Trezește Doamne România

Trezește Doamne România,
Acum când în dureri se zbate,
Să lepede deplin robia,
Păcatelor ce duc la moarte.

Ridică Doamne România,
Din văile întunecate…
Redă-i speranța, bucuria,
Dor de-adevăr și de dreptate.

Salvează Doamne România,
De căile deșertăciunii,
Ca să primească vrednicia,
Pe calea sfântă a Luminii.

Unește Doamne România,
Întru Hristos cu-nflăcărare
Și risipește dușmănia,
Celor cu duh de dezbinare.

Păzește Doamne România,
De toți câți îi doresc pierzarea…
Să nu își piardă omenia,
Credința, dragostea, onoarea.

Învață Doamne România,
Și dă-i a Ta înțelepciune,
Ca să-Ți primească azi solia,
S-ajungă la limanuri bune.

Mângâie Doamne România,
Ce-și plânge morți-n disperare,
Doar Tu îi înțelegi urgia
Și ai un leac de vindecare.

Eliberează Doamne România,
De orice jug ce-i pus cu nedreptate,
În mâna Ta să-i ții vremelnicia,
Trăind pe veci în sfântă libertate!

Teodor Groza

La mulți ani România!
La mulți ani dragi români oriunde va-ți afla!
Dumnezeu să binecuvânteze România!

Eliberare imediată

“Ci îi voi sfărâma jugul acum de pe tine, şi-ţi voi rupe legăturile” (Naum 1.13)

Asirienii au putut să ţină sub apăsare, o vreme oarecare, poporul lui Dumnezeu, dar până la urmă puterea lor trebuia zdrobită. Tot astfel, unele inimi pot fi ţinute sub robia lui Satan şi chinuite cumplit sub stăpânirea lui. Dar Domnul le trimite această făgăduinţă: “Voi sfărâma jugul acum de pe tine, şi-ţi voi rupe legăturile”.

Fii atent! Domnul îţi făgăduieşte o izbăvire imediată, “Acum”, zice El, “voi sfărâma jugul de pe tine”. “Crede că vei fi izbăvit de îndată şi Domnul va face această lucrare chiar în clipa când ai crezut”. Dacă El a zis “acum”, nimeni n-are voie să zică “mai târziu”.

Această izbăvire dată este desăvârşită, căci jugul nu va fi doar înlăturat, ci sfărâmat; legăturile nu vor fi numai slăbite, ci rupte. Această desfăşurare a puterii cereşti ne asigură că vrăjmaşul nu va mai apărea. Jugul său e sfărâmat. Nu vom mai fi încovoiaţi până la pământ sub greutatea lui. “Dacă Fiul vă va face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi,” Vino, Doamne Isuse, şi slobozeşte pe cei căzuţi în robie, după făgăduinţa Ta.

Charles Spurgeon

De ce să rămâi în sclavie

“Domnul Dumnezeul tău îi va aduce înapoi pe robii tăi şi va avea milă de tine, te va strânge iarăşi din mijlocul tuturor popoarelor la care te va împrăştia El” (Deuteronom 30.3)

Chiar şi poporul lui Dumnezeu poate să se vândă pentru a fi rob al păcatului. Acesta e un fruct amar, rod al unei rădăcini foarte amare. Ce sclavie este aceea a unui copil al lui Dumnezeu vândut păcatului, în lanţurile lui Satan, lipsit de slobozenie, de puterea de rugăciune, de bucuria în Dumnezeul său! Să luăm seama să nu cădem într-o astfel de robie; dar, dacă suntem intraţi în ea, să nu disperăm.

Nu putem rămâne prinşi în sclavie pentru totdeauna. Preţul plătit de Domnul Isus pentru răscumpărarea noastră este prea mare pentru ca El sa ne lase în mâinile vrăjmaşului. Dar calea slobozeniei este: “Întoarce-te la Domnul Dumnezeul tău”! Acolo unde am găsit pentru prima oară mântuirea, o vom găsi şi a doua oară: la picioarele crucii, mărturisindu-ne păcatul, vom găsi iertare şi izbăvire. Apoi “să ascultăm de glasul Domnului Dumnezeului nostru, din toată inima şi din tot sufletul nostru, în tot ce ne porunceşte” şi robia noastră va înceta. Duhul abătut şi întristarea sufletului se spulberă – de îndată ce părăsim idolii şi ne plecăm smeriţi înaintea Dumnezeului celui viu. De ce să rămânem robi? Să ne însuşim, fără întârziere, dreptul de copii ai lui Dumnezeu, ieşind astfel din exil.

Charles Spurgeon