Mă țin de haina Ta

În valea umbrei morții acum dacă aș fi
Aș ști că ești cu mine și că mă vei păzi.
Aș merge pe cărare cântând de dragul tău
Simțindu-te pe Tine, Isuse, Domnul meu.

Căci bucuria Sfânta și dragostea-Ți divină
M-ar umple de speranță, mi-ar oferi lumină.
M-ar ține în picioare și m-ar purta prin har,
Mi-ar oferi putere, iubire, pace-n dar.

De-aceea nu mă clatin, privesc mereu în sus
Căci știu, Tu ești cu mine o, Domnul meu Isus.
Chiar dacă e furtună și valu-i ambițios,
Mă țin de haina Ta, iubitul meu, Hristos.

Tu ști o, scump Isuse, cunoști sufletul meu,
Te rog, rămâi cu mine când vine ceasul greu.
Călăuzește-mi viața, întinde-Ți mâna Ta
Și poartă-mă pe cale, simțindu-ți Dragostea.

 Nichifor Nicu 

Mai bun decat 911

12 octombrie

Text: Psalmul 34

Ochii Domnului sunt peste cei fara prihana si urechile Lui
iau aminte la strigatele lor.

Psalmul 34:15

Un articol din revista americana Reader s Digest mi-a reamintit
adevarul ca Dumnezeu este gata sa auda si sa raspunda atunci
cand il chemam, in nevoile noastre. Era pe vremea cand in circuitul
telefonic american se introdusese numarul 911 pentru tot felul de
urgente. Prin punerea in functiune a acestui sistem, cel ce for-
meaza numarul 911 nu trebuie sa spuna telefonistei unde se afla.
Numele lui si adresa apar imediat pe ecranul telefonistei de ser-
viciu.

Introducerea acestui numar a avut un succes rasunator. De ex-
emplu, un copil de 6 ani a sunat la numarul 911 pentru a anunta
ca a luat foc casa in care locuia. Chiar cand operatoarea ii spunea
copilului speriat ce sa faca, echipa de pompieri fusese deja trimisa
la locul incendiului. O fetita ingrozita a sunat, spunand ca cineva
incerca sa forteze usa si sa intre in casa. In mai putin de trei minute
hotul a fost arestat si fetita salvata. In alt oras, o fetita a sunat la
911 spunand ca un barbat o bate pe mama ei, dupa care a inchis
repede telefonul. Politia a sosit la timp si l-a arestat pe cel ce voia
sa comita un viol.

Dumnezeu aude strigatele copiilor Sai. Ori de cate ori Il chemam,
din orice situatie, stim ca ne asculta si ne raspunde. Cuvintele lui
David din Psalmul 34 se aplica si azi tuturor: „Ochii Domnului sunt
peste cel fara prihana, si urechile Lui iau aminte la strigatele lor”.

Cand esti in necaz, cheama-L pe Dumnezeu. El a promis sa-ti
raspunda. Este mai bun decat numarul de urgenta 911 !

Poti sa stii ca Dumnezeu vegheaza

Si-I acolo, pretutindeni,

Cu iubire si rabdare

Ne-asteapta, sa ne-auda~n rugaciune.” – Roworih

Nu va suna niciodata ocupat pe
linia rugaciunii cu ceru
l”

Painea zilnica

Ce bine e în brațul Tău

Ce bine e în Brațul Tău, Mântuitorul meu Slăvit
Ce bine e să știu că sunt iertat, iubit și mântuit!
Ce pace, ce iubire sfântă, ce Har, ce binecuvântare,
Reverși peste acei ce cheamă a Ta prezență-n adunare!

Ce curcubeu multicolor se-arată-acolo-n largul zării,
Și ce speranță pui în omul aflat în pragul încercării!
Ce dor nespus se naște-n inimi când Îți gustăm din bunătate,
Ce Har măreț să Te slujim și să Te regăsim în toate!

Ce adieri de vânt ușor reverși în fiii ce Te cheamă
Si ce putere dai Tu celor ce spulberă din inimi teama!
Ce noi comori găsim în Tine, ce daruri veșnice de Har,
Ce dulce e să fie jertfa primită pe al Tău altar!

Ce infinit de șoapte sfinte, ce dragoste nemărginită,
Ce foc poți să aprinzi Isuse, în cel cu inima trudită.
Ce-ncurajări trimiți prin îngeri, și ce balsam divin, curat,
Cum am putea să-Ți mulțumim pentru tot ceea ce ne-ai dat?

Ce jertfă binecuvantată s-a frânt acolo sus pe deal,
Ce matematică preasfântă să ne iubești în mod egal!
Ce fericire și ce zâmbet ne pui pe chipul obosit,
Și câtă pace și iubire de când pe Tine Te-am găsit!

Ce-nțelepciune torni în noi când vrem să stăm în ascultare,
Ce mângâiere dai Tu celor ce se zdrobesc în dormitoare.
Ce viitor frumos scrii celor ce-și împart visele cu Tine,
Ce minunat ești Tu cu toți si cat de special cu mine!

Îți multumesc de tot ce-mi dai și mie și fraților mei,
Și vreau ca a Ta iubire caldă să știu cum să o-mpart cu ei,
Ajută-mă ca-ntotdeauna să pot fi pentru toți lumină,
Până în ziua când voi fi cu Tine-n slava Ta divină!

 Laura Neagu 

Ești bucuria vieții mele

Ești bucuria vieții mele
Isuse, Tu m-ai transformat
În zile bune, zile grele
Mi-ndrepți privirea către stele,
Spre Plaiul cel mai minunat.

Îmi ești suprema fericire
Prezența Ta îmi este far
La prima noastră întâlnire
Mi-ai arătat a Ta iubire
Să intru-n starea cea de har.

În zilele de întristare
Al Tău surâs îmi dă alin
Când vine valul de-ncercare
Doar mâna Ta biruitoare
Îmi octotește-al meu destin.

În Tine mi-este ajutorul
În tot ce fac și-n tot ce zic
Da, îmi cunosc Mântuitorul
Te urmez dându-ți onorul
Și-n veci doar Ție mă dedic.

Transformi necazul în speranță
Și ce-i uscat Tu înverzești
Nu vreau nici faimă, nici prestanță
Căci s-a format o siguranță
În stările dumnezeiești.

Mi-ești tot ce-mi trebuie în viață
Să pot ajunge la Liman
Lăuntrul tot ce-mi spui învață
Privesc, uimit, slăbita-Ți față
Mi-e bucuria un ocean.

Eram în groapa nepăsării
Dar m-ai ‘nălțat la trai activ
Nu voi uita ceasul chemării
Și nici lucrarea transformării
Și nici cerescul obiectiv.

Trăiesc sublime satisfacții
De când mi-ești prietenul iubit
Pământul dă doar putrefacții
Și multe, multe speculații
Dar Tu, Isus, m-ai împlinit.

George Cornici

Când suntem bătuți de valuri

Când suntem bătuți de valuri
Și suntem loviți de stânci,
Când furtuna grea ne poartă,
Înspre apele adânci,
Când cel rău cu înverșunare,
Vrea viața să ne frângă,
Domnul zice un cuvânt
Și tot răul îl alungă.
El mai vine blând pe valuri,
Când ne tremură ființa,
Poruncește iar furtunii
Și ne-aduce biruința.
Doamne ești Stăpânul lumii,
Noi, doar praful și țărâna,
Gata să ne scufundăm,
Dacă nu-ți întinzi Tu mâna.
Mai întindeți mila Doamne,
Peste cei ce-n boli suspină,
Poruncește vindecarea,
Pentru slava Ta divină!
Lasă-n inimile noastre,
Pacea-Ți sfântă și căința,
Și în mersul către mal,
Întărește-ne credința!

Ooo prea bunule Părinte,
Zilele sunt tot mai grele,
Fii al nostru scut în lupte,
Har, lumină, mângâiere,
Pune-n inimile noastre,
O iubire mai fierbinte,
Ca prin orice încercare,
Noi să mergem înainte.
Vremurile de necaz,
Lacrimile din pustie,
Să aprindă-n noi mai mult,
Dorul după veșnicie.
Orice gând să fie rob,
Ascultării de Hristos,
Toată închinarea noastră,
Jertfă de un bun miros.
Ca nimic să nu ne-abată,
Din a Ta cărare dreaptă,
Conștienți că sus în ceruri,
O răsplată ne așteaptă!


de Teodor Groza

Al Tău sunt…

Al Tău sunt, Isuse, al Tău sunt
Ne vreau altă apartenență
Cu Tine pot ravagii să-nfrunt
De-aceea-Ți înalț reverență.

Aminte-mi aduc de-un trecut
Când ființa-mi era subjugată
Și vai! Atunci nu Te-am cunoscut
Vicleanul stăpân mi-era tată.

Eram captivul unor idei
Cu sursa în grota adâncă
Mergeam pe-ntunecate alei
Lovindu-mi piciorul de-o stâncă.

Dar marea zi a sosit
Cu cea mai frumoasă-ntâlnire
Și-n casa mea ai poposit
Și mi-ai spus ce-nseamnă iubire.

Pe gânduri n-am stat; Te-am urmat
De Tine m-am atașat tare
În viața mea cu har ai intrat
Și-ai răspuns la orice-ntrebare.

Cu tot ce posed îți aparțin
Nu mai merg în groapa pieirii
M-ajuți credința s-o mențin,
Să-ndepărtez îndemnurile firii.

Sunt al Tău; nu mă atrag
Oferte care ucid tihna
Îmi ești viața, Îmi ești drag
Doar cu Tine servesc Cina.

Împreună suntem și vom fi
Nimic nu ne poate desparte
Alături de ai Luminii fii
Trăim cum scrie în Carte.

George Cornici

Adevărul mântuirii

Ce amar a fost secretul
Când din colbul cel de tină,
Îngerul cu aripi negre
Se-nmascase în lumină.

Și cu vorba lui șireată,
Sub albastrul pur de soare,
Puse-o literă semeață
Adevărul să doboare. . .

Doamne, ce-au mai plâns atuncea
Bieții oameni la plecare,
‘Ncât și astăzi multe lacrimi
Ne mănâncă de picioare,

Că și astăzi ne mai fură
Cu o vorbă, c-o privire
Raiul mântuirii Tale,
Diavolu-ntr-o ispitire.

Însă stând cu ochi-n patru
Și privind spre înălțime,
Unde-ntre pământ și soare
Stă o cruce de iubire,

Ni se luminează ochii,
Ne umplem de bucurie
C-auzim cum iar pe nume
Ne mai chemi la părtășie.

Și-adevărul pus în groapă,
‘Nlănțuit între zăvoare,
Se înalță ca un astru
Din iubirea iertătoare!

Mihai Ghidora  

Lumina dintre stele

A fost odată ca niciodat’
Din zări depărtate, zări de povești
Un Bun și Drept, Măreț Împărat
Stăpân pe pământ, dar și-n cele Cerești

Era Mândru în toate, Bun peste măsură
Plin de iubire și dragoste neântâlnită
În Prezența Sa, nu există ură
Ci numai iubire, cu bucurie-mpletită

Și-avea un Fiu, asemeni cu Tatăl
Mândru și Falnic, în toate cele
Blând și smerit, în Duh și în fapte
Un Astru Măreț, o Stea între stele

Iubirea eternă, ce ne-a fost arătată
S-a Făcut om și a Venit pe pământ
Și Trupul, Cuvântul, venit de la Tată
A zămislit în Fecioară, prin Duhul cel Sfânt

Și S-a Născut pe pământ, om după fire
Chip după Chipul, Celui de Sus
Dar Sfânt în felul de-a fi, și gândire
Copilaș, drăgălaș, cu nume Isus

A crescut ca și noi, cu bune și rele
În lumea, în care cu toții  trăim
Dar fără păcat, lumină-ntre stele
O punte, pe care ar trebui să pășim

N-a fost cunoscut de popor, ca Mesia
De toți ai săi, cei de neam și iubiți
L-au ocărât, arătând-și ticăloșia
Plini de păcat și de rău împietriți

N-au vrut să primească, viața de sus
Tăgăduind cu putere, pe Cel ce-a Venit
Să ne ierte păcatul, după cum El a spus
Dar cu toții într-un glas, s-au răzvrătit

Pironit sus pe cruce, cu toți au strigat
Să moară, să moară, e vinovat
Cu vina cea falsă, a fost acuzat
Că rătăcește pe toți, spre păcat

Trăit-ai durerea lui Dumnezeu
Să-ți vezi, Singurul Tău Fiu?
Cum e zdrobit, pe lemnul cel greu!
În mijlocul celor, cu suflet pustiu?

Aceasta-i iubirea ce ne-a fost arătată
De Tatăl prin Fiul și Duhul Cel Sfânt
Un Har imens, un legământ fără plată
O legătură de viață, între cer și pământ

Pentru toți cei ce vor să trăiască
Și-au ales viață din viață, spre veșnicie
Trupul și firea, să putrezească
Iar Duhul din om, cu Tatăl să fie.

Bandi Sebastian Alexandru

Adevărul mântuirii

Ce amar a fost secretul
Când din colbul cel de tină,
Îngerul cu aripi negre
Se-nmascase în lumină.

Și cu vorba lui șireată,
Sub albastrul pur de soare,
Puse-o literă semeață
Adevărul să doboare. . .

Doamne, ce-au mai plâns atuncea
Bieții oameni la plecare,
‘Ncât și astăzi multe lacrimi
Ne mănâncă de picioare,

Că și astăzi ne mai fură
Cu o vorbă, c-o privire
Raiul mântuirii Tale,
Diavolu-ntr-o ispitire.

Însă stând cu ochi-n patru
Și privind spre înălțime,
Unde-ntre pământ și soare
Stă o cruce de iubire,

Ni se luminează ochii,
Ne umplem de bucurie
C-auzim cum iar pe nume
Ne mai chemi la părtășie.

Și-adevărul pus în groapă,
‘Nlănțuit între zăvoare,
Se înalță ca un astru
Din iubirea iertătoare!

Mihai Ghidora 

Bine faceți

Bine faceți că vestiți
Pretutindeni vestea bună,
Că pe mulți îi pregătiți
Să primească o cunună.

Bine faceți c- adunați
În suflet comori eterne,
Că-n Cuvânt vă desfătați
Nu-n terestrele guverne.

Bine faceți că-n nevoi
Apelați la Cel ce poate
Așeza credință-n voi
Și iubire și dreptate.

Bine faceți că-n dureri
Știți că vine-o vindecare,
Că urmează adieri
Dup-o zi dogoritoare.

Bine faceți că spre Țel
Ațintiți ades’ privirea
Că la cel mai ‘nalt nivel
Știți: v-așteaptă moștenirea.

Bine faceți că vegheați
Într-o lume cu ispite
Că spre Paradis urcați,
Spre incinte strălucite.

Astfel, împlinind ce-a spus,
Pentru voi, Mântuitorul
Veți vedea că v-a inclus
EL, și Domnul și Păstorul.

George Cornici