Remediu pentru „fata de pruna uscata”

Text: Psalmul 13

O inimă veselă înseninează faţa… Proverbele 15:13 …cant Domnului căci mi-a făcut bine.” Psalmul 13:6

Noi produse cosmetice continuă să invadeze piaţa, promiţand frumuseţe celor ce le vor utiliza. Unele pretind să îndepărteze ridurile, altele să îmbunătăţească aspectul tenului. Cateva produse promit chiar să restaureze îmbujorarea tinerească. Producătorii de cosmeticale au propus multe răspunsuri întrebării: „Cum aş putea să arăt mereu tanără?”
Un ziar din Detroit oferă însă o nouă soluţie. Intr-un articol întitulat: Remediu pentru „faţa de prună uscată”, autorul scrie: „Doamnelor, vreţi să arătaţi mereu tinere? Dacă da, atunci înscrieţi-vă în corul bisericii. Femeile care cantă arată mereu tinere. Muşchii obrajilor unei femei care cantă sunt atat de bine dezvoltaţi prin exerciţiu că nu vor avea de-a face cu ridurile atat de repede ca în cazul celor care nu cantă”. Acum, nu vreau să sugerez că trebuie de urgenţă să-ll sunaţi pe dirijor şi să vă înscrieţi în cor. Pentru-unele dintre noi, poate acest lucru ne va îmbunătăţi expresia facială, dar va produce mare pagubă armoniei corului. Ceea ce vreau să spun este că un creştin trebuie să cante Domnului, ori este ori nu este în corul bisericii.


Cantarea reflectă o inimă fericită, iar „o inimă veselă înseninează faţa”. Nu are importanţă dacă vom canta astfel ca cineva să ne audă, „cu psalmi, cu cantări de laudă, şi cu cantări duhovniceşti” (Efeseni 5:19), ori vom canta în tăcere, trebuie să continuăm a-I canta slavă lui Dumnezeu.
Cauţi metode de a-ţi îmbunătăţi tenul şi înfăţişarea exterioară? Nu te baza numai pe ultimele realizări ale industriei cosmetice, oricat de bune ar putea fi. Cantă laudă lui Dumnezeu din toată inima. Aceasta îţi va înfrumuseţa faţa.-P.R.V.

Feţe frumoase, curate, au aceia care
De dragostea lui Isus le sunt strălucitoare.
Suflete frumoase au cei ce-or arăta
Spiritul lui Isus oriunde vor umbla. ” – Anonim

O cantare în inimă pune zambetul pe faţă

Painea zilnica

Mulțumește-i Domnului

Mulțumește-i Domnului
Necurmat și zi și noapte.
Când cuvinte n-ai să-I spui,
Mulțumește-I, soră, frate!

* Mulțumește-I pentru cruce,
Pentru-acei care ți-o fac,
Căci în cer nu poți ajunge
Fără cruce, frate drag. *

Lasă-l pe Șimei să arunce
Cu țărână cåt va vrea.
Nu tăia deloc din cruce,
Poart-o chiar dacă e grea.

Când vorbit ești pe nedrept,
Stai cu fruntea aplecată.
Taci și rabdă înțelept,
Să nu pui mâna pe piatră.

Nu-arunca și tu ca ei,
Săgeți care străpung și dor.
Când te blastămă Șimei,
Să-ți pui inimii zăvor.

Poate-i pus de Dumnezeu,
Să-ți tocească răbdarea.
Răsplătește-i, dragul meu,
Cu tăcere, cu iertarea.

Îngrămădind cărbuni aprinși,
Ți-l faci prieten din dușman.
Nu cunoaștem îndeajuns,
Ce-are Dumnezeu în plan.

Poartă-ți crucea în tăcere,
Și sărut-o strâns, la piept.
Ea e singura avere
Chiar de mergi spre cer încet.

*Mulțumește-I, rabdă spinii,
Toate au în viață un rost.
Nu poți fi plăcut ca și crinii,
Fără să plătești un cost. *

Sfinte Tată, Îți mulțumim
Pentru-acei ce cruci ne fac,
Ne ajută să-i iubim,
Ca să-Ți fim mereu pe plac.

Dă-ne atât cât putem duce,
Nu ne da peste puteri,
Ca să nu cădem sub cruce,
Vrem s-ajungem toți în cer.

Iar atunci când nu-nțelegem,
Și povara greu apasă,
Voia Ta vrem să alegem,
Că-i plăcută și frumoasă!

Iany Laurenciuc  

Sah-mat-ul diavolului

Text: Iov 1:6-22

Domnul a zis Satanei: „Iată, îţi dau pe mană tot ce are, numai asupra lui să nu întinzi mana”.” Iov 1:12

Ca să caştigi o partidă de şah, trebuie să blochezi mutările adversarului sau să-i dai mat. Aceasta înseamnă că regele lui este atacat de una sau de mai multe piese şi capturarea lui nu mai poate fi împiedicată. Este atras în cursă. L-ai blocat din toate părţile. Adversarul poate avea mai multe piese pe tabla de şah deat tine, dar dacă regele lui nu are unde să mai fugă, este învins. Jocul acesta fascinant îmi aminteşte de viaţa creştină. Satan este un duşman formidabil, care profită de toate dificultăţile noastre.
Cînd suntem sub presiunea încercărilor, ne simţim încercuiţi şi ni se pare că nu mai avem unde să mergem. In asemenea circumstanţe, mulţi creştini îşi compromit convingerile şi se dau bătuţi. Totuşi, răspunsul lui Iov în mijlocul încercărilor, a fost diametral opus. El şi-a păzit inima de rău. Citim că „în toate acestea, Iov n-a păcătuit de loc şi n-a vorbit nimic necuviincios împotriva lui Dumnezeu” (Iov 1:22).


Te-au făcut adversităţile să te simţi căzut în capcană, încercuit şi înfrant? Rezistă acelor ispite care te vor conduce spre plăceri păcătoase. Nu demisiona dandu-te bătut, pradă amărăciunii şi înfrangerii. Tu ai o deschidere pe care n-o are nici un jucător de şah. Cand eşti „încercuit”, tu poţi să ceri promisiunile lui Dumnezeu şi să faci ceea ce este corect. Dacă urmezi acest curs, Dumnezeu îţi va deschide o cale de scăpare ca să poţi răbda încercarea (1 Cor. 10:13). El ne garantează acest lucru. Bizuie-te pe El să-ţi deschidă calea la vremea potrivită.
Adu-ţi aminte, şah-matul diavolului nu înseamnă câ partida este terminată. – D.J.D.

Pentru cel ce-n Domnul se-ncrede
De-a pururi îl aşteaptă deschis.
Iar sfantul Cuvant va râmane
Adăpost în furtună promis. ”   – Anonim

Lucrurile pe care le aruncă Satan în calea  noastră pentru a ne înfrange,ne pavează drumul spre victorie

Painea zilnica

Să fii una cu Hristos!

Când toți sunt în contra ta
Nu te necăji de fel,
Pregătește-ți inima
Și atinge al tău țel

Pleacă-te cu umilință,
Cere mila lui Hristos,
Și dă-ți în toate silință
Să faci totul cu folos

Nedreptăți de ți se fac
Știi că așa trebuie să fie
Gurile care nu tac
Vorbe ce le auzi o mie

Să nu te descurajeze
Imbold, spre bine să-ți dea
Nu lăsa să te întristeze
Orice auzi pe seama ta

Tu te poartă cuviincios
Cum Domnul te-a învățat
Să fii una cu Hristos
Fii creștin adevărat

Nici vorbirile de rău
Deloc să nu te întristeze,
Crede doar în Domnul tău
El poate să îi calmeze

Pe cei ce te dușmănesc
Pentru că ești pocăit
Pe cei care te înjosesc
Pentru Domnul Tău iubit

Poate că ești revoltat
Când vezi a lor răutate
Dar și Domnul a răbdat
Batjocuri și nedreptate

Mergi pe cale ce-ai pășit
Și milă de ei să-ți fie,
Fii în toate hotărât
S-ajungi în Împărăție

Mergi pe cale cu Isus
Orice ți s-ar întâmpla
Țintata ta să fie sus
Înapoie, tu nu da

Lacrimile ce ți-au curs
Și inima ce-a oftat
Toate le vede Isus
Domnul cel adevărat

Mângâiere îți va da
Și cununa împărătească
Lângă tronul Său vei sta
Sus în lumea cea cerească!

Florența Sărmășan 

Clevetire buna

Text: Efeseni 4:25-32

…orice clevetire, si orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru.” Efeseni 4:31

Este de necrezut, dar în limba engleză, cuvantul barfă (gossip) vine de la „God-sib” care înseamnă „o rudenie în ochii lui Dumnezeu”. Termenul corespunde „naşilor” de la care se aşteaptă să formeze o relaţie mai apropiată în jurul tinerei familii care are un nou născut. La începutul folosirii lui, cuvantul „gossip” a însemnat „a încredinţa ceva bun”.
Într-o povestire imaginară, Smith şi Jones mergeau la aceeaşi biserică, dar niciodată nu erau de acord, nici în cele mai mici lucruri. De fapt, nici măcar nu vorbeau unul cu celălalt. Acest lucru l-a îngrijorat pe diaconul Brown, care s-a hotărît să intervină. L-a vizitat pe Smith şi l-a întrebat: „Ce crezi despre Jones?” „Este cel mai josnic maniac dimprejur!” a răspuns el. „Dar, a spus Brown, trebuie să recunoşti că se poartă foarte drăguţ cu familia sa.” „O, desigur, este amabil cu ai lui.” A doua zi, diaconul Brown s-a dus la Jones şi a spus: „Smith mi-a spus că te porţi foarte bine cu familia ta. Ce crezi despre Smith?” „Oh, este un terchea-berchea, un om de nimic!” „Dar cred că admiţi că este foarte cinstit în afaceri”, a răspuns Brown. „Da, este cinstit în afaceri.”


Diaconul Brown s-a dus a doua zi la Smith. „Ştii că Jones mi-a spus că eşti foarte cinstit în afaceri?” „Ei bine, nu mă aşteptam la aşa ceva!” a răspuns Smith. Duminica următoare, Smith şi Jones s-au salutat dand din cap. Brown a continuat să „medieze”. La adunarea generală anuală, Smith şi Jones au ambit şi au votat pentru acelaşi lucru!
Avem nevoie de mai multă „clevetire” ca aceea a diaconului Brown. – H.G.B.

Dacă un cuvant de-al meu
Poate face viaţa luminoasă,
Doamne, ajută-mă mereu
Să-i fac cuiva inima voioasă.”– Anonim

Vorbeşte despre alţii în acelaşi fel cum ai dori ca ei să vorbească despre tine

Painea zilnica

Însușire

Referințe: Evrei 10:5-10

Mă plâng că-s limitat de propriu-mi cap,
De inima-mi ce e prea mică,
Iar El, Nemărginirea, S-a-ntrupat?
Eternitatea S-a redus la clipă?

Și-n clipa cât a stat sub soare,
Cel ce era ‘nainte de Lumină,
Treptat, El în sămânță, în lăstar și-n floare
Și-a îmbrăcat natura Sa Divină.

Și nu îți pare ție tot de neînțeles
Cum cel ce a născut Înțelepciunea
Să-și însușească-o minte de copil,
Să dobândească-înțelepciunea ca și lumea?

Eu tot nu pot pricepe de deplin
Cum Cel ce locuia-n cerească-Împărăție
Și-a însușit trăirea-n loc de chin
Și a ales ca să muncească pentru glie.

El, care-i una cu Atoatecreatorul,
Cu Cel ce-a șlefuit a lumii-ntregi hotar,
Și-a lepădat deplin statutul
Din Fiu Etern în fiul de tâmplar.

Și mai presus de asta, uimitor:
Cel care trece totu-n catastif
Și Cel care-i Părinte tuturor
I-a fost supus Mariei și lui Iosif.

Cel care-a rânduit întreaga omenire
Și i-a dat nume omului de „om”
A vrut să guste din copilărie
Cum gustă trecător orice atom.

A fost și tânăr și, să vezi minune,
Duhul L-a dus departe, în deșert,
Să treacă prin umana ispitire,
Dar, prin Cuvânt, Ispititorul e inert.

Apoi prin viață Și-a îndeplinit menirea:
Celor săraci, orfani și păcătoși
El le vestea plin de iubire mântuirea
Și-îi desființa pe cei „preasfinți” și cei făloși.

Și, fiți atenți, Desăvârșirea,
Cel care-i Leu, Atotstăpân,
Și-a însușit și chinul și rușinea
Și S-a lăsat pus în mormânt.

Acum, încovoiat de lacrimi, înțeleg:
Când mă analizez pe mine-n taină,
Când inima-mi de lanțuri mi-o dezleg,
Dezbrăcat de nemurire El mi-a dat o haină;

O haină a Iubirii din noul Legământ,
Ce n-are preț și nici asemănare,
Blestem El S-a făcut să pot fi sfânt
Și cetățean Împărăției viitoare.

Tabita Oprea 

Poti face fata provocarii?

Text: Psalmul 16

Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei: cand este El la dreapta mea, nu mă clatin.” Psalmul 16:8

Cand un atlet vorbeşte despre „pregătirea sufletească” pentru întrecerea care urmează, el se referă la procesul prin care se pune într-o atitudine psihică propice competiţiei. Un jucător de fotbal, de exemplu, petrece cel puţin trei ore în ziua meciului, făcand acest lucru. Se gandeşte la un meci bun pe care îl va face, îşi va imagina loviturile Ia poartă, deschiderile şi pasele pe care să le facă în vederea marcării golurilor. La fel fac şi jucătorii altor sporturi imaginandu-se marcand cele mai spectaculoase goluri, lovind ţinta sau sărind peste cea mai înaltă ştachetă. Acest tip de pregătire mintală este deosebit de folositoare în pregătirea noastră pentru confruntarea cu viaţa creştină. Este un fel de pregătire spirituală pentru nevoile ei specifice. În loc să te rogi mereu doar generalităţi ca: „binecuvantează-mă!” sau „foloseşte-mă”, încearcă să te vezi dand răspunsul creştin potrivit situaţiilor din viaţă.


Dacă eşti un soţ sau tată, poate îţi poţi imagina că vii acasă după o zi lungă de lucru la birou. Bicicleta fiului este aruncată pe intrarea maşinii în garaj. Soţia îţi este ocupată cu telefonul şi în poştă ai un anunţ care îţi aminteşte de o şedinţă a comitetului bisericii în seara aceea. Stai jos şi relaxează-te. Pune-L pe Domnul înaintea ta. Imaginează-ţi că El stă la dreapta ta, ţinandu-te să nu-ţi ieşi din fire. Imaginează-ţi că Isus umblă cu tine şi foloseşte puterea Duhului Sfînt. Apoi poţi fi gata să mergi acasă, nu numai „pregătit sufleteşte”, dar anticipînd ajutorul Domnului. In felul acesta poţi face faţă provocărilor zilei.   – M.R.D. II

O, Doamne, care-mi cunoşti inima întreagă,
Inima ce-adesea de Tine mă desparte.
Din robia păcatului acum mă dezleagă,
Al Tău să fiu aici şi dincolo de moarte. ”    – Anonim

Dumnezeu te are în planurile Lui, îl ai şi tu pe El în ale tale?

Painea zilnica

Ecouri târzii

Mi se-ntoarce, Doamne, inima spre Tine,
Te rog leagă-i rana și alină-i dorul!
M-am înstrăinat, știu, până și de mine,
Creste iluzorii mi-au fascinat zborul.

M-au atras cu vraja culmile semețe
Cu-a lor măreție, cu a lor grandoare,
Mi-au sculptat în minte visuri îndrăznețe
Și-am râvnit înaltul candid, cu ardoare.

Am crezut că-s trepte către fericire,
Că sunt apogeuri de virtuți, noblețe,
De departe-n vârfuri zăream strălucire,
Acum văd în toate umbre de tristețe.

Cum pe bolta vieții nu stă doar seninul,
M-au ajuns furtuna și vântul în volburi
Și însingurării i-am gustat pelinul …
Ce-adăpost să afli-n găunoase scorburi!

Cât doream o rază sufletul să-mi ungă,
Doar că ploaia aspră nu voia să plece…
Mi-am călit răbdarea să fie-ndelungă …
Ce-aștepți de la piatra fără simțuri, rece!

La sorți de izbândă se răresc chezașii,
Toate au o vreme, sigur e-asfinţitul,
Mai rari, mai nesiguri, mai greoi sunt pașii …
Oare cât mai este până-ating sfârşitul?

Culmile mă cheamă, dar nu mai au vrajă,
Mai ajung la mine vechi, târzii ecouri,
Amăgitei inimi am să-i pun o strajă,
Crestele-s mărețe numai în tablouri!

Olivia Pocol 

Ce mi-a arătat Biblia

Învață-mă ce nu văd.

Iov 34.32

Bogdan povestește:

„Copil fiind, am văzut căsnicia părinților mei destrămându-se. La școală am văzut cum colegii mei se certau pentru creioane colorate. Ca adolescent, i-am întâlnit pe ceilalți băieți bătându-se. La locul de muncă am găsit lupte pentru putere, minciuni și defăimări. Acasă am descoperit egoism, răutate și infidelitate. Chiar dacă nu m-am confruntat în mod direct cu crime sau cu conflicte armate, în parte le-am văzut în multele mele relații interumane. Am înțeles cum erau oamenii: mândri, mincinoși, infideli, leneși, vicleni, mânioși, avari. Indiferent din ce mediu social proveneau, influența plăcerilor lor rele se arăta pretutindeni în purtarea lor.

Apoi am primit o Biblie și am început să mă privesc pe mine însumi. Până atunci văzusem doar faptele detestabile ale altora. Acum în sfârșit îmi cunoșteam propria inimă. Biblia mi L-a prezentat pe Dumnezeu mai întâi în calitatea Sa de Creator. Apoi mi L-a arătat pe Domnul Isus ca Om desăvârșit, dar și ca Fiu al lui Dumnezeu. În oglinda Bibliei am recunoscut urmele atât de urâte ale păcatului în viața mea și incapacitatea de a mă îmbunătăți singur. Cuvântul lui Dumnezeu mi-a arătat însă și soluția: credința în Mântuitorul Isus Hristos, care a murit pentru păcatele mele la cruce.“

Dumnezeu lucrează prin Duhul Său în viețile noastre. Dacă ascultăm de Dumnezeu și de Cuvântul Său, El ne dă credință și bucurie. Aceasta ne adeverește și Iacov: „Dar cine își va adânci privirile în legea desăvârșită, cea a libertății, și va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui“ (Iacov 1.25).

Citirea Bibliei: 1 Samuel 23.1-13 · Filipeni 2.1-11

Samanta buna

Pom bun-roada buna

Text: Matei 12:33-45

Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui…” Matei 12:35

Naşterea din nou produce o viaţă transformată. Prin credinţa în Cristos, putem deveni oameni buni, astfel că faptele bune devin o roadă naturală a ceea ce facem noi. Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos lucrează din interior extinzandu-se spre exterior. Ea schimbă inima persoanei înainte ca să se vadă ceva în afară.
Cu mulţi ani în urmă, am văzut cum Domnul a transformat viaţa unui beţiv notoriu din oraşul unde eram pastor. Prima dată cand l-am întalnit pe acest om, a fost foarte grosolan cu mine. Era şi deosebit de crud prin felul în care îi caracteriza pe creştinii din comunitatea sa. Dar a început să frecventeze biserica şi, nu mult după aceasta, L-a primit pe Cristos. Ca rezultat al convertirii sale, a fost în mod miraculos vindecat de patima beţiei. Mi-aduc aminte că am întîlnit pe cineva la un magazin, care m-a întrebat: „Ce i-aţi făcut lui George? S-a schimbat, ceva de necrezut”. Mulţi alţii m-au sunat şi mi-au dat numele unor persoane de care erau îngrijoraţi. Deşi George era doar un copilaş în Cristos, devenise „un om bun”. Din viaţa sa ieşeau „lucruri bune”. El era un exemplu viu al faptului că dacă devii un pom bun, vei produce roade bune.


Dacă eşti interesat să ştii dacă ai sau nu o credinţă adevărată, atunci uită-te la viaţa ta. Aduce ea roade bune? Te-a făcut credinţa pe care o ai o persoană mai bună decat ai fost înainte de-a fi convertit? Dacă nu s-a întamplat astfel, recunoaşte-ţi nevoia spirituală, mărturiseşte-ţi păcatul, primeşte-L pe Isus Cristos ca Mantuitor. Lasă-L să te facă „un pom bun”, capabil să producă „roade bune.” – H.V.L.

Ca raza cea dulce de soare
Ce viaţă în flori dăruieşte,
Lumina-i la fel şi iubirea
Lui Cristos, ce-n mine trăieşte. „- Whittle

Omul are nevoie de  mai mult decat doar de un început nou, are nevoie de o inimă nouă

Painea zilnica