Carte Sfântă

M-aplec asupra Cărții Tale Sfinte
Că sunt din nou flămând și însetat
Căutând cereasca mană prin cuvinte
Și-al Tău izvor de apă preacurat.

Precum Israeliții în pustie
Și mană dar și apă au primit
Ceresca mană, apa Ta cea vie
În Sfântul Tău Cuvânt e de găsit.

Tu-mi saturi Doamne cu bucate-alese
În suflet foamea orișicît de cruntă
Bogat ospăț servit pe-a Tale mese
Mereu găsesc în Cartea Ta cea Sfîntă.

Iar apa Ta cea vie și curată
Și lapte sfânt și vin duhovnicesc
Cuvîntul Tău oferă fără plată
Acelor ce să cumpere doresc.

Tot prin Cuvântul Tău e cu putință,
Atunci când strigi cu glasul Tău duios,
Ca să transformi și să mai dai credință
Dintr-un pierdut să faci un credincios.

Tu chemi pe-acel rătăcitor prin lume
Te-apleci la el cu mila care-o ai. .
Îi dai un nou veșmânt și-i dai un nume
Și-i dai un nou destin și-un drum. . spre Rai.

Și-i dărui sfântă pace, dezrobire
Celor căzuți în lupta cu cel rău
Căci nu exită altă mântuire
Decât cea prin credința-n Fiul Tău.

O carte Sfântă, binecuvântată
Prin ea-mi vorbești și mie ca să știu
O Doamne Preaînalt, că Tu-mi ești Tată
Căci fost-am înfiat și-acum sunt fiu.

Aceasta-i cea mai mare realitate
Și-aicea cei mai mulți se-mpotmolesc
Căci doar cei siguri de indentitate
Pe calea Ta îngustă se pornesc.

Iar pe cărarea nouă și cea vie
Cuvântul Tău ne mai oferă-n dar
S-avem întotdeauna alifie
Ca să privim cu ochii tot mai clar.

Astfel privind în față nu în urmă
La ce-am lăsat și-n urmă au rămas
Să nu rămânem miei pierduți de turmă. .
Să nu ratăm al mântuirii ceas.

Cuvintele din Carte-s un tezaur
Și-un adevăr ce-i fără echivoc
De-aceea Tu ne-ai spus să-Ți cerem aur
Ce-i încercat și curățit prin foc.

Cuvântul Tău are putere mare
Și ieri și azi și mâine-i neschimbat
Fiincă-i viu și poartă-n El valoare
Să credem dar în El cu-adevărat.

Tot prin Cuvânt o haină-i oferită
Imaculată, sfântă și frumoasă
Ca să avem rușinea-acoperită
Atunci când vom intra in Sfânta Casă.

Dreptar ceresc, oglindă-adevărată
Dai sens umblării noastre pe pământ
O Carte Sfântă, binecuvântată
Ce dai comori de Har prin Duhul Sfânt.

Ce mustră și îndreaptă și încântă
Atunci când înțelegem ce citim
În Biblie, Cereasca Carte Sfîntă
Atâta har din mâna Lui primim.

Cuvânt Ceresc și Miel jertfit pe cruce
Ofrandă pentru neamul omenesc
Jertfirea Ta salvare ne aduce
De-aceea mă închin. . și-Ți mulțumesc.

Daniel Hozan

Avertismente peste timp

”Miroase-a carantină peste veac„
Spunea cândva, de mult, poetul.
Dar nimeni nu l-a ascultat
Și mulți spre moarte-au luat biletul.

A fost strigare-atunci în lume
Avertisment pentru popor.
Dar lumea nu a luat de bine,
Uitându-se-n televizor.

Spălați pe creier mulți au fost
Și-au aruncat cu vorbe grele
Numindu-l pe poet ”un prost„
Un comunist cu gânduri rele.

Și anii au trecut în grabă
Iar vorbele-i s-au împlinit.
Pe mulți azi în spital îi bagă
Și carantina-i de dorit.

Târziul astăzi se zărește
Și adevărul e văzut
Dar nimeni nu se pocăiește
Și toți o iau de la-nceput.

La fel va fi și-n ziua mare
Când Mirele va reveni
Acei care n-au dat crezare,
Amarnic ei vor suferi.

Căci au fost ani și ani de zile
Când ei au fost avertizați
Că-n rai nu poți intra cu pile,
Nici cu toți banii adunați.

Vor plânge, se vor tângui,
Vor căuta atunci salvare.
Dar pentru ei, târziu va fi,
Căci Mireasa-i sus, în zare.

Atunci o groază-i va cuprinde
Pe toți acei ce n-au crezut
Și un necaz se va aprinde
Va zgudui micul pământ.

Atunci, apare el, „pierdutul”
Să facă zarvă, destrămare
Și mulți vor cere ca pământul,
Să-i înghită, să-i omoare.

Părerile de rău târzii
Nu vor avea deloc efect.
Dar Domnul le va oferi
O șansă nouă, un bilet.

O cale totuși va mai fi
Spre Dumnezeul Sfânt și viu
Acei care se vor căi,
Vor fi salvați prin martiriu.

Nichifor Nicu 

9 Aprilie

În urma lui Isus mergea o mare mulţime de norod si femei, care se boceau, îsi băteau pieptul, si se tânguiau pentru El.” Luca 23:27

În mulţimea care îl urma pe Mântuitorul spre mormânt, existau câteva suflete care deplângeau sincer şi amarnic. chinurile Lui. Vaiurile şi bocetele lor erau acompaniamentul potrivit pentru marşul durerii. Când îl văd pe Isus ducându-şi crucea spre Calvar, mă alătur femeilor îndurerate şi bocesc cu ele fiindcă, într-adevăr, este o cauză de durere adevărată, o cauză mai profundă decât îşi imaginau ele. Ele boceau nevinovăţia chinuită, bunătatea persecutată, iubirea rănită, blândeţea muribundă; însă inima mea are un motiv mai adânc şi mai amar. Păcatele mele au fost biciul care I-au sfâşiat umerii şi au încununat cu spini fruntea Lui sângerândă. Păcatele mele au strigat „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!” şi au aşezat crucea pe umerii Săi zdrobiţi.

Moartea Sa este destul de îngrozitoare pentru ca întreaga veşnicie să se cutremure, dar faptul că Eu L-am ucis este mult mai dureros, dincolo de lacrimi şi regrete. Nu e greu de ghicit motivul bocetelor femeilor, dar nici una dintre ele nu putea avea mai multe motive să-L iubească decât are inima mea. Văduva din Nain şi-a văzut fiul înviat, dar eu am fost înviat singur la o viaţă nouă. Soacra lui Petru a fost vindecată de friguri, dar eu am fost vindecat de boala păcatului, care este mult mai gravă. Din Maria Magdalena au fost scoşi şapte draci, dar din sufletul meu a fost izgonită o legiune. Maria şi Marta au fost favorizate de vizitele Lui, dar eu locuiesc în permanenţă cu El. Mama Sa i-a născut trupul, dar El a format în mine speranţa slavei. Fiindcă le întrec în datorii pe aceste femei sfinte, lăsaţi-mă să nu rămân în urma lor în exprimarea durerii.

Cu sufletul plin de iubire şi chin
Îi scald picioarele în lacrimi —
Şi plâng mereu în suflet Mirele divin
Căci m-a salvat prin grele patimi.

Meditaţii C. H. Spurgeon

30 Martie

A fost pus în numărul celor fărădelege.” Isaia 53:12

De ce a îngăduit Isus să fie inclus în numărul păcătoşilor? Această bunătate minunată a fost justificată de mai multe motive puternice. In felul acesta El putea deveni Avocatul lor. In unele situaţii, avocatul apărării trebuie să se identifice cu clientul. Ei nu pot fi priviţi separat de ochi legii. De aceea, când păcătosul este adus la bara de judecată, Isus apare şi El. Răspunde tuturor acuzaţiilor. Arată spre mâinile şi picioarele Sale străpunse şi provoacă Dreptatea să aducă alte probe mai concludente. Pledează în numele sângelui Său, şi pledează atât de triumfător, fiind pus în număr lor şi împărtăşindu-le soarta, încât Judecătorul spune: „Izbăvește-l, ca să nu se coboare în groapă; am găsit un preţ de răscumpărare pentru el” (Iov 33:24).

Domnul nostru a fost pus în numărul celor fărădelege pentru ca ei să-şi simtă inimile atrase spre El. Cine se teme de cel care este scris pe aceeaşi listă? Cu siguranţă că putem veni cu îndrăzneală la El ca să ne mărturisim vinovăţia. Cel care este pus în numărul nostru nu ne poate condamna. Nu a fost El scris pe lista păcătoşilor pentru ca noi să putem fi trecuţi pe lista de onoare a sfinţilor? El a fost sfânt, şi numărat între sfinţi; noi eram vinovati. număraţi printre vinovaţi.

El şi-a transferat numele de pe lista sfântă pe lista acuzării, pentru ca numele noastre să fie şterse de pe lista neagră şi scrise pe lista acceptării, în virtutea transferului complet dintre Isus şi poporul său. Isus a preluat toată nefericirea şi păcatele noastre, iar noi am preluat tot ce-i aparţinea Lui. Dreptatea Sa, sângele său şi tot ce avea ne-a fost acordat ca moştenire. Bucură-te, credinciosule, de uniunea cu Cel care a fost pus în numărul păcătoşilor. Demonstrează că eşti salvat fiind numărat printre cei care sunt „o făptură nouă” (2 Corinteni 5:17) în El.

Meditaţii C. H. Spurgeon

Tu ai ultimul cuvânt

O, Doamne, ce urgie nedorită
S-a răspândit deodată pe pământ:
E omenirea-ntreagă uluită
Și totuși, Tu ai ultimul cuvânt.

Un virus mic a căpătat putere
Ca să coboare oameni în mormânt.
Între savanți și doctori e tăcere
Și totuși, Tu ai ultimul cuvânt.

Se sting oameni de rând, se sting și lideri
Căci viața noastră-i doar o frunză-n vânt.
Ne credem sănătoși, puternici, liberi
Și totuși, Tu ai ultimul cuvânt.

Au zis prea mulți, prea multe pân-acuma
Și-au ignorat Cuvântul Tău cel Sfânt,
Azi, gura tuturor le-a ‘nchis-o ciuma
Căci Doamne, Tu ai ultimul cuvânt.

Ne-ai spus să ne oprim, să luăm aminte
Căci Tu ești Domn în Cer și pe pământ,
Să punem preț pe lucrurile sfinte,
Să știm că Tu, ai ultimul cuvânt.

Acum sunt teatre, stadioane goale,
Spectacole, distracții nu mai sunt;
Înghesuiți stau numai în spitale
Și totuși, Tu ai ultimul cuvânt.

Și-acum, în timpu-acesta de-ncercare,
M-aplec în fața Tronului Tău Sfânt,
Cerându-Ți a Ta milă și-ndurare,
Căci Doamne, Tu ai ultimul cuvânt.

Oprește Tată bun, Te rog, urgia
Ce-a coborât atâția în mormânt,
Deși planeta-Ți merită mânia
Dar Doamne, Tu ai ultimul cuvânt.

Pe Golgota-n dureri usturătoare,
Muri pe-o cruce Mesia cel Sfânt.
Prin jertfa Lui și-acum avem salvare,
Căci Doamne, Tu ai ultimul cuvânt.

Te rog în numele jerfirii Sfinte:
Oprește pandemia pe pământ!
Noi n-avem nici un merit drag Părinte
Dar Doamne, Tu ai ultimul cuvânt.

Ajută-ne pe toți câți ne vei ține,
Să ne-înnoim al nostru legământ,
Nicicând să nu ne depărtăm de Tine;
O, Doamne-n veci ai ultimul cuvânt!

Daniel Hozan 

Cum să uit?

Cum să uit? Nu pot uita
Salvarea minunată
‘Naintea Ta voi sta
Iubit Stăpân și Tată.

Din întuneric dens
M-ai scos să văd Lumina
Căci m-ai iubit intens,
Mi-ai îngrijit grădina.

Frumoasele-amintiri
Le voi păstra-n gândire
Îmi dau însuflețiri
Și dor de Nemurire.

Nu pot să uit, nu pot
Atunci cum m-ai tratat
Și cum dintr-un complot
La Tine m-ai luat.

Mereu îmi amintesc
Cum calea-mi luminezi
Spre-un Plai nepământesc
Și cum mă-nseninezi.

Cum să uit când Cerul
(Care Îți aparține)
Zilnic îmi dă reperul
Să stau în stări divine.

În minte și-n simțire
Trăiesc evenimente
De viață cu slujire
Și sfinte tratamente.

Cum să uit chemarea
La har venit de Sus?
Îndepărtez uitarea
Și stau lângă Isus.

George Cornici

22 Ianuarie

Fiul omului, ce are lemnul de viţă mai mult decât orice alt lemn, viţele de vie mai mult decât cele care sunt printre copacii pădurii?” Ezechiel 15:2

Aceste cuvinte sunt pentru umilirea poporului lui Dumnezeu. Ei sunt numiţi via Domnului, dar cu ce sunt ei mai buni decât ceilalţi? Au devenit roditori prin bunătatea lui Dumnezeu, fiindcă au fost sădiţi într-un pământ bun. Domnul i-a sprijinit de zidul sanctuarului, şi ei rodesc spre slava Lui; dar ce ar fi fără Dumnezeu? Ce ar fi dacă influenţa continuă a Duhului Sfânt nu ar face roade în ei? Credinciosule, învaţă să lepezi mândria, fiindcă nu ai loc pentru ea. Orice ai fi, nu ai motive să te mândreşti.

Cu cât ai mai mult, cu atât îi datorezi mai mult lui Dumnezeu, şi nu trebuie să te mândreşti cu ceea ce datorezi. Gândeşte-te la originea ta; întoarce-te de unde ai pornit. Gândeşte-te ce ai fi fost fără harul divin. Gândeşte-te cum eşti acum. Conştiinţa ta nu-ţi reproşează nimic? Nu ai o mie de greşeli care să stea în faţa ta şi să-ţi spună cât eşti de nevrednic să te numeşti copilul Său? Şi dacă El te-a făcut ceva, nu ai învăţat deja că numai harul Său te-a schimbat? Credinciosule, ai fi fost un mare păcătos dacă Dumnezeu nu te-ar fi transformat. Tu, care eşti atât de mândru de adevăr, ai fi fost la fel de mândru de minciună dacă nu ai fi fost salvat prin har.

De aceea, nu te mândri cu ceea ce aparţine de fapt harului lui Dumnezeu. Odinioară, nu aveai nimic al tău, în afară de păcat şi nefericire. Ciudată mândrie, să te lauzi cu ceea ce ai împrumutat! Nu eşti decât un sărman cerşetor, depinzând de bunătatea Mântuitorului tău; viaţa ta se stinge dacă nu este împrospătată din izvorul vieţii lui Isus, şi încă te mai mândreşti! Să-ţi fie ruşine, inimă josnică!

Meditaţii C. H. Spurgeon

Chemarea

Privește umbra cum se lasă
Și te adoarme-n nepăsare,
Nu mai ai mult și pleci acasă
Și, totuși, asta nu te doare?

Hai, lasă tot ce te oprește,
Ascultă-a cerului chemare
Să simți pe Cel ce te iubește,
Care te vrea cu-nverșunare.

Dar tu, ca suflet singuratic,
Care trăiești în lumea mare,
De ce mai vrei să fii ostatic
În astă lume, trecătoare?

Și eu, am fost la fel ca tine,
Aveam în mine, doar sfidare,
Mă consumam pe căi străine,
Precum un muc, de lumânare.

Deodată-n viață, mi-a sosit
O mare veste de salvare.
Eram uimit de ce-am găsit
Și-n mine, s-a produs schimbare.

Am vrut atunci, să uit de tot
Și să-arunc totul în uitare,
Căci, când trăiam, eram ca mort.
Acum sunt viu și am scăpare!

Hai, vino, dar și tu acum
Și nu mai sta-n a ta visare,
Căci, s-o sfârși și al tău drum
Și-odat` cu el și harul mare.

Dumitru Gheorghiu

Pierdut din cauza tacerii!

7 noiembrie Text 1Petru 3:8-17

Si cum vor crede in Acela, despre care n-au auzit?

Romani 10:14

Am citit despre un proces pierdut din cauza tacerii unui avocat.
Distinsul avocat Samuel Hoar (1778-1856), era avocatul apa-
rarii. Cand i-a venit randul sa prezinte cazul, el a spus juriului ca
faptele in favoarea clientului sau erau atat de evidente incat de-
monstrarea lor ar fi o insulta la adresa inteligentei lor. Juriul s-a
retras pentru deliberare si s-a intors numai dupa cateva minute cu
verdictul vinovatiei inculpatului. Samuel Hoar a fost uimit! „Cum
ati putut ajunge la un asemenea verdict?” a intrebat el. Presedin-
tele juriului a spus: „Am cazut de acord cu totii ca daca s-ar fi putut
spune ceva in legatura cu acest caz, tu ai fi spus. Dar din moment
ce n-ai prezentat nici o marturie a nevinovatiei sale, am decis sa-l
declaram vinovat”. Tacerea a pierdut un proces.

Cat de des pierdem ocazia de-a vorbi despre Cristos, pentru ca
tacem. Cei ce au nevoie sa auda Evanghelia pot trage concluzia ca
mantuirea nu este atat de importanta pentru a vorbi despre ea.
Ganditi-va numai la colegii de lucru sau la vecinii care stiu despre
noi ca suntem crestini. Cum interpreteaza ei tacerea noastra despre
Cristos? Nu se asteapta ei sa le vorbim despre El? Ei ar putea sa ne
spuna: „Am fost de acord ca daca s-ar fi putut spune ceva despre
Cristos, ne-ati fi spus. Dar din moment ce nu ati prezentat nici o
marturie in favoarea Sa, am decis sa-L respingem”.

Petru ne sfatuieste: „Fiti intotdeauna gata sa raspundeti oricui
va cere socoteala de nadejdea care este in voi” (1 Petru 3:15). Sa
vorbim intotdeauna despre El – chiar si cand nu suntem intrebati.

– R.W.D.

Este viata ta o binecuvantare?

Vorbesti de Domnu-ti minunat?

Ai vorbit de cer, de salvare,

Acelora din moarte si pacat?” – Smyth

Mantuirea poate veni in tacere,
dar nu trebuie sa tacem despre ea.

Painea zilnica

Cine are nevoie de mine?

…dar pentru voi, este mai de trebuinta sa raman in trup.

Filipeni 1:24

Dumnezeu ne-a facut pe fiecare cu o necisitate de a fi necesari. Faptul ca stim ca avem ceva de daruit altora poate sa ne intareasca in imprejurari foarte dificile.

Dale Shields renuntase la sine si propia sa viata .Potrivit unui articol din revista Parade , Shields a ajuns intr-o stare de depresie deosibita in urma unei operatii de inima . Credeam ca nu mai are rost sa traiesc .Dar, intr-o zi , pe cand pescuia in florida , a observat un pelican pe moarte care zacea nemiscat pe stanci.

Shields a ingrijit biata pasare pana s-a insanatosit – si a continuat sa faca acelas lucru de atunci incoace pentru mai mult de 2400 de pasari. Astazi , cunoscut ca „omul pelican”, el si-a dedicat viata salvarii pasarilor ranite de alicele barcilor cu motor sau de acele si unditele pescarilor.

Nu numai ca mii de pasari au fost ajutate, dar Shields insus a gasit motiv pentru a trai.” ele au nevoie de mine „,a spus el.”Cineva trebuie sa ajute cand o pasare da de necaz”.

Cand apostolul Pavel a trecut pin necazurile si singuratatea inchisorilor,este firesc sa fi dorit sa fie cu Domnul in ceruri .Dar stia ca altii aveau nevoie disperata sa cunoasca ceea ce stia el despre Cristos. Aveau nevoie de invatatura , incurajarea si rugaciunile lui. Mai mult ca orice , aveau nevoie sa-L vada pe Isus in el.

Doamne , Te tog ajute-ne sa avem si noi o asemenea misiune . Arate-ne cum sa-i ajutam pe altii care sunt pe moarte din cauza lipsei cunostintelor pe care le avem despre Cristos.~M.R.D.ll~

Painea zilnica