Grădină de flori

O casa umpluta de dragoste sfantă
E ca o frumoasa grădină de flori
Udata mereu din fantana adanca
Cu apele-i limpezi din sfantul izvor.
Un Soare etern peste ea straluceste
Cu razele-i calde in dulci mangaieri
Si-n floarea frumoasa si pura ce creste
Îi vezi Creatorul,pe Tatal etern.
Frumoasa gradina mereu se deschide
Sa intre pe poarta al ei gradinar
Iar dupa ce intra,la loc se inchide
Sa nu-i treaca nimeni sfintitul hotar.
Căci numai Isus,gradinarul iubirii
E cel care poate sa intre in ea
Doar El se-ngrijeste de viața grădinii
Și nimeni,nicicând,nu i-o poate lua!
Sub mâna-i divină cresc crini și pansele
Narcise,bujori și-nfocați trandafiri
Zambile,garoafe,gladiole,lalele
Și flori în cascade ce lin se deschid.
Parfumul iubirii inundă gradina
Curată,udată-ngrijită de El
Și-n zeci de culori se rasfrange lumina
Adusa de raze in micul Eden!
Așa e o casă cu dragoste sfanta
Grădină de flori,cu parfum de etern
Acolo e Domnul cu mâna Lui blândă
Când intră-n gradină te simți ca in cer!
Vă fie dar casa de dragoste plină
Precum o frumoasă gradină de flori
Udată mereu din fântâna divină
Cu apele-i limpezi din sfântul izvor.
Un Soare etern peste ea stralucească
Iar florile scumpe sa crească spre cer
Și El,Gradinarul,cu drag sa-ngrijească
De-ntreaga grădină,colț mic de etern.

Emanuel Hasan 

Așa când toți…

Un lan de flori ne fie gândul, doar pacea fie încălțată,
Slăvească-se în noi Preasfântul, Iubirea-I, veșnic lăudată,

Așa, când toți, cei ce-L slăvim, ne-om bucura în unitate,
Răspândind în jur sublim, iubind sincer pe al nost’ frate,

Se va vedea în noi Mesia, harul, fiind turnat din plin,
Va răspândi-n jur armonia, salvării vieții de la chin.

Eu și tu, și mic și mare, să-L lăudăm pe Creator,
Raza cea sfântă de Soare, lucească-n văzul tuturor!

Înainte, spre un nou maine, înainte, învingători!
Lăudat să fii, Stăpâne, de a Tale fiice și feciori!

Lăudat să fii de-a pururi, Veșnic, Veșnic Împărat,
Legăm inimă și doruri, de Tine, Viață, neîncetat!

Lidia Cojocaru

Dorul meu de primăvară!

Flori de aur parfumate
Primăvara va aduce
De Tine sunt Doamne date
Se simte al lor miros dulce

Iarna a plecat, s-a dus
Și totul este schimbat
Gerul este la apus
Iar cerul, e minunat

Duh de viață stăpânește
Totul este înverzit
Căci natura se trezește
Ca să spună bun venit

Primăverii cea frumoasă
Pe care toți o dorim
Căci s-a dus iarna furioasă
Și după soare tânjim

Duh de viață se trezește
În făpturile înghețate
Domnul totul rânduiește
Ne dă zile minunate

Sloiul rece s-a topit
Inima se înveselește
Prin toate am biruit
Cu Acel ce ne iubește

Adă Doamne zi senină
Și căldură minunată
Iarna din inimi alină
Să renaștem încă o dată

Credința să ne conducă
Și dorul de mântuire
Pe căi drepte să ne ducă
Să fim plini de fericire

Cu Acel ce-i iubitor
Și binele ne dorește
Cel de viață dătător
Care ne călăuzește

Au trecut vremi și vor trece
Primăveri pline de soare
Cu Isus ne vom petrece
În a Cerului splendoare!

Florența Sărmășan 

Așa începe veșnicia

La Tine vin când sunt ameninţat,
La Tine vin când sunt vorbit de bine,
Tu, Dorul meu, de versuri căutat
Din existenţa cerului înalt,
Aşa cum sunt primeşte-mă la Tine.

Şi nu aştept decât un împrumut
Să-mi laşi, Isus, din slăvile divine.
Tu, Dragoste în adevăr ce eşti,
Un strop de ea în piept să-mi dăruieşti
Aşa încât să mă asemăn Ţie.

Căci poate fi-voi ridicat în nori
Sau poate răstignit aşa ca Tine,
Sunt drumuri care nu le înconjori
Crescute-n spini, crescute-n flori,
Dar duc acolo-n slăvile divine.

Iar pân’ la ceasul, ultimul, dorit
Nu-mi cer pe cap cunună făurită,
Ci-un singur ciob să-mi scarpine grăbit
Voinţa mea cu dor necontenit,
Să-mbrace haina dragostei smerită.

Să-nvăţ cu drag ce sunt dator să-nvăţ
Povestea vieţii noastre, destrămată…
Că poate-un singur adevăr ne-nvins
Ce a rămas de-atunci în Paradis—
Că dragostea nu moare niciodată,

Ci urcă-n nesfârşitele lumini,
Din jertfa ei se naşte nemurirea.
Şi-n flori, şi-n arşiţă, şi-n spini
Cu-aceeaşi ochi rămaşi senini,
Iubind, aşa începe veşnicia.

Mihai Ghidora  

Veniți să ne închinăm

Veniți cu adevărat să ne închinăm
Pruncului născut împărat!
Nu lângă iesle, nu lângă brad,
Nu lângă stele aprinse ce ard,
Ci în duhul smerit,
În duhul curat,
Veniți să ne închinăm cu adevărat!

Veniți să ne închinăm Regelui sfânt,
Iubirii Lui să îngenunchem!
Nu doar în zile cu soare și flori,
Nu doar acuma de sărbători,
Ci viața întreagă,
Din noapte, din zori,
Veniți Regelui să ne închinăm!

El merită darul din inima ta,
Ofranda aleasă și vie.
Veniți să ne închinăm Domnului așa,
Cu toată puterea,
Cu toată iubirea…
Ca între oamenii buni,
Între oamenii Lui
Voie bună și pace să fie!

Mihai Ghidora 

Din nou sunt copil

Copil sunt acum, alerg printre flori,
Descopăr pe rând ai lumii fiori.
Păşesc pe nisip şi teama înving,
Uimire e-n toate, chiar stele ating.

Ce lungă e ziua, e timp din belşug
Şi gust bucuria, de nimeni nu fug.
Mă-ncred în ce văd şi fără să ştiu
Aduc închinare slăvind ce e viu.

Dar somnul din noapte e-adânc tulburat
De chipul văzut, de tot ce-am visat,
De omul în negru ce-aleargă în spate,
Scăpare nu am, să fug nu se poate.

A zilei plăcere şi-a nopţii durere
În timpul ce trece, le port în tăcere.
Şi-n gânduri mă-ntreb: ce este-acest eu,
De unde mă aflu, avem Dumnezeu?

Spre mine din jur, răspunsul se-ndreaptă
Prin şansă sunt toate, făcute din piatră.
Nevoia de eu, tu azi împlineşte,
Să-ţi fii dumnezeu, e tot ce lipseşte.

Ce mult a crescut tot eu-ul din mine,
Păreri sunt în jur c-arăt foarte bine.
Dar visul din noapte nicicând n-a-ncetat,
În suflet sunt prins în poveri şi păcat.

Sunt singur cu mine, tristeţi mă pătrund,
Războinice gânduri în suflet inund’
Şi totuşi, o voce îmi face chemarea
Să vin înapoi, să am împăcarea.

– Eu sunt, Cel ce Sunt, alături de tine
Şi eu-ul cel porţi, creat e de Mine,
Izvoare de viaţă la Mine găseşti,
Spre tine curg toate, te rog să primeşti.

E Vestea cea bună ce Isus îmi aduce,
Scăpare de moarte, primit-am la cruce.
Din nou sunt copil şi teama înving,
Uimit sunt de Domnul şi-acum Îl ating.

 Hurdubae Grigore 

Grădina florilor de nea

Grădina florilor de nea
Mă străduiesc să te găsesc
Căci asta vrea inima mea
Să pot în tine să trăiesc

O frumusețe nesfârșită
E Raiul cel de toți dorit
Trăirea lui e infinită
În Domnul, pace am găsit

Nici crinii cei mai minunați
Nu sunt atâta de frumoși
Deși-s sensibili, delicați
Nu sunt atât de arătoși

Ca Raiul care l-am primit
Ca o solie minunată
De la Isus cel preaiubit
Primit prin jertfa-I minunată.

O Doamne câtă frumusețe
Va fi când totul vom vedea
Și sănătate, tinerețe
Pe toate le vom căpăta

Ce Doamne Tu ne-ai pregătit
Noi nu înțelegem și nu știm
Sfințiți să fim, cum am dorit
Veșnic cu Tine în cer să fim

În Patria ce seamăn n-are
Cu tot ce este mai frumos
În slavă și în înălțare
În slujba Ta, mărit Hristos

Orice genunchi se va pleca
Pe Tine ca să Te slăvească
Alăturea noi Îți vom sta
Și-Ți vom vedea slava, cerească

Iar Numele Tău glorios
În veci de veci va fi mărit
Căci Tu ești Fiul Sfânt, Hristos
Ce din iubire Te-ai jertfit

Cu sânge sfânt ne-ai primenit
Viață ne-ai dat din viața Ta
Tu Salvatorule iubit
Mărit să fii, dea pururea!

Florența Sărmășan  

Sunt flori alese

Sunt flori din grădina înmiresmată,
Le îmbracă roua de dimineaţă
În mângâierea razelor de soare,
Prin seve curge apa din izvoare.
Sunt flori de sub īnsângerata cruce,
În picuri de sânge divin crescute,
Prin biruinţa Mielului răsărind,
Un minunat curcubeu spre infinit!
Sunt flori alese, de nobilă Viţă,
Le-a semănat Fiul prin suferinţă,
Sunt flori pecetluite de Dumnezeu,
Că Tatăl şi Fiul sunt una mereu!
Chiar de-i noapte, sau e zi, în orice ceas,
Glasul Domnului se-aude prin hazard,
Ca un susur blånd ne-nvăluie curat
Şi-ndeamnă pe drumul către Împărat!

Maria Șopț

Ziua copilăriei noastre

Ziua copilăriei noastre
E azi și o serbăm cu drag,
E a tinereții flori albastre
Și a zâmbetului cald din prag.

E zi de dulce sărbătoare
Pentru copii de-orice națiune,
Un zâmbet să le dăm și o floare
Și multă, multă afecțiune.

Copile drag de pretutindeni
Te-mbrățișăm cu toții acum,
Minune dragă între oameni,
Al lumii delicat parfum.

Fii binecuvântat în toate
De Preaînaltul Creator,
De ești aproape sau departe
Noi te primim cu drag și dor.

Puiu Chibici 

Bucuria primăverii

Flori curcubeu īn culori pastelate,
Ca-ntr-un alai de nuntă,
de neuitat,
Īn mireasmă dulce îmbrăţişate,
Ne împodobesc retina minunat!
Ramurile-s pline, belşug de floare
Se revarsă-n splendoare de necuprins,
Domnul binecuvàntă-n adorare,
Īntreg pământu-i un colţ din paradis!
Primăvara minunată a venit!
Cântă-n inimă razele de soare,
Frumuseţea florii pudrate-n vånt,
Şi-mfloreşte sufletu-n fiecare!
Tată, împrumută-mi a Ta privire
Să cuprind frumuseţea de sub soare,
Toată măreţia şi-a Ta Iubire,
Marea lucrare a voinţei Tale!

Maria Șopț