Zi: 11 iunie 2016

Te întrebi dacă mai are rost să te implici în organizarea unui meeting sau să participi la un meeting pro-familie?

Valeria Iancu Lasă un comentariu

agnus dei - english + romanian blog

Cupa Europeana FOTO Simona Havristiuc Sustinere a fam. Barbu

Eşti cumva în situaţia mea? Te întrebi dacă mai are rost să te implici în organizarea unui meeting sau să participi la un meeting pro-familie? Răspunsul meu pentru mine şi pentru tine este categoric DA. Are rost pentru pentru tine şi pentru alţii. Are rost pentru conştiiinţa ta, pentru relaţia ta cu Dumnezeu, pentru familia ta, pentru copiii şi nepoţi tăi, pentru familiile care suferă, pentru unitatea cu ceilalţi creştini, pentru mesajul care trebuie transmis societăţii civile şi pentru multe altele.
Vă îndemn pe toţi să ne întărim mâinile obosite şi genunchii slăbănogiţi. Vă chem să ne rugăm şi acolo unde este posibil să ne implicăm. Să ne unim şi să transmitem un mesaj ceresc cu rezonanţă mondială.

Dumnezeu continuă să iubească familia. Să o iubim şi noi şi să ne deschidem gura pentru ea. Domnul Isus a stat pe cruce pentru toţi, inclusiv pentru copiii noştri. Să nu…

Vezi articolul original 33 de cuvinte mai mult

Nici o secundă

Valeria Iancu Lasă un comentariu

Nu ne-ai lăsat nici o secundă
Să fim în starea fără har
Dulcea-Ți iubire ne inundă
E cel mai scump mărgăritar.

Venit-au valuri să ne-nnece
Dar brațul Tău ne-a ridicat
În luptă nimeni nu ne-ntrece
Trăim un crez prin foc format.

Nici o secundă îndurarea
Nu a scăzut, n-a dispărut
Ne-ai îmbrăcat cu-ncredințarea
Că Tu, Isuse, ne ești scut.

Că ești cu noi în orice vreme
E-un adevăr atât de clar
Nu sunt motive a ne teme
Te duci cu noi în alt hotar.

Când fost-am în cuptor fierbinte
Miracol sfânt: erai prezent
Mereu ne vom aduce-aminte
Cum stins-ai focul vehement.

Prin bucurie și durere
Ne însoțești spre Canaan
E permanență și veghere
Să nu ne-atingă vreun dușman.

Ai stat cu noi întotdeauna
(Nici o secundă n-ai plecat)
De-aceea Te-adorăm întruna
Urmându-Ți suflu-nmiresmat.

George Cornici

N-ai de ce să te ruşinezi

Valeria Iancu Lasă un comentariu

“Nu te teme, căci nu vei rămâne de ruşine.” (Isaia 54.4)

Nouă nu ne este deloc ruşine de credinţa noastră. Oamenii neîncrezători şi clevetitori pot să atace Scriptura pe care ne întemeiem credinţa, dar Domnul va arăta într-un fel sau altul, din ce în ce mai izbitor, că în această carte nu este nici greşeală, nici exagerare, nici vreo scăpare. Nu este nici o ruşine să fii un simplu credincios: credinţa care merge drept la Isus este o cunună de cinste aşezată pe capul nostru şi preţuieşte mult mai mult decât o decoraţie pe pieptul nostru.

Nu vom fi deloc daţi de ruşine în nădejdea noastră. Ea se va împlini pentru noi întocmai după făgăduinţa Domnului. Vom fi hrăniţi, călăuziţi, binecuvântaţi şi învioraţi. Mântuitorul nostru va veni din nou şi zilele întristării noastre se vor sfârşi. Atunci vom da slavă Celui care ne-a dat o nădejde vie şi vom lua în primire ceea ce am nădăjduit.

Nu vom fi daţi de ruşine în dragostea noastră. Isus este fiinţa cea mai vrednică să fie iubită de noi şi niciodată nu ne vom ruşina că I-am dat Lui inima noastră. Dragostea noastră arzătoare pentru El este îndreptăţită prin faptul că vom vedea în slavă pe Prea Iubitul nostru. Nimeni nu va vorbi de rău pe martiri că au murit pentru El. În timp ce vrăjmaşii lui Cristos vor avea parte de o ruşine veşnică, cei care L-au iubit pe Domnul Isus vor fi cinstiţi de toţi sfinţii, pentru că ei “au ales mai degrabă ocara lui Cristos decât comorile Egiptului”.

Charles Spurgeon