Niciodată

Fiul meu, tu niciodată
Nu dori ce nu-i al tău!
Lăcomia-i rău famată,
Pe obrazul tău, o pată.
Nu trăi din furătură
Și să ai frână la gură.

Că, de nu te vede nimeni,
Sus în cer e Dumnezeu,
Ce de orice om Se-ndură
Ce-i cinstit și nici nu fură,
Care sincer se smerește,
Plânge și se pocăiește.

N-asculta de lăcomie,
Când în inimă te-mpunge,
Îți dă ghes și te silește.
Că și multul se sfârșește
Când puținul nu ajunge
Și la urmă omul plânge.

Cel ce de puțin cârtește
Este un nemulțumit.
Nici de mult, nu mulțumește.
Ca un răzvrătit vorbește,
Chiar și când are venit
Se plânge necontenit.

Bine-i să nu faci risipă,
Însă nici să fii hapsân.
Banu-i bun să-l ai ca slugă
Cu răbdare îndelungă
Și-nțelepciunea unui bătrân,
Dar e rău să-l ai stăpân.

Augustin Tecar 

Mulțumește Domnului că astăzi te-ai trezit

Mulțumește Domnului că astăzi te-ai trezit…
Că soarele-ți zâmbește încântător în față
Dar pentru cineva să știi n-a mai zâmbit
N-a mai răsărit și n-a mai fost o dimineață.

Mulțumește Domnului că încă poți să mergi…
Ești bine, sănătos ai mâini și ai picioare
Fii milostiv, grăbește rănile ce dor să legi
Pe cel sărac să îmbraci orfanului să dai mâncare.

Mulțumește Domnului că poți să mai respiri…
Că încă poți sorbi mireasma florilor din văi
Că tu mai simți bătaia inimii în blândele priviri
Și lacrimi calde încă mai curg din ochii tăi.

Mulțumește Domnului pentru cer cu soare…
Pentru zilele senine, pentru răsărit și apus
Pentru pâinea caldă din cuptor și pentru sare
Pentru norii plini cu apă ce picură de sus.

Mulțumește Domnului că ai auz și grai…
Căci nu toți aud susurul și foșnetul naturii
Ciripit de păsărele și melodiile la nai
Ecoul ce se pierde lin în mijlocul pădurii.

Mulțumește Domnului că astăzi poți vedea…
Frumusețea și splendoarea care te înconjoară
Dar să știi că numai noapte este pentru cineva
Căci e orb sărmanul și viața lui nu e ușoară.

Mulțumește Domnului în fiecare zi…
Atunci când treci prin încercări și valuri grele
Fii credincios lui Dumnezeu și El te va păzi
Te va ajuta să treci biruitor prin ele.

Mulțumește Domnului la bine și la rău…
I-ați crucea zi de zi și mergi spre biruință
Nu descuraja chiar dacă drumul tău e greu.
Căci totul e posibil doar numai prin credință.

Mihail Cebotarev

Mulțumește-i Domnului

Mulțumește-i Domnului
Necurmat și zi și noapte.
Când cuvinte n-ai să-I spui,
Mulțumește-I, soră, frate!

* Mulțumește-I pentru cruce,
Pentru-acei care ți-o fac,
Căci în cer nu poți ajunge
Fără cruce, frate drag. *

Lasă-l pe Șimei să arunce
Cu țărână cåt va vrea.
Nu tăia deloc din cruce,
Poart-o chiar dacă e grea.

Când vorbit ești pe nedrept,
Stai cu fruntea aplecată.
Taci și rabdă înțelept,
Să nu pui mâna pe piatră.

Nu-arunca și tu ca ei,
Săgeți care străpung și dor.
Când te blastămă Șimei,
Să-ți pui inimii zăvor.

Poate-i pus de Dumnezeu,
Să-ți tocească răbdarea.
Răsplătește-i, dragul meu,
Cu tăcere, cu iertarea.

Îngrămădind cărbuni aprinși,
Ți-l faci prieten din dușman.
Nu cunoaștem îndeajuns,
Ce-are Dumnezeu în plan.

Poartă-ți crucea în tăcere,
Și sărut-o strâns, la piept.
Ea e singura avere
Chiar de mergi spre cer încet.

*Mulțumește-I, rabdă spinii,
Toate au în viață un rost.
Nu poți fi plăcut ca și crinii,
Fără să plătești un cost. *

Sfinte Tată, Îți mulțumim
Pentru-acei ce cruci ne fac,
Ne ajută să-i iubim,
Ca să-Ți fim mereu pe plac.

Dă-ne atât cât putem duce,
Nu ne da peste puteri,
Ca să nu cădem sub cruce,
Vrem s-ajungem toți în cer.

Iar atunci când nu-nțelegem,
Și povara greu apasă,
Voia Ta vrem să alegem,
Că-i plăcută și frumoasă!

Iany Laurenciuc  

Puterea rugăciunii

E mare încercarea! …
E mare cât un Goliat!
Tu? . . nici măcar cât David…
Cu ea nu poți lupta…
Te vezi doar o furnică
Ce poate fi strivită
De-acest uriaş de ură
Ce nu te va cruța! . .
Îl vezi cum te priveşte.
Se-apropie de tine!
Să scapi ai vrea! … zadarnic! …
Deodat’ te simți pierdut!
Nu-i cine să te scape
Nu-i ajutor pe-aproape
Şi nici chiar din departe
Chiar de l-ai tot cerut! …
Dar, dintr-odat’, minune!
Goliatul şovăieşte,
Îi tremură genunchii
Iar tu priveşti uimit:
Dar cum e cu putință?
Îl vezi cum se-ncovoaie
Şi-n clipa următoare
În praf e prăbuşit! ! !
*
O, nu ştiut-ai oare
Că Dumnezeul Slavei
Ascultă rugăciunea
Celor neprihăniți?
Că ea deschide cerul
Şi norii şi pământul
Că ea deschide temniți
Şi-nvie din morminți?
Că ruga cea fierbinte
Mare putere are
Când cei făr’ de prihană
Ca jertfă o aduc
Celui ce totul poate,
Celui ce totul vede,
În fața Cărui iadul
Şi demonii toți fug?
O, suflet drag, ştiut-ai
C-atunci când simți în oase
Cum intră groaza morții
Cu-al său rece fior,
Se ‘nalță pentru tine
Tone de rugaciune
Spre Cel Atotputernic
Ce stă mai sus de nori?
Căci pentru Cel ce-i veşnic
Nu-i prea adâncă groapa
Nu-i prea adâncă marea
Şi nu-i cu neputință
Nimic în fața Lui!
În clipe de durere,
De-amar şi disperare
Tu eşti purtat pe brațe
De rugi spre tronul Lui!
Dă-i slavă, mulțumeşte-i
Pentru a Sa scăpare
Şi pentru sfinții care
În rugă te-au purtat,
Căci pe-ale rugii brațe
Până peste hotare
Va fi mereu acela
Ce-i fiu de Împărat!

Emanuel Hasan

Furnica si greier

E bine sa fii furnica
Si sa strangi grane de zor,
Insa sa nu-ti fie frica
De ce-o fi in viitor.

Viata-ntreaga poti sa strangi
Si nicicand destul sa ai
Deci te-opreste,… sa mai canti!
Si-altora in jur sa dai!

Fii chiar greier uneori
Canta plin de bucurie
Nu te teme n-o sa mori
Tatal tau ceresc te stie.

Stie a ta trebuinta
-Si vrabiuta El hraneste-
Multumeste-I cu credinta,
Apoi fericit….munceste!

Alexandru Marius

Lăudăm neîncetat

Andrei Roşu