ce vrea sa vina,
Nu va mișca chiar barca ta de nici un fel.

In Brațul Lui găsești iubire și iertare,
El te va ține strâns la pieptul Său,
La El totul greul tau va fi dat în uitare,
Te va iubi, tu ești un fiu de Dumnezeu!

dianavarariu95

M-am vaccinat

M-am vaccinat, și-mi amintesc momentul
Ce mi-a adus deplină libertate
Așa cum precizează Testamentul
Primit-am vindecarea de păcate.

Sunt vaccinat cu doza cea mai tare
Din serul Sfânt ce-i veșnic garantat
Potența lui e infinit de mare
Care din moarte viața mi-a salvat.

Sunt vaccinat cu doza de iubire
Produsă de-un Ceresc laborator
Eram pierdut, răutăcios din fire
De-atunci resimt al dragostei fior.

Iau periodic doza ce răsfrânge
În toată ființa un surplus de Har
Care constă-ntr-o Pâine și un Sânge
Simbolizând pe-acel de la Calvar.

Mai iau și rîvnă și înțelepciune
Ce-ajută sănătatea să sporească
Acestea le primesc prin rugăciune
Când inima-i curată, fără mască.

Îmi mai lipsește-o doză de iertare
Care conține pace și credință
Puterea ei egal în lume n-are
E bustul ce-ntărește-orice ființă.

Că-n lumea asta, tot mai tulburată
Nu-i cel mai important o carte verde
Ci ființa să îți fie transformată
De antidotul care nu se pierde.

Păcatul este boala nemiloasă
Care sfârșește într-un veșnic chin
Spiritual, nu-i ființă sănătoasă
Fără de Har și-a Duhului vaccin.

Iar tratamentul cel mai eficace
Nu-i scump deloc. . de fapt e gratuit. .
Plătind pentru păcatele rapace
Isus Cristos în chinuri a murit.

Prin Sângele Salvării de pe cruce
Care se dobândește prin credință
Isus Hristos, și azi salvare-aduce
Și vindecare pentru-a ta ființă.

Când ai luat vaccinul cum se spune
Devii schimbat deplin și bucuros
Făcând într-una numai fapte bune
Slujindu-L și iubindu-L pe Hristos.

Inoculat de Domnul pe vecie
Eu merg pe cale zilnic fericit
Cu-acei ce mă-nsoțesc spre-Împărăție
Având certificat de: Mântuit!

Daniel Hozan

Iti pasa?

24 octombrie

Text: Romani 9:1-5

Caci aproape ca doresc sa fiu eu insumi anatema,

despartit de Cristos, pentru fratii mei, pentru rudele mele

trupesti.

Romani 9:3

Cinci baieti au aruncat cate o moneda de 1 cent in farfuria
colectei misionarilor, spune o povestire. Unul dintre ei a pus
moneda si a ras. Era un cent subtire, simbol al inimii sale inguste,
a atitudinii sale nepasatoare fata de soarta celor pierduti. Al doilea
baiat a pus centul lui si s-a uitat in jur, evident multumit de sine
insusi. Era o moneda stralucitoare de arama lustruita, simbol al
unei inimi mandre. Al treilea baiat si-a pus banutul cu retinere,
spunandu-ti: „Presupun ca trebuie sa fac lucrul acesta din moment
ce si altii il fac”. Moneda de otel era simbolul unei inimi reci.

Urmatorul a fost un baiat care a varsat o lacrima si a spus:
„Saracii pagani”. Era un cent de argint dat cu mila. Al cincilea baiat
a venit cu o inima franta: „Doamne Isuse, a spus el, dau de dragul
Tau, sperand ca multi oameni vor crede in Tine”. Era o moneda de
aur a compasiunii si a iubirii.

Cum raspunzi atunci cand te gandesti la cei pierduti in lume, cei
ce locuiesc cu tine in cartier, In orasul tau, sau pe alt continent
indepartat? Priveste la exemplul lui Pavel, care plange pentru
mantuirea neamului evreiesc – poporul sau. El era in acord cu
Cristos, care a vazut multimile si „I s-a facut mila de ele, pentru ca
erau necajite si risipite, ca niste oi care n-au pastor” (Matei 9:36).

Daca vom ramane in partasie cu Mantuitorul nostru care ne poarta
de grija, vom deveni si noi asemenea Lui in dragostea pentru cei
pierduti. Apoi, motivati de mila Sa, vom deveni crestini carora le
pasa – P.R.V.

Pune-n noi un foc, ne scoala, Te rugam!

In timp ce lumea piere, noi ne vedem de drum;

Fara scop si pasiune, traim pentru acum.

Pune-n noi un foc, ne scoala, Te rugam!” – Cushman

Unui crestin ii pasa de lume
atunci cand disperarea o apasa.

Text: Galateni 5:16-26

Painea zilnica

Mă țin de haina Ta

În valea umbrei morții acum dacă aș fi
Aș ști că ești cu mine și că mă vei păzi.
Aș merge pe cărare cântând de dragul tău
Simțindu-te pe Tine, Isuse, Domnul meu.

Căci bucuria Sfânta și dragostea-Ți divină
M-ar umple de speranță, mi-ar oferi lumină.
M-ar ține în picioare și m-ar purta prin har,
Mi-ar oferi putere, iubire, pace-n dar.

De-aceea nu mă clatin, privesc mereu în sus
Căci știu, Tu ești cu mine o, Domnul meu Isus.
Chiar dacă e furtună și valu-i ambițios,
Mă țin de haina Ta, iubitul meu, Hristos.

Tu ști o, scump Isuse, cunoști sufletul meu,
Te rog, rămâi cu mine când vine ceasul greu.
Călăuzește-mi viața, întinde-Ți mâna Ta
Și poartă-mă pe cale, simțindu-ți Dragostea.

 Nichifor Nicu 

Mai bun decat 911

12 octombrie

Text: Psalmul 34

Ochii Domnului sunt peste cei fara prihana si urechile Lui
iau aminte la strigatele lor.

Psalmul 34:15

Un articol din revista americana Reader s Digest mi-a reamintit
adevarul ca Dumnezeu este gata sa auda si sa raspunda atunci
cand il chemam, in nevoile noastre. Era pe vremea cand in circuitul
telefonic american se introdusese numarul 911 pentru tot felul de
urgente. Prin punerea in functiune a acestui sistem, cel ce for-
meaza numarul 911 nu trebuie sa spuna telefonistei unde se afla.
Numele lui si adresa apar imediat pe ecranul telefonistei de ser-
viciu.

Introducerea acestui numar a avut un succes rasunator. De ex-
emplu, un copil de 6 ani a sunat la numarul 911 pentru a anunta
ca a luat foc casa in care locuia. Chiar cand operatoarea ii spunea
copilului speriat ce sa faca, echipa de pompieri fusese deja trimisa
la locul incendiului. O fetita ingrozita a sunat, spunand ca cineva
incerca sa forteze usa si sa intre in casa. In mai putin de trei minute
hotul a fost arestat si fetita salvata. In alt oras, o fetita a sunat la
911 spunand ca un barbat o bate pe mama ei, dupa care a inchis
repede telefonul. Politia a sosit la timp si l-a arestat pe cel ce voia
sa comita un viol.

Dumnezeu aude strigatele copiilor Sai. Ori de cate ori Il chemam,
din orice situatie, stim ca ne asculta si ne raspunde. Cuvintele lui
David din Psalmul 34 se aplica si azi tuturor: „Ochii Domnului sunt
peste cel fara prihana, si urechile Lui iau aminte la strigatele lor”.

Cand esti in necaz, cheama-L pe Dumnezeu. El a promis sa-ti
raspunda. Este mai bun decat numarul de urgenta 911 !

Poti sa stii ca Dumnezeu vegheaza

Si-I acolo, pretutindeni,

Cu iubire si rabdare

Ne-asteapta, sa ne-auda~n rugaciune.” – Roworih

Nu va suna niciodata ocupat pe
linia rugaciunii cu ceru
l”

Painea zilnica

Ce bine e în brațul Tău

Ce bine e în Brațul Tău, Mântuitorul meu Slăvit
Ce bine e să știu că sunt iertat, iubit și mântuit!
Ce pace, ce iubire sfântă, ce Har, ce binecuvântare,
Reverși peste acei ce cheamă a Ta prezență-n adunare!

Ce curcubeu multicolor se-arată-acolo-n largul zării,
Și ce speranță pui în omul aflat în pragul încercării!
Ce dor nespus se naște-n inimi când Îți gustăm din bunătate,
Ce Har măreț să Te slujim și să Te regăsim în toate!

Ce adieri de vânt ușor reverși în fiii ce Te cheamă
Si ce putere dai Tu celor ce spulberă din inimi teama!
Ce noi comori găsim în Tine, ce daruri veșnice de Har,
Ce dulce e să fie jertfa primită pe al Tău altar!

Ce infinit de șoapte sfinte, ce dragoste nemărginită,
Ce foc poți să aprinzi Isuse, în cel cu inima trudită.
Ce-ncurajări trimiți prin îngeri, și ce balsam divin, curat,
Cum am putea să-Ți mulțumim pentru tot ceea ce ne-ai dat?

Ce jertfă binecuvantată s-a frânt acolo sus pe deal,
Ce matematică preasfântă să ne iubești în mod egal!
Ce fericire și ce zâmbet ne pui pe chipul obosit,
Și câtă pace și iubire de când pe Tine Te-am găsit!

Ce-nțelepciune torni în noi când vrem să stăm în ascultare,
Ce mângâiere dai Tu celor ce se zdrobesc în dormitoare.
Ce viitor frumos scrii celor ce-și împart visele cu Tine,
Ce minunat ești Tu cu toți si cat de special cu mine!

Îți multumesc de tot ce-mi dai și mie și fraților mei,
Și vreau ca a Ta iubire caldă să știu cum să o-mpart cu ei,
Ajută-mă ca-ntotdeauna să pot fi pentru toți lumină,
Până în ziua când voi fi cu Tine-n slava Ta divină!

 Laura Neagu 

Ești bucuria vieții mele

Ești bucuria vieții mele
Isuse, Tu m-ai transformat
În zile bune, zile grele
Mi-ndrepți privirea către stele,
Spre Plaiul cel mai minunat.

Îmi ești suprema fericire
Prezența Ta îmi este far
La prima noastră întâlnire
Mi-ai arătat a Ta iubire
Să intru-n starea cea de har.

În zilele de întristare
Al Tău surâs îmi dă alin
Când vine valul de-ncercare
Doar mâna Ta biruitoare
Îmi octotește-al meu destin.

În Tine mi-este ajutorul
În tot ce fac și-n tot ce zic
Da, îmi cunosc Mântuitorul
Te urmez dându-ți onorul
Și-n veci doar Ție mă dedic.

Transformi necazul în speranță
Și ce-i uscat Tu înverzești
Nu vreau nici faimă, nici prestanță
Căci s-a format o siguranță
În stările dumnezeiești.

Mi-ești tot ce-mi trebuie în viață
Să pot ajunge la Liman
Lăuntrul tot ce-mi spui învață
Privesc, uimit, slăbita-Ți față
Mi-e bucuria un ocean.

Eram în groapa nepăsării
Dar m-ai ‘nălțat la trai activ
Nu voi uita ceasul chemării
Și nici lucrarea transformării
Și nici cerescul obiectiv.

Trăiesc sublime satisfacții
De când mi-ești prietenul iubit
Pământul dă doar putrefacții
Și multe, multe speculații
Dar Tu, Isus, m-ai împlinit.

George Cornici