Mă-mbrățișează Iubirea

Întâia dată când i-am simțit căldura
(Când cu surâsu-i dulce m-a îmbrățișat)
Am înțeles că Ea este măsura
Să știu ce-nseamnă un Fiu crucificat.

De-atunci Iubirea, constant, este cu mine
În necazuri mici sau mari nu m-a părăsit
Din Ea se nasc bucuriile depline
Cu Ea, ci numai cu Ea sunt fericit.

Mi-a pus în suflet dorul veșniciei
Din starea neputinței m-a eliberat
M-ajută să păstrez starea vredniciei
Plânge cu mine când sunt întristat.

Mă-mbrățișează și iar mă-mbrățișează
Cu gingășie mă mustră când greșesc
Seninătate-n ființă îmi așează
Unde e Ea stările uscate-nfloresc.

O, cum să n-o păstrez în visterie?
Cum să n-o iubesc? Și cum să n-o ador?
Mă-nvață practică, nu teorie
Al Ei izvor e-atât de înviorător.

Mă contopește cu eternitatea
Căci n-are început și nu are final
Susține tot ce-i sfânt, susține Trinitatea
Al Ei obiectiv e fundamental.

De n-ar exista în viața noastră
Am fi ca pleava suflată de vânt
Iubire eternă, iubire măiastră
Vei trece cu noi dincol’ de mormânt.

George Cornici

Lăsând pe Rege să se nască

Lăsând pe Rege să se nască,
Și-n viața voastră, veți vedea
Cum bucurii o să-ncolțească,
Să-L înțelegeți veți putea.

Bătând la ușa încuiată
L-ați tot respins, L-ați tot respins
Dar a bătut încă odată
C-a Lui iubire nu s-a stins.

El va aduce tratamentul
Să vindece al vostru trai
Veți îndrăgi evenimentul
Și veți porni cu drag spre Rai.

În orice inimă deschisă
Se naște-al Lui ceresc program
A voastră soartă e decisă:
Moștenitori cu Avraam.

În ieslea inimii să fie
Căldura dragostei cerești
C-atunci trăiți în armonie
Cu legile duhovnicești.

El vă aduce siguranța
Că existența are-un rost
Va fi învinsă ignoranța
În El avea-veți adăpost.

Deschideți fără amânare
Lăsați- vă pătrunși de El
Lumina Lui dă-nseninare,
Creează dor pentru Betel.

Lăsând pe Rege să se nască
Și-n viața voastră veți vedea
Cum hotărâri o să-ncolțească
Pe El, oriunde, a-L urma.

Și-L veți urma spre veșnicie,
Chiar de veți trece prin cuptor
Veți fi-mbrăcați în vrednicie
Lângă al vostru Blând Păstor.

George Cornici

Iubim Cuvântul revelat

Iubim Cuvântul revelat
E-al nostru ghid spre veșnicie
Chiar Dumnezeu s-a întrupat
Să ne îmbrace-n vrednicie.

Iubim Cuvântul și-L vestim
Convinși fiind de-a lui putere
Îl auzim și Îl rostim
Cu El pășim prin Înviere.

Iubim Cuvăntul și-L păstrăm
În visterie… să ne fie
Aproape, când ne întristăm
Suflu-i duios să ne-adie.

Ce-am face fără El pe drum?
Am fi ca pleava vânturată
Nicicând n-am mirosi parfum
Ci doar o stare poluată.

Mii de motive să-L iubim
E hrana noastră consistentă,
E-al nostru aliat sublim,
Ne-nvăluie a lui prezență.

Suntem pierduți de-L neglijăm
Pierduți în traiul de rutină
De-aceea-n inimă-l purtăm
Numai în El găsim Lumină.

Iubim Cuvântul profețit
De slujitori aleși în Slavă
Căci El, total, ne-a despărțit
De tot ce-i goană după pleavă.

Iubim Cuvântul și-L trăim
Să fim epistole citite
C-așa spre Paradis suim,
Spre stări divine, fericite.

George Cornici