„Noe a întins mâna, l-a luat, şi l-a băgat la el în corabie.” Genesa 8:9
Obosit de atâta căutare, porumbelul se întoarce în cele din urmă la corabie ca la singurul loc de odihnă. Cât de greu zboară — zici că acum va cădea; nu va ajunge niciodată la arcă! Noe urmărise porumbelul toată ziua, şi era gata să-1 primească. Dar porumbelul nu mai poate decât să atingă marginea corăbiei. Aripile îi sunt atât de obosite! E gata să cadă când Noe întinde mâna şi îl trage în corabie. Observă aceste cuvinte: „l-a băgat la el în corabie”. Porumbelul nu a zburat singur înăuntru, fiindcă era prea fricos sau prea obosit ca să facă asta. A zburat cât de aproape a putut, şi apoi Noe a întins mâna şi l-a tras în siguranţă.
Acest act de îndurare era pregătit pentru porumbelul rătăcitor; el nu a fost mustrat pentru rătăcirile lui. Aşa cum era, a fost tras în corabie. Aşa vei fi primit şi tu, păcătosule rătăcitor. lntoarce-te numai — acestea sunt cuvintele îndurării lui Dumnezeu. Cum? Nimic altceva? Nu, „întoarce-te numai”. Porumbelul nu avea nici o ramură de măslin în cioc de data asta. Nu avea nimic în afară de propriile rătăciri. Dar mesajul este „întoarce-te numai”. S-a întors, şi Noe l-a tras în corabie. Zboară, rătăcitorule zboară, porumbel istovit.
Deşi crezi că eşti negru ca un corb din pricina păcatelor, zboară înapoi la Domnul. Fiecare moment de aşteptare îţi măreşte nefericirea. Dorinţa ta de a te albi singur şi de a te pregăti singur pentru Isus este o deşertăciune. Vino la El aşa cum eşti. „lntoarce-te, necredincioasă Israel” (Ieremia 3:12). Dumnezeu nu spune „întoarce-te, credincioasă Israel” (deşi o asemenea invitaţie există, fără îndoială), ci întoarce-te „necredincioasă”, Aşa necredincioasă şi şovăielnică cum eşti, întoarce-te, întoarce-te, întoarce-te! Isus te aşteaptă! El va întinde mâna şi te va trage în corabie. El te va trage la sine, fiindcă în El este căminul inimii tale.
C.H. Spurgeon