Noul paşte

De întuneric lumea-i plină,
Dar văd în bezna seculară
Câte un licăr de lumină
Ce inima mi-o însenină
La fel ca soarele de vară.

Mai e puţin şi dimineaţa
O voi privi cu bucurie.
Chiar şi-n pelin găsesc dulceaţa
Şi-mi dă putere toată viaţa
O azimă de curăţie.

Paharul plin, ce-mi udă hrana,
Nu e menit să mă îmbete.
Ci vinul nou, ca cel din Cana,
E sângele ţâşnit din rana
Acelui ce-a strigat: ”Mi-e sete!”.

N-am tăiat miel de astă dată,
Aşa cum Paştele ar cere,
Căci jertfa Lui, întruchipată,
A fost o dată arătată
Pe lemnul crucii de durere.

Când gust din Cină, în picioare,
Spre o nouă ţară parcă plec,
Cu cetele biruitoare,
Întâmpinate cu onoare
De-un rege ca Melhisedec.

Tudor Maier 

Reclame

Spontaneitatea dragostei

„Dragostea este îndelung răbdătoare, plină de bunătate…”

1 Corinteni 13:4-8

Dragostea nu este premeditată, ea este spontană, apare în moduri extraordinare. Nu există nici un fel de siguranţă matematică în concepţia lui Pavel despre dragoste. Noi nu putem spune: „Nu mă voi gândi la nimic rău; voi crede toate lucrurile”. Caracteristica dragostei este spontaneitatea. Nu aşezăm spusele Lui Isus ca pe un standard în faţa noastră: dar când Duhul Lui are cale liberă în noi, trăim potrivit standardului Lui fără să ne dăm măcar seama de aceasta, iar când privim înapoi suntem uimiţi de absenţa vreunui interes personal în manifestarea unui anume sentiment, ceea ce dovedeşte prezenţa spontaneităţii dragostei adevărate.

Natura oricărui lucru legat de viaţa Lui Dumnezeu în noi poate fi remarcată numai după ce lucrul respectiv a trecut. Izvoarele dragostei sunt în Dumnezeu, nu în noi. Este absurd să credem că dragostea Lui Dumnezeu se află în mod natural în inima noastră; ea este acolo numai după ce „a fost turnată în inimile noastre de către Duhul Sfânt”.

Dacă încercăm să-I demonstrăm Lui Dumnezeu cât de mult Îl iubim, acesta este un semn sigur că nu Îl iubim. Dovada dragostei noastre faţă de El este spontaneitatea ei absolută; ea vine în mod natural. Când privim înapoi, nu putem spune de ce am făcut anumite lucruri; le-am făcut în conformitate cu natura spontană a dragostei Lui din noi. Viaţa Lui Dumnezeu se manifestă în acest fel spontan, deoarece izvoarele dragostei se afla in Duhul Sfant.

Oswald Chambers