Ridica-i cu duhul blandetii

14 noiembrie

Text: Galateni 6:1-5

Fratilor, chiar daca un om ar cadea deodata in vreo
greseala,… sa-l ridicati cu duhul bltndetii.

Crestinii trebuie sa urmareasca binele spiritual unul altuia.
Uneori aceasta inseamna a arata un pacat sau o greseala in
viata credinciosului de langa tine. Si acest lucru nu este usor.
Corectarea in mod adecvat a unui frate sau a unei surori in Cristos
trebuie s-o faci cu blandete si dragoste.

In casa in care am copilarit era o perie ce atarna agatata intr-un
cui in holul de Ia intrare, perie folosita pentru indepartarea pra-
fului si a murdariei de pe haine. Dar avea si o alta intrebuintare.
Era folosita pentru a fi pedepsit cu ea atunci cand faceam rele.
Pentru a va indica modul in care parintii o foloseau, trebuie sa
mentionez ca pe spatele acelei perii era scris cuvantul
„DRAGOSTE”. Acest cuvant trebuia sa le aminteasca parintilor ca
orice pedeapsa pe care mi-o administrau trebuia data cu o anumita
retinere.

La fel, atunci cand corectam un frate credincios, trebuie sa fim
stapaniti de o atitudine de blandete, caracteristica dragostei (1
Corinteni 13:4). Acest lucru I-a avut Pavel in minte atunci cand a
spus: „Fratilor, chiar daca un om ar cadea deodata in vreo greseala,
voi care sunteti duhovnicesti, sa-1 ridicati cu duhul blandetii. Si ia
seama la tine insuti, ca sa nu fii ispitit si tu”. Este usor sa spui: „Am
sa-ti spun cinstit cum este si fa tu ce vrei dupa aceea”. Sa nu uitam,
Pavel ne-a sfatuit „sa spunem adevarul in dragoste” (Efeseni 4:15).

Da, uneori trebuie sa aratam slabiciunile fratilor nostri in cre-
dinta. Dar sa fim siguri ca ii ridicam intotdeauna cu Duhul Blan-
detii.- P.R.V.

Imbraca-ma cu Duhul Tau, Isus 

Sa fiu bland, puternic, intelept –

Ca sa-i vad pe cei ce sunt gresiti

Cu un ochi intelegator si drept.” – White

Dragostea este gata sa ajute oamenii
chiar si atunci cand ii raneste.

Painea zilnica

Isus e cu mine

Isus e cu mine în orice moment,
E viu, e puternic, mă poartă la piept,
M-ajută pe cale să nu rătăcesc,
Îmi dă şi putere să îl preamăresc.

Isus e cu mine în orişice loc,
Mă vede la şcoală când scriu şi mă joc… ,
Mă vede acasă cum cânt şi mă rog,
Mă vede oriunde şi în orice loc.

Isus e cu mine mă vede oricând,
Chiar şi în tristețe cu lacrimi când plâng,
El îmi dă speranță şi mult ajutor,
Când mi-e greu pe cale cu Domnu-i uşor.

Isus e cu mine mă-ajută mereu,
Când îl am pe Domnul nimic nu-i prea greu,
Mă-ajută oriunde şi-orcând pe pământ,
Mereu să îl laud mereu să îi cânt.

Isus e cu mine, El e Tatăl meu,
Cu El voi învinge pe cale mereu,
Pe drumul vieții ce duce în sus,
A mea călăuză va fi doar Isus.

Isus e cu mine chiar şi în nevoi,
Ținta noastră-i Domnul El are comori,
Aurul credinței dacă l-am aflat,
Pot să spun atunci că sunt om bogat.

Isus pentru mine s-a făcut sărac,
Ca eu azi în viață să devin bogat,
Ca să simt cu-acela care e sărac,
Şi din pâinea vieții să le-mpart cu drag.

Isus totdeauna mi-a fost ajutor,
Pe marea vieții prin valul cel greu,
Mi-a dat şi credință să nu mă-ndoiesc,
Să pot să ajung la limanul ceresc.

Isus va rămâne de-a pururi mereu,
A mea alinare când îmi va fi greu,
Cu El voi avea bucurii de nespus,
Aici pe pământ dar şi-n ceruri sus.

Ruth Bodnariu 

A sosit Imparatul

Text: Luca 19:28-44

Binecuvîntat este împăratul care vine in Numele Domnului!” Luca 19:38

Un filozof american a fost  întrebat odată: „Dacă Isus şi Platon s-ar reantoarce pe pămant şi ar ţine conferinţe în aceeaşi universitate, în acelaşi timp, pe care m-aş duce să-l ascult?” Cugetand puţin la întrebare, a răspuns: „Cine s-ar duce să-l asculte chiar pe marele Platon vorbind DESPRE adevăr, cand ar putea asculta pe Cel care ESTE Adevărul?”
Mulţimea gălăgioasă care-L înconjura pe Isus în Duminica Floriilor a răspuns foarte asemănător cu filozoful. Nimeni nu L-a egalat pe Isus.

El era Adevărul, Mesia Cel promis mai dinainte prin Zaharia (Zaharia 9:9). Minunile L-au revelat a fi Unsul lui Dumnezeu. Cu toate acestea, era ceva care nu se potrivea la El. Călărea un măgăruş. Un cal puternic de lupte s-ar fi potrivit mult mai bine ocaziei. Apoi, niciodată El nu a incitat mulţimea să strige: „Jos cu romanii!” Pur şi simplu călărea măgăruşul, calm spre Ierusalim, a vizitat Templul şi s-a reantors în Betania (Marcu 11:11). Mulţimea aşteptase mult mai mult. Evreii căutau eliberarea de sub romani, dar El venise să-i elibereze de sub domnia lui Satan. Recunoşteau că Isus a venit de la Dumnezeu, dar nu înţelegeau deloc misiunea Sa spirituală.
Îi slujim noi oare lui Isus pentru a primi răsplătiri materiale sau pentru cine este El? Supunandu-ne Lui înseamnă să-i iubim pe cei ce nu merită, să întoarcem bine pentru rău şi să murim faţă de natura noastră păcătoasă. Ca şi filozoful şi mulţimea, să-L vedem ca Adevărul, Mesia venit din Cer. Dar să ne fie clar, împăratul a venit să domnească peste inimile noastre. – D.J.D.

E Domnul Domnilor! Mărirel
E împărat peste-mpăraţi!
A-nfrant duşmanul prin iubire,
E-ntaiul frate între fraţi! ‘ C. Ioanid.

A fi creştin înseamnă a fi supus credincios Regelui regilor

Painea zilnica

Măreț

Mare este Domnul nostru și puternic prin tăria
Lui, priceperea Lui este fără margini. Ps. 147:5.

Ref. Ps. 145:10-11; Ps. 147:4-5; Is. 60:19.

Lucrarile Tale Doamne – Te vor lăuda,
Credincioșii Tăi – te vor binecuvânta,
Vom spune slava Împărăției Tale,
Puterea Ta o vom vesti, Domn Preasfânt și Mare!

Numărul stelelor îl știi, Domn victorios,
Strălucești din veșnicii, mereu maiestuos!
Fără margini în pricepere, în cunoștință – infinit!
Pe vecie de oricine, fii mereu, mereu slăvit!

Lumina noastră pe vecie, ești Tu Doamne, Tată Sfânt!
Glorie, glorie-I fie, laudă-L întreg pământ!
Sfânt, măreț, etern si tare, ești Tu Doamne, Dumnezeu –
Cine e ca Tine Mare? – Tu, doar Tu, o, Domnul meu!

Te vom lăuda de-a pururi, proslăvindu-Ți vrednicia!
Ne vom închina mereu, ‘nălțând Jertfa, măreția!
Ai dat pe Unicul Tau Fiu, ca prin El în zbor spre stele
Să fim vas curat și viu, luminănd pe căi spre ele!

Tu, ești Viața, Tu ești dorul, Tu ești zâmbet, bucurie
Tot ce ne-nconjoară spune: Tu ești Domn pe veșnicie!
Slavă, slavă, slavă-Ți cânte, orice pământean pe cale –
Proslăvind mereu, mereu – Numele Tău Sfânt și Mare! ! !

Lidia Cojocaru 

O, nu-ţi fie teamă

O, nu-ţi fie teamă de ziua de mâine,
Că ziua, ea însăşi de ea va-ngriji,
-Primeşte-ţi merindea de apă şi pâine
Din Mâna Aceea ce-ţi dă înc-o zi!

O, nu-ţi fie teamă de iarna  geroasă,
Ci fie-ţi credinţa cu mult mai de preţ,
Acel ce-are grijă ca iarba să iasă
Purta-va de grijă nici tu să nu-ngheţi!

O, nu-ţi fie teamă de Sfânta Lucrare
Că ea va fi-nfrântă de cruci şi de spini,
Acel ce-a făcut-o,
Acel Care-o are
Va şti s-o păzească de colţii haini!

O, nu-ţi fie teamă de moarte vreodată,
Tu, cel care-n slujba vieţii te-ai pus,
Minunea va face lumină deodată,
E Viu
Şi Puternic,
Şi Veşnic
Isus!…

Traian Dorz

Binecuvintează, Doamne

Cînd zic acest cuvînt puternic,
Și chiar de îl rostesc în gînd,
El poartă din încărcătura
Ce-i arătată în Cuvînt.

El poartă mii și mii de taine,
Puteri cerești de neînvins,
De-aceea, vrem și astăzi Doamne,
Prin harul Tău să ne cuprinzi.

Căci Tu ne ești și scut, și pază,
Și umpli orice neajuns,
Și știi să dai pe săturate,
Mereu, din harul Tău, Isus.

O, binecuvintează Doamne
Azi, mama și copilul ei
Cu binecuvîntări în milă
Cum faci Tu, la copiii Tăi.

De nu erai de partea noastră,
De nu stăteai la căpătîi,
În vremea ‘ceia furtunoasă,
Nu mai ieșeam noi din noroi…

Dar Tu, ai scris o îndurare
Atunci, în noaptea ‘ceia grea…
De aceea, vrem să-Ţi dăm onoare,
Căci mare e-ndurarea Ta!

Tu dai viață… sănătate…
Ce-s mari comori pe-acest pămînt
Căci Tu veghezi și-n zi, și-n noapte,
Cînd stăm în rugă suspinînd.

Azi, hai, mai scrie-o mulțumire,
Și vino Tu, aicea jos…
Ridică copilașu-n brațe,
Și fă din el, un credincios!

Dă-i Tu din ceruri minte,
Dă-i pace, Doamne, bucurii,
Și-n casa lor, cum știi Părinte,
Revarsă din cer, ape vii;

Să îi dai Tu și sănătate,
Și pîinea Doamne, pentru el,
Căci ai rezerve minunate,
Oricît e el de mititel…

Să-l faci puternic, bun, cuminte;
Un sol al păcii tot mereu,
Și slava Ta să Se arate,
Ca sprijin și-ajutor la greu…

Dă-i Doamne, o asigurare,
Căci e sub ocrotirea Ta,
Și că de-acolo, nu-l va smulge,
Din Mîna sfîntă, nimenea!

Ia sub protecția divină,
Întreagă casa lor, Isus,
Să poată privi înspre Tine,
Căci numai Tu, dai un răspuns…

Azi, binecuvintează mama,
Îmbrac-o Tu, cu noi puteri,
Și fă-o să priceapă taina,
Prin care-om fi cu toți, în cer…

Mai dă răbdare, ‘nțelepciune,
Mai dă un sfat prin Duhul Sfînt
Și cînd n-or ști cum este bine,
Adu lumină din Cuvînt!

Ia tatăl lui sub a Ta pază,
Și mai vorbește-i încă-odat,
Să poată duce orice cauză
Prin rugăciuni, neîncetat.

Dă-i Tu putere, sănătate,
Și umple-l azi cu Duhul Sfînt,
Și-n orice slujbă să arate,
Că Te iubește orișicînd.

Învață-l slujba preoției,
Ca Iosua, să zică-oricînd:
Vreau casa mea Doamne, să fie,
În slujba Ta pe-acest pămînt!

Nu vrem să trecem cu vederea
Nici pe bunici, pe toți ai casei…
Tu să trasezi în ei puterea,
Ca nicidecum să nu se lase…

Să stea pe stîncă-n adunare,
Să fie toți copiii Tăi,
Umple-i cu har pe fiecare,
Cum faci Tu, copiilor Tăi.

Și cînd va răsuna strigarea,
Și vom zbura spre veșnicii,
Să nu lipsim atunci niciunul,
Dar, Doamne, nici acești copii!

Sav Simona

De nimic eu nu mă voi teme

De nimic eu nu mă voi teme,
Când știu că El veghează asupra mea,
Căci cu brațul Său cel puternic și tare,
Cărarea mea El o va neteza.

Chiar săgeți de vor veni asupra mea,
Eu știu că am scut și pavăză bună,
Și în furtuna cea mai grea,
Isus îmi dă puteri să trec cu voie bună.

Chiar de te simți înfrânt de grijuri multe,
Și gânduri negre năvălesc în mintea ta,
În acele momente te apleacă-n rugăciune,
Cu Domnul să stai să vezi care e starea ta.

Eu știu că am în ceruri un Tată,
-Slăvit să fie al Său Nume!
Și ca Ilie în pustie altădată,
El grija mea și-a zilei de mâine o poartă.

Bolnav de-ai fi, și-n trup neputincios,
La Dumnezeu tu poti să strigi – în rugăciune,
El poate a se îndura chiar acum de tine,
Și vindecare să-ți dea cum știe El mai bine.

Nimic nu e imposibil la Dumnezeu,
Căci de-atâtea ori minuni și vindecări a făcut,
Doar aleargă la El, la fel, ca orbul Bartimeu,
Și cere să-ți deschidă ochii să ți se facă cunoscut.

Măcar fii ca Toma necredinciosul,
Ce a vrut să-L cunoască personal pe El,
Strigă, tânjește, caută-L și cheamă-L,
Să ți se descopere Sfântul lui Israel.

Afin Hamat

Curajoşi pentru adevăr

“Dar aceia din popor, care vor cunoaşte pe Dumnezeul lor, vor rămânea tari şi vor face mari isprăvi.” (Daniel 11.32)

Domnul este Dumnezeul oştirilor, Domnul este numele Său. Aceia care se înrolează sub steagul Său vor avea un comandant care-i va pregăti pentru luptă şi le va da putere şi vitejie. Timpurile despre care Daniel scria erau din cele mai grele, dar este făgăduinţa că poporul lui Dumnezeu va ieşi biruitor în cele mai bune condiţii. Ei vor avea putere şi energie ca să biruiască pe vrăjmaşul cel puternic.

Oh, de-am învăţa să-L cunoaştem pe Dumnezeul nostru, puterea Sa, credincioşia Sa, dragostea Sa care nu se schimbă şi să fim gata să jertfim totul pentru El. El poate să înflăcăreze râvna noastră, în aşa fel încât să fim gata să trăim şi să murim pentru El. De L-am cunoaşte pe Dumnezeul nostru printr-o părtăşie intimă cu El; atunci vom deveni asemenea Lui şi vom fi pregătiţi să stăm în picioare pentru adevăr şi neprihănire. Acela care contemplă faţa lui Dumnezeu, nu se va teme niciodată s-o întâlnească pe aceea a omului. Să rămânem în El şi vom câştiga din aceasta o inimă eroică care nu se va mai teme de o armată de duşmani. O armată nenumărată de oameni şi chiar de demoni va fi în faţa ochilor noştri ca neamurile înaintea lui Dumnezeu, care par ca nişte lăcuste. Dumnezeu să ne dea în această vreme de minciună putere să fim dedicaţi adevărului.”

Charles Spurgeon