Ramuri de finic au pus

Flori frumoase, minunate
Pentru Domnu au pregătit
Îl așteptau să Se arate
Să-I ureze bun venit!

Mulțimea-i nerăbdătoare
Căci Isus e așteptat;
Este plină de ardoare,
Slavă-I aduc ne-ncetat.

Iată că, Isus apare!
Noroadele-L însoțesc.
Pe un măgăruș, călare
Toți ochii spre El privesc…

Domnul spre mulțime vine,
Îi privește cu iubire;
Ai Săi după El se țin,
Este multă omenire.

Ramuri de finic au pus
Peste ele ca să treacă,
Chiar și straie au întins,
Cu dragoste Îl așteaptă…

Toată lumea-i încântată
De venirea lui Isus,
Cu sfințenie Îl așteaptă
Pe Împăratul cel de sus.

Strigăte și osanale
Peste tot se auzeau.
Isus venea-ncet, călare,
Însă ochii Lui plângeau…

Căci, știa ce va urma:
Vrăjmașii vor năvăli,
Totul se va ruina,
Nimicirea va veni.

Dar acum, se bucurau
Și Îl numeau Împărat.
Numele Lui Îl strigau,
Loc să treacă toți I-au dat.

Să treacă nestingherit,
Și de toți, văzut să fie;
Îl slăveau necontenit
Și-L primeau cu bucurie.

Florența Sărmășan 

Poate un sfânt să-L defăimeze pe Dumnezeu?

Căci toate făgăduinţele lui Dumnezeu. în El sunt da şi în El sunt Amin.

2 Corinteni 1:20. KJV

Isus a spus pilda talanţilor, consemnată în Matei 25:14-30, pentru a ne avertiza că este posibil să ne judecăm greşit capacitatea pe care o avem. Această pildă n-are de-a face cu darurile naturale, ci cu darul de la Rusalii al Duhului Sfânt. Nu trebuie să ne măsurăm capacitatea spirituală în funcţie de educaţia sau de intelectul nostru; capacitatea noastră în lucrurile spirituale se măsoară pe baza promisiunilor lui Dumnezeu.

Dacă primim mai puţin decât vrea Dumnezeu să avem, în curând Îl vom defăima, aşa cum l-a defăimat robul pe stăpânul său: „Aştepţi de la mine mai mult decât îmi dai puterea să fac; ceri prea mult de la mine, nu pot să-ţi fiu loial acolo unde m-ai pus”. Când este vorba de Duhul Atotputernic al lui Dumnezeu, nu spune niciodată „Nu pot”.

Nu permite niciodată limitărilor capacităţilor tale naturale să intre în discuţie aici. Dacă am primit Duhul Sfânt, Dumnezeu Se aşteaptă ca lucrările Duhului Sfânt să se manifeste în noi.

Robul s-a justificat în tot ce a făcut şi l-a condamnat pe stăpânul lui în toate privinţele – „Cererea ta este cu totul disproporţionată faţă de ceea ce mi-ai dat”. L-am defăimat noi pe Dumnezeu îndrăznind să ne îngrijorăm după ce El a spus: „Căutaţi mai întâi împărăţia Lui Dumnezeu şidreptatea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra“? Îngrijo­rarea înseamnă exact ceea ce a vrut să spună acel rob: „Ştiu că vrei să mă laşi în încurcătură”.

Persoana care este în mod natural leneşă este întotdeauna nemulţumitoare – „N-am avut o şansă bună”; cel care este leneş din punct de vedere spiritual este nemulţumitor la adresa Lui Dumnezeu. Oamenii leneşi născocesc întotdeauna o cale independentă.

Nu uita niciodată că, în problemele spirituale, capacitatea noastră se măsoară pe baza promisiunilor Lui Dumnezeu. Este Dumnezeu în stare să-Şi împlinească promisiunile? Răspunsul nostru depinde de faptul dacă am primit sau nu Duhul Sfânt.

Oswald Chambers