Cand te trezeşti,de dimineaţă

Când te trezeşti, de dimineaţă,
Începe-ţi ziua cu Isus,
Începe-o stând în rugăciune,
Cu drag priveşte cerul sus.

Începe-ţi ziua cu cântare,
Fii vesel căci eşti mântuit,
Dă-I slavă, cinste şi onoare,
Lui Dumnezeu căci te-a iubit.

El te-a căutat în lumea mare,
Te-a pus pe stânca de granit,
Ţi-a dat în dar a Sa iertare,
Deci poţi să spui: Sunt fericit!

Începe ziua plin de Duhul,
De Duhul sfânt, de Dumnezeu,
Încă din zorii dimineţii,
Citeşte din Cuvântul Său.

Citeşte, cere înţelepciune,
Şi meditează la Cuvânt,
Nu te grăbi, stai şi ascultă,
Ce-ţi spune Duhul Său cel sfânt.

Începe ziua-n rugăciune,
Căci ea te ţine credincios,
Cu toată fiinţa ta doreşte,
Să fii pe placul lui Hristos.

Lui să-i urmezi şi prin credinţă,
Să mergi înaintând mereu,
Să urci mai sus câte o treaptă,
Pe calea-ngustă dragul meu.

În zori de zi, cât mai devreme,
Înalţă-ţi glasul către cer,
La patul tău, în odăiţă,
Plecat în Duh şi adevăr.

Sincer să fii, plin de nădejde,
Ridică-ţi mâinile în sus,
Şi plin de bucurie sfântă,
Înalta ruga spre Isus.

Ica Dragoi 

Reclame

Preasfântul Duh!

Din albe zări senine, pe aripi de iubire,
Trimis de Dumnezeul Măririlor de Sus,
A coborât la noi, în ziua Cincizecimii,
Preasfântul Duh ceresc al Domnului Isus!

El a venit în lume, peste ființa noastră,
Să ne conducă viața în duh și adevăr,
Să mijlocească zilnic cu dor și cu suspine,
Să fie-al nostru Scut și Bun Apărător!

Când norii deznădejdii revarsă întristare
Și plouă cu dureri în noaptea suferinței,
Cu mâini de mamă dulce ne mângâie duios
Preasfântul Duh al păcii, speranței, și credinței!

Oricât de grea e crucea și calea cât de-amară,
Oricât de mare-i lupta pe-acest pământ străin,
În orice clipă-a vieții, prin rugă și credință,
Ne-ajută, și ne-ascultă Preasfântul Duh divin!

Îți mulțumim, Isuse, că-n dragostea Ta mare
Nu ne-ai lăsat orfani, străini, descurajați,
Și ne-ai trimis din slava cerească, minunată,
Preasfântul Duh, să fie în toți, surori și frați!

Ne închinăm smeriți la Tronul Îndurării
Cu inimile-aprinse de dragostea curată
Și Te rugăm, Isuse, ca-n ziua Cincizecimii,
Să faci și azi prin Duhul minuni ca altădată!

Să ne mărești credința și să ne dai putere
În plinătatea scumpă a Duhului Tău Sfânt
Să fim lumini și sare, o Evanghelie scrisă,
Biserica Ta sfântă și vie, pe pământ!

Gelu Ciobanu

Începe-ți ziua cu iubire

Începe-ți ziua cu iubire,
Cu laude, cu mulțumire,
Începe-ți ziua-n rugăciune,
Cu vorbe și cu gânduri bune.

Începe-ți ziua cu cântare,
Cu-ngăduință, cu iertare,
Cu dragoste, cu dărnicie,
Cu suflet plin de bucurie.

Începe-o noua zi cu Domnul,
Alungă moleșeala, somnul,
Începe-ți ziua cu credință,
Cu pace și bunăvoință.

Umple-ți ființa cu speranță,
Cu milă și cu toleranță,
Încarcă-ți inima cu soare,
Fii pentru toți, o binecuvântare.

Leonte Chibici 

Doamne, ce m-aș fi făcut…

Doamne, ce m-aș fi făcut în ziua grea de-ncercare,
Dacă nu mi-ai fi răspuns în durerea mea cea mare.
Am strigat la Tine Doamne, glasul Tu mi-ai auzit,
Și în a mea disperare, Doamne, Tu m-ai întărit.

Mi-ai spus blând, cu glasul dulce: Sunt cu tine, nu Te las,
Ochii Mei privesc spre tine, Te veghez la orice pas.
Eu Te întăresc pe cale, sunt cu tine-n ceasul greu,
Îți șterg lacrimile toate, Te iubesc, copilul Meu.

Te-am simțit c-ai fost cu mine, am văzut puterea Ta,
Mi-ai dat liniște și pace, ce nimeni nu poate da.
Da, în ceasul încercării am văzut cât ești de Mare,
Am fost la pământ Isuse, Tu mi-ai adus alinare.

Și cu mâna Ta străpunsă, m-ai luat la pieptul Tău,
Mi-ai dat dulce mângâiere, atunci când mi-a fost mai greu.
M-ai îmbărbătat Isuse, mi-ai întărit sufletul,
Și prin Duhul Tău, o, Doamne, mi-ai liniștit cugetul.

Mi-ai spus clar: Eu sunt cu tine, la bine cât și la greu,
Nu descuraja fii tare, Eu sunt Dumnezeul tău.
Nu te las, ci pân` la capăt merg cu tine-n orice zi,
Tu încrede-te în Mine, Eu Te voi călăuzi.

Ica Dragoi 

Ziua copilăriei noastre

Ziua copilăriei noastre
E azi și o serbăm cu drag
E a tinereții flori albastre
Și a zâmbetului cald din prag

E zi de dulce sărbătoare
Pentru copii de-orice națiune
Un zâmbet să le dăm și-o floare
Și multă, multă afectiune

Copile drag de pretutindeni
Te-mbrățișăm cu toți acum
Minune dragă între oameni
Al lumii delicat parfum

Fii binecuvântat în toate
De Preaînaltul Creator
De ești aproape sau departe
Noi te primim cu drag și dor.

Puiu Chibici 

Drumeț pribeag

Drumeț pribeag în astă lume,
Tot te grăbești pe drumul tău,
Nu vezi cum soarele apune
Și nu vei fi cu Dumnezeu.

Nu vezi cum toate-s trecătoare
Și viața trece ca un vis,
Ce-a fost mai ieri frumos sub soare,
Azi nu mai e, s-a dus, s-a stins.

O omule, de-ai crede-odată,
Că vine ziua veșniciei
Și-n Cer te așteaptă ai tau Tată,
Să-ți dea a Sa Împărăție.

O suflete grăbit, oprește,
Din fuga către acel loc,
Unde iubirea nu trăiește,
Speranța, pacea nu au loc.

Unde se strigă doar un vai,
Ce crește în intensitate,
Cu gândul rupt, ce duce-n Rai,
Omul pierdut, mereu se zbate.

O suflete, o clipă așteaptă,
Ascultă glasul Lui Cristos,
Nu asculta vicleana șoaptă,
Ce te coboară tot mai jos.

Isus te cheamă chiar acum,
Astăzi e Ziua Mântuirii!
Întoarce-te din al tău drum,
Treci pe tărâmul nemuririi!

Vino la El, la Tatăl tău,
El mâinile-a întins spre tine
Pe Fiul și pe Duhul Său. .
El te-a iubit cum nimeni,

Cum nimeni nu te-a mai iubit,
În astă lume falsă,
Cum nimeni nu a mai jertfit,
Domnu-ți mai dă o șansă.

E înc-o șansă pentru tine,
Doar pentru tine suflet drag,
Întoarce-te si nu rămîne,
Pe al tău drum, drumeț pribeag.

E poate ultima chemare
În acest loc, în astă zi,
Deschide inima, mai tare
Și Isus te va mântui.

Nu e mai mare bucurie
Și veste mai frumoasă,
Decăt să fii o veșnicie,
În Cerul Sfânt! Acasă!
Amin.

Nimic nu-i nou…

Referințe
Cât soarele răsare și lumină
Pământul în picioare va rămâne;
Mai trece-un neam, și altul va să vină
Și toată truda-i doar deșertăciune…

Sclipesc în albii fugitive ape,
Vârtejuri fac, vărsându-se în mare
Și-n zare, undeva, tot mai aproape
Sunt zorii altei zile trecătoare!

Și vântul suflă în rotirea-i rece,
Blând alizeu… sălbatică furtună…
Și ziua pleacă, apoi noaptea trece…
Se scurg și anii ce-n buchet se-adună.

Nimic nu-i nou și nici original,
Istorii se repetă necurmat,
Vedem, purtați de-al vremurilor val
Cum ce se-ntâmplă, s-a mai întâmplat!

Și stăruind, avizi, în cercetare, .
Privind cu-nțelepciune spre pământ,
Vedem că tot ce împlinim sub soare
Zadarnic e, și-i goană după vânt!

Concluzia? Trăiește bucuros!
Suntem doar o suflare din țărână!
Dar dacă vei rămâne credincios,
Prin toate treci cu Dumnezeu de mână!

Laura Minciună

În ziua-n care m-ai găsit

În ziua-n care m-ai găsit
Eram căzut jos, în păcat
Și-mi amintesc că m-ai privit
Cu-atâta drag. . și m-ai iubit,
Deși-n noroi eram scăldat.

Aveam haina murdară, ruptă. .
Mă cufundam în greu suspin,
Dar cu-ndurarea-Ți ne-ntreruptă,
Mi-ai dat din dragostea Ta multă. .
M-ai mângâiat, mi-ai dat alin. .

Mi-ai dat să beau din apa vieții
Și m-ai hrănit cu pâinea Ta,
Iar eu, din zorii dimineții,
Încă din vremea tinereții,
M-am hotărât a Te urma.

Ce bine e cu Tine, Tată!
Nimic, în veci, nu-mi va lua
Iubirea Ta nemăsurată,
Ce mi-a schimbat viața toată
Și mi-a dat aripi de-a zbura!

Cezara Talos 

Voi uita ce-a fost durerea…

Vine ziua minunată
Când spre cer mă voi nălța
Către slava mult visată
Unde-acasă voi intra!
Vor rămâne-n urmă toate:
Greutăți și suferinți
Boli și lacrimi mii vărsate
Pe obrajii cei fierbinți.
Voi uita ce-a fost durerea
Că ades am suferit
Voi cunoaște mângâierea
Celui care m-a iubit.
Ce mi-a dat pământul oare?
Numai lacrimi și dureri!
Însă mâine, peste soare
Toate-acestea vor fi ieri.
Am văzut în suferință
Frați ce-acuma au plecat
Sunt acasă-n biruință
Eu aici, ei în Palat.
Mă așteaptă-n veșnicie
Milioane de iubiți
Ca și eu în bucurie
Să ajung printre cei sfinți.
Și să cânt pe străzi de aur
Cu iubiții lui Isus
Care și-au făcut tezaur
Nu aici, ci-acolo sus.
Pân-atunci, în ceas de noapte
Sau în ceas de zi aștept
Ridicarea mea departe
Unde gândul mi-l îndrept
Sus în cer. În fericire.
Doar prin Harul lui Isus
Cu cei sfinți în nemurire
Mai puțin și-ajung eu sus!

Emanuel Hasan 

Tu ai ultimul Cuvânt!

Era o seară-ntunecată
Și cerul îmi părea închis…
Iar eu strigam spre Tine:-Tată!
Nu mă lăsa, căci mi-ai promis
Că-n ziua grea de încercare
Nu vei lăsa să fiu zdrobit
Când lacrimile-mi curg amare
Și când in suflet mi-este frig…
Ai spus că-n ziua cea amară
Dacă spre Tine voi striga
Tu nu mă vei lăsa afară
De mine Te vei îndura…
Și am strigat spre Tine Tată
Și-mi amintesc acum, plângând
Că inima mea înfricată
Plângea în mine tremurând…
Toate speranțele frumoase
Toate,pierdute îmi pareau
Iar frica îmi intrase-n oase
Și oamenii mulți îmi spuneau
Că nu mai poate fi speranță
Că totul pare-a fi pierdut
Că nu am nici o siguranță
Că soarele-i apus demult.
Însă in bezna de durere
Ce inima îmi cuprindea
O rază sfântă de putere
Mă lumină.Iar pacea Ta
Ca și o șoaptă minunată
O auzii ca-n foşnet lin
Și-n inima strânsă de tată
Un strop ceresc de sfânt alin.
Apoi când zorii se iviră
Spre Tine iarăși am strigat:
-O,Dumnezeule, ai milă!
Nu mă lăsa, Tată-ndurat!
..Și-au mai trecut clipe ce mie
Atât de greu parcă-mi treceau
Dar Tu de sus din vesnicie
Știai ce bucurii urmau;
Și mi-ai vorbit iubit Parinte
Că nicidecum nu m-ai lăsat
Iar minunatele-Ți cuvinte
Mi-au spus că-s binecuvântat!
Mi-ai spus atunci despre comoara
Ce-ai hotărât să-mi dăruiești
Trimisă din înalt, din țara
De unde  vesnic Tu domnești!
Și-atunci, în loc de întristare
O bucurie m-a cuprins
Si mi-am ‘nălțat ochii in zare
Catre eternul necuprins
Și inundat de-o pace-adâncă
Din inimă Ți-am mulțumit
Că Tu Părinte mi-ai fost stâncă
În valurile ce-au lovit.
#
Iar astăzi Tată n-am cuvinte
Să-Ți mulțumesc, c-ai implinit
Ce mi-ai promis atunci, ‘nainte
Când tot părea că-i prăbușit.
Am înțeles și stiu prea bine
Că ești al Vieții sfânt izvor
Iar astăzi plâng de fericire
Slavindu-Te scump Creator
Că-n brațele Tale preasfinte
Mereu cu milă ne-ai purtat
Si-ti mulțumesc iubit Părinte
Că pân-aici ne-ai ajutat!
O vorbă spui și ia ființă
Tac valurile rând pe rând
Tu dai credință-n umilință
Te lași găsit de omul frânt!
#
Mai sunt atâția care-n lume
Necazuri stiu că au avut
Iar marea a lovit in spume
Dar Tu în Tine i-ai ținut.
Și deși azi mai sunt pe cale
În suferinți frați și surori
Dă-le din marea Ta-ndurare
Care  preface noaptea-n zori!
Că doar prin Tine drag Părinte
Vom ‘nainta jos pe Pământ
Până în slavile Preasfinte
Caci Tu  ai ultimul Cuvant!

Emanuel Hasan