Sa ne numaram bine zilele

Text: Psalmul 90

„…învaţă-ne să ne numărăm bine zilele ca să căpătăm o inimă înţeleaptă.” Psalmul 90:12

Cand suntem tineri şi privim în viitor, viaţa ne pare atît de lungă. Iţi vine greu să-ţi imaginezi că-i adevărat ceea ce spun adesea cei mai în vîrstă – timpul a trecut atît de repede încît ei se întreabă unde s-a dus. Dar pe măsură ce înaintăm în varstă, anii prezentei existenţe par mai scurţi, în special comparaţi cu eternitatea.
În cartea sa: „Cînd rad nu fac decît să sufăr”, Ethel Barrett relatează o povestire despre o profesoară de liceu din Los Angeles care avea o metodă unică prin care îşi stimula elevii să gandească.
Din cînd în cînd, scria pe tablă scurte mesaje care nu aveau nici o legătură cu lecţia în care elevii erau implicaţi. Într-o dimineaţă, cînd elevii au intrat în clasă, au văzut scris pe tablă numărul: 25.550. In final, un elev a ridicat mîna sus şi a întrebat ce reprezintă numărul scris pe tablă. Ea le-a explicat astfel: cifra de 25.550 reprezintă numărul de zile din viaţa unui om care trăieşte 70 de ani. Profesoara voia să-şi impresioneze elevii în legătură cu scurtimea vieţii. Redusă la numărul zilelor şi nu al anilor, viaţa pe care ne-o petrecem pe pămînt nu mai suna atît de lungă pentru ei.

Acest fapt subliniază ceea ce spunea lacov despre viaţă: „Nu este decît un abur, care se arată puţintel şi apoi piere” (lacov 4:14). De aceea, este important să folosim toate ocaziile ca să-L slăvim pe Dumnezeu, să slujim altora şi să-L proclamăm pe Cristos. Timpul nostru pe pămînt este limitat. Să-1 folosim cu înţelepciune! – R.W.D.

„Nu-mi pare rău, Isus, de anii
Jertfiţi pentru calvarul Tău,
Dar şi de-o clipă ce-mi ia lumea
Din inimă îmi pare rău.  ”    Traian Dorz.

„Nu cheltui timpul, investeste-L!”

Comori in ceruri

Text: 1 Timotei 6:3-10

„Nu vă stringeţi comori pe pămint, …ci strîngeţi-vă comori în cer …” Matei 6:19, 20

Mulţi creştini sînt atît de mărginiţi, acordînd mai mare valoare vieţii din prezent, decît gloriosului viitor din cer. Din cauza că perspectiva lor este greşită, îşi cheltuiesc timpul greşit, îşi folosesc talentele cum nu trebuie şi îsi investesc banii greşit. Ei adună grămezi, grămezi de bogăţii pămanteşti şi se gîndesc prea puţin să caştige comori în ceruri. Ei uită că pe măsură ce „trimitem dincolo”, tot mai strălucitoare va deveni aşteptarea plecării noastre acolo.
O femeie 1-a întîlnit pe un prieten de-al tatălui ei, pe care nu 1-a mai văzut de mulţi ani. Tatăl femeii fusese un creştin devotat, aşa că a fost deosebit de bucuroasă să-i povestească acestei vechi cunoştinţe despre credinţa tatălui ei în Domnul, despre felul cum făcea faţă suferinţelor, încercărilor, si cum este gata să facă faţă morţii, prietenul dusese o altfel de viaţă. Se dăruise cîştigului de bani, adunînd orice bănuţ pe care 1-a putut şi a devenit foarte bogat. însă nu avea o asemenea perspectivă a viitorului cum avusese prietenul său. I-a explicat acest lucru femeii, spunînd: „Tatăl tău poate fi mult mai optimist în legătură cu cerul decît mine, pentru un simplu motiv. El va merge la comoara lui. Eu o voi părăsi pe a mea!”

Omul s-a exprimat corect. Cînd va veni moartea, aceia ce şi-au ales să trăiască împlinirea egoismului lor vor intra în eternitate cu mainile goale. Dar cei ce au trăit pentru Domnul şi cu înţelepciune au investit în cele veşnice, vor avea o glorioasă intrare acolo. îşi vor găsi comorile adunate în cer.    – R.W.D.

„Sfarşind cărarea, în faţa Lui voi sta la judecată,
îmi va arăta comoara în cer de suflet adunată?
Sau voi găsi uimit în marele, cumplitul ceas,
Că tot ce am lucrat, pierdut în lume a rămas?”  

„Nu vei lua banii cu tine în cer, dar poţi face investiţii în eternitate.„

Painea zilnica

Trecutul

Dumnezeul lui Israel va fi ariergarda voastră.

Isaia 52:12. KJV

Siguranţă cu privire la trecut. „Dumnezeu aduce iarăşi înapoi ce a trecut” (Eclesiastul 3:15). La sfârşitul anului ne îndreptăm plini de dorinţă spre tot ce a pregătit Dumnezeu pentru noi în viitor, totuşi, întristarea îşi poate ivi capul la amintirea zilelor ce au trecut. Bucuria prezentă a harului lui Dumnezeu poate fi umbrită de amintirea păca­telor şi a greşelilor de ieri. Dar Dumnezeu este şi Dumnezeul zilelor noastre trecute şi El îngăduie amintirea lor cu scopul de a transforma trecutul într-un mijloc de creştere spirituală din viitor. Dumnezeu ne aminteşte trecutul pentru a ne scăpa de o siguranţă falsă în prezent.

Siguranţă cu privire la viitor. „Căci Domnul va merge înaintea voastră!” Aceasta este o revelaţie a harului: Dumnezeu va sta de pază acolo unde noi am căzut. El va veghea să nu fim prinşi din nou în aceleaşi greşeli, aşa cum am face, cu siguranţă, dacă nu ar fi El ariergarda noastră. Mâna lui Dumnezeu se întinde spre trecutul nostru şi ne curăţă conştiinţa.

Siguranţa cu privire la prezent. ..Nu ieşiţi cu grabă.”Acum, când ne îndreptăm spre un an nou, să nu o facem cu graba bucuriei impe­tuoase şi pline de uitare, nici în fuga unei nechibzuinţe impulsive, ci cu puterea răbdătoare a cunoaşteri faptului că Dumnezeul lui Israel va merge înaintea noastră. Zilele de ieri ne aduc în faţă lucruri ireparabile; este adevărat că am pierdut ocazii care nu se vor mai întoarce niciodată, dar Dumnezeu poate transforma această întristare distructivă într-o atenţie constructivă pentru viitor. 

Lasă trecutul să adoarmă, dar lasă-l să doarmă la pieptul lui Cristos.

Lasă trecutul ireparabil în mâinile Lui şi păşeşte în viitorul irezisti­bil împreună cu El!

Oswald Chambers

Urcuşul suprem

la-l pe fiul tău…

Genesa 22:2

Porunca lui Dumnezeu este „Ia-l acum „, nu cândva în viiior. Este incredibil cum găsim motive să comentăm! Ştim că un lucru trebuie făcut, dar încercăm să găsim scuze pentru a nu-l face imediat. Urcarea pe înălţimea pe care ne-o arată Dumnezeu nu se poate face cândva în viitor, ci trebuie să se facă acum Jertfa trece mai întâi prin voinţa noastră, înainte de a fi oferită practic.

„Avraam s-a sculat dis-de-dimincaţă… şi a pornit spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu” (v. 3). Ce simplitate minunată a avut Avraam! Când Dumnezeu i-a vorbit, Avraam nu a stat de vorbă cu carnea şi sângele. Fereşte-te de tendinţa de a sta de vorbă cu carnea şi sângele, adică cu preferinţele tale, cu discernământul tău, cu orice nu se bazează pe relaţia ta personală cu Dumnezeu. Acestea sunt lucruri care iau locul lui Dumnezeu şi împiedică ascultarea de El.

Nu Avraam a ales jertfa. Fereşte-te întotdeauna să-ţi alegi slujirea pentru Dumnezeu; sacrificiul de sine poate fi o boală. Dacă Dumnezeu ţi-a dat un pahar dulce, bea-l cu recunoştinţă; dacă El ţi-a dat unul amar, bea-l în părtişie cu El. Dacă planul providenţial pentru tine este să treci prin perioade grele sau prin dificultăţi, treci prin ele, dar nu alege niciodată scena martiriului tău. Dumnezeu a ales încercarea pentru Avraam. iar Avraam n-a ezitat; el a trecut neabătut prin ea. Dacă nu trăieşti în părtăşic cu El. este uşor să-L judeci aspru pe Dumnezeu. Trebuie să treci prin încercare înainte de a avea dreptul să pronunţi un verdict, deoarece în încercare înveţi să-L cunoşti mai bine pe Dumnezeu. Dumnezeu lucrează la împlinirea celor mai înalte planuri ale Sale, până când scopul Lui şi scopul nostru devin unul şi acelaşi.

Oswald Chambers

Tara mea

Țara mea, pământ iubit
Ce-ți doresc eu tie?
După cîte-ai pătimit
Dulce Românie. .

Oameni faini și oameni buni
Au ieșit din tine
Înfruntând amărăciuni
Printre țări străine.

Animați de-un nobil gând
“Viața-n libertate”
Am ajuns ca rând pe rând
Să uităm de toate.

Căutând în lung și-n lat
Lumea asta toată
Viitor asigurat
Viață-mbelșugată.

Totuși parcă-un tainic dor
Sufletul ni-l strânge
Parcă-al nostru tricolor
L-am purta în sânge.

Țara mea, vei fi mereu
Dăltuită-n mine
Și mă rog lui Dumnezeu
Ca să-ți meargă bine.

Peste-acest “picior de plai”
Preaiubite Tată,
Lasă gura Ta de rai
Peste țara toată.

Doamne, Tu ții-n mâna Ta
Ziua cea de mâine
Eu te rog, la țara mea
Dă-i belșug de pâine!

Nu doar cea de pe pământ
Pentr-o masă plină
Ci și-al Tău Preasfânt Cuvânt
Pâinea cea Divină.

Fi cu-ai ei conducători
Care n-au credință
Dăle-acum de sărbători
Duh de pocăintă.

Când ei vor îngenuchea
Căutându-Ți fața
Și săracii vor avea
Mult mai bună viața.

Parveniți, corupți și hoți
Dintre ei să piară
Doar creștini și patrioți
Să conducă-n țară.

Iar când toți se vor smeri
Căutând spre Tine
Țara vei tămădui
Și-i vei face bine.

Doamne, Sfânt Mântuitor
Dă-i prosperitate
Ca să aibă-n viitor
Mult belșug în toate.

Românie, scumpă floare,
Bun plai strămoșesc
De aici din depărtare
Asta ți-o doresc!

Daniel Hozan

Necredinţa îngrijorării

„Nu vă ingrjorați de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru. gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca.”Matei 6:25

Isus caracterizează îngrijorarea din viaţa unui ucenic drept necredinţă. Dacă am primii Duhul lui Dumnezeu, El va „pune degetul pe rană” întrebând: „Unde este locul lui Dumnezeu în relaţia aceasta, în planurile acestei vacanţe, în aceste cărţi pe care vrei să le citeşti?” El insistă întotdeauna în această direcţie până când învăţăm să-L punem pe El pe primul loc.

Ori de câte ori punem pe primul loc alte lucruri, apare confuzia.„Nu vă îngrijoraţi…” Nu lua asupra ta presiunea gândurilor cu privire la viilor. A te îngrijora nu numai că este ceva rău, ci este şi necredinţă, deoarece, dacă te îngrijorezi, înseamnă că nu crezi că Dumnezeu poate avea grijă de detaliile practice ale vieţii tale, tocmai aceste detalii ne îngrijorează.

Ai remarcat vreodată, din spusele lui Isus. ce anume va înăbuşi cuvântul pe care El îl pune in noi? Diavolul? Nu, ci grijile lumii acesteia. Este vorba întotdeauna de micile griji. Nu voi crede acolo unde nu pot să văd. Singurul tratament împotriva necredinţei este ascultarea de Duhul. Marele cuvânt spus de Isus ucenicilor Lui este predarea deplină.

Oswald Chambers

Daca ai fi cunoscut!

“Dacă ați cunoscut…, în această zi a ta, cele care sunt spre pacea ta! Dar acum sunt ascunse de ochii tăi.”

Luca 19:42

Isus a intrat triumfător în Ierusalim; întreaga cetate s-a pus în mişcare; dar era acolo un dumnezeu străin: mândria fariseismului. Era un dumnezeu care părea religios şi drept, dar, în realitate, era “un mormânt văruit”.

Ce anume mă orbeşte pe mine în această zi a meat Am eu vreun dumnezeu străin – nu un monstru dezgustător, ci o anumită stare sufletească ce mă domină? Mai mult decât o dată Dumnezeu m-a adus faţă în faţă cu dumnezeul străin şi am ştiut că trebuie să renunţ la acesta, dar n-am făcut-o. Am trecut prin criză ca prin urechile acului şi tot mai am acel dumnezeu străin; sunt orb faţă de lucrurile care sunt spre pacea mea. Este un lucru înspăimântător că putem fi în locul unde Duhul lui Dumnezeu ar trebui să aibă cale liberă în noi, şi totuşi, noi facem ca vina noastră înaintea lui Dumnezeu să crească tot mai mult.

“Dacă ai fi cunoscut” – cuvintele lui Dumnezeu pătrund direct în inimă, având în urma lor lacrimile lui Isus. Aceste cuvinte implică responsabilitatea pentru propriile noastre greşeli. Dumnezeu ne trage la răspundere pentru ceea ce nu vedem. “Acum sunt ascunse de ochii tăi” – pentru că nu te-ai predat Lui niciodată cu adevărat. Ce tristeţe de nedescris aduc cuvintele “care puteau fi”! Dumnezeu nu mai deschide niciodată uşile care au fost închise. El deschide alte uşi, dar ne aminteşte că există uşi pe care noi le-am închis, uşi care n-ar fi trebuit niciodată închise, gânduri care n-ar fi trebuit să fie niciodată murdărite. Nu-ţi fie teamă niciodată când Dumnezeu îţi aduce în faţa ochilor trecutul. Lasă amintirea să lucreze. Ea este un slujitor al lui Dumnezeu, cu mustrările, pedepsele şi întristările ei. Dumnezeu va transforma acel “care puteau fi” într-o recoltă minunată pentru viitor.

Oswald CHAMBERS

Trecutul

Dumnezeul lui Israel va fi ariergarda voastră.

Isaia 52:12. KJV

Siguranţă cu privire la trecut. „Dumnezeu aduce iarăşi înapoi ce a trecut” (Eclesiastul 3:15). La sfârşitul anului ne îndreptăm plini de dorinţă spre tot ce a pregătit Dumnezeu pentru noi în viitor, totuşi, întristarea îşi poate ivi capul la amintirea zilelor ce au trecut. Bucuria prezentă a harului lui Dumnezeu poate fi umbrită de amintirea păca­telor şi a greşelilor de ieri. Dar Dumnezeu este şi Dumnezeul zilelor noastre trecute şi El îngăduie amintirea lor cu scopul de a transforma trecutul într-un mijloc de creştere spirituală din viitor. Dumnezeu ne aminteşte trecutul pentru a ne scăpa de o siguranţă falsă în prezent.

Siguranţă cu privire la viitor. „Căci Domnul va merge înaintea voastră!” Aceasta este o revelaţie a harului: Dumnezeu va sta de pază acolo unde noi am căzut. El va veghea să nu fim prinşi din nou în aceleaşi greşeli, aşa cum am face, cu siguranţă, dacă nu ar fi El ariergarda noastră. Mâna lui Dumnezeu se întinde spre trecutul nostru şi ne curăţă conştiinţa.

Siguranţa cu privire la prezent. ..Nu ieşiţi cu grabă.”Acum, când ne îndreptăm spre un an nou, să nu o facem cu graba bucuriei impe­tuoase şi pline dc uitare, nici în fuga unei nechibzuinţe impulsive, ci cu puterea răbdătoare a cunoaşteri faptului că Dumnezeul lui Israel va merge înaintea noastră. Zilele de ieri ne aduc în faţă lucruri ireparabile; este adevărat că am pierdut ocazii care nu se vor mai întoarce niciodată, dar Dumnezeu poate transforma această întristare distructivă într-o atenţie constructivă pentru viitor. 

Lasă trecutul să adoarmă, dar lasă-l să doarmă la pieptul lui Cristos.

Lasă trecutul ireparabil în mâinile Lui şi păşeşte în viitorul irezisti­bil împreună cu El!

Oswald Chambers

Urcuşul suprem

la-l pe fiul tău…

Genesa 22:2

Porunca lui Dumnezeu este „Ia-l acum „, nu cândva în viiior. Este incredibil cum găsim motive să comentăm! Ştim că un lucru trebuie făcut, dar încercăm să găsim scuze pentru a nu-l face imediat. Urcarea pe înălţimea pe care ne-o arată Dumnezeu nu se poate face cândva în viitor, ci trebuie să se facă acum Jertfa trece mai întâi prin voinţa noastră, înainte de a fi oferită practic.

„Avraam s-a sculat dis-de-dimincaţă… şi a pornit spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu” (v. 3). Ce simplitate minunată a avut Avraam! Când Dumnezeu i-a vorbit, Avraam nu a stat de vorbă cu carnea şi sângele. Fereşte-te de tendinţa de a sta de vorbă cu carnea şi sângele, adică cu preferinţele tale, cu discernământul tău, cu orice nu se bazează pe relaţia ta personală cu Dumnezeu. Acestea sunt lucruri care iau locul lui Dumnezeu şi împiedică ascultarea de El.

Nu Avraam a ales jertfa. Fereşte-te întotdeauna să-ţi alegi slujirea pentru Dumnezeu; sacrificiul de sine poate fi o boală. Dacă Dumnezeu ţi-a dat un pahar dulce, bea-l cu recunoştinţă; dacă El ţi-a dat unul amar, bea-l în părtişie cu El. Dacă planul providenţial pentru tine este să treci prin perioade grele sau prin dificultăţi, treci prin ele, dar nu alege niciodată scena martiriului tău. Dumnezeu a ales încercarea pentru Avraam. iar Avraam n-a ezitat; el a trecut neabătut prin ea. Dacă nu trăieşti în părtăşic cu El. este uşor să-L judeci aspru pe Dumnezeu. Trebuie să treci prin încercare înainte de a avea dreptul să pronunţi un verdict, deoarece în încercare înveţi să-L cunoşti mai bine pe Dumnezeu. Dumnezeu lucrează la împlinirea celor mai înalte planuri ale Sale, până când scopul Lui şi scopul nostru devin unul şi acelaşi.

Oswald Chambers

Veşnicia

Vedem cum zilele se duc în goană
Aleargă una după alta-n infinit.
Și viața ni se duce, ba chiar zboară
Azi e-n apus și ieri era la răsărit.

Cu pumnii goi venim în lumea noastră
Și tot cu pumnii goi plecăm în zbor ușor.
Tot ce-am trăit privim ca prin fereastră
Dar gândul nostru e-ndreptat spre viitor.

Unde vom fi în veșnicii știm oare?
Știm drumul să ajungem sigur colo sus?
Acolo unde rana nu mai doare,
Nu e suspin, nici lacrimă și nici apus.

Acolo-i pururi dulce sărbătoare,
Acolo Mielul e pe tron încoronat.
Acolo e lumină, e cântare.
Acolo-i Raiul Sfânt. Acolo ești chemat.

ISUS e Calea către veșnicie,
El Singur este drumul cel adevărat.
Jerfirea Sa pe cruce mi-a dat mie
Dreptul să fiu al Său, să fiu pe veci salvat.

Ascultă vocea care blând te cheamă,
Privește rănile de cui din palma Sa,
Răspunde-i astăzi fără nici-o teamă,
Și vei obține sigur mântuirea ta.

Și ție poate să-ți aducă-ndată,
O pace-adânc-o siguranță vie,
Că veșnicia ți-e asigurată,
Al tău e locul plin de măreție.

Anonim