13 Mai

„Seara vine plânsul, iar dimineaţa veselia.” Psalmi 30:5

Creştine, dacă ai ajuns în noaptea încercării, gândeşte-te la ziua de mâine. Intăreşte-ţj inima gândindu-te la venirea Domnului. Fii răbdător, fiindcă El va coborî curând pe nori. Fii răbdător! Mirele aşteaptă să se coacă recolta. Fii răbdător, fiindcă ştii că El a spus: „iată, Eu vin curând, si răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după faptele lui” (Apocalipsa 22:12). Dacă eşti nefericit acum, aminteşte-ţi:

Doar câteva apusuri vor mai fi
Şi vei ajunge-n Canaan, pe plaiuri de vecii.

Fruntea ta este încununată de necazuri acum, dar în curând vei purta o coroană de stele. Mâinile tale sunt trudite acum, dar în curând vor cânta la harpă în cer. Veşmintele tale sunt pline de praf acum, dar în curând vor fi albe ca zăpada. Aşteaptă puţin. O, cât de neînsemnate ţi se vor părea necazurile de acum când vei privi în urmă! Când le privim acum ni se par imense, dar când vom ajunge în cer

Cu bucurii nespuse vom privi
La truda anilor ce au trecut.

Încercările ni se vor părea necazuri trecătoare şi uşoare. Să mergem înainte cu curaj. Chiar dacă noaptea este neagră, (dimineaţa vine, şi va destrăma în curând întunericul iadului. Ştii cum să trăieşti în viitor — să trăieşti în aşteptare — să anticipezi cerul? Fericitule credincios, ce bucurie este să ai o speranţă atât de sigură şi mângâietoare! Acum totul este întuneric, dar în curând va fi lumină; acum ne înconjoară necazurile, dar în curând vom fi învăluiţi în fericire. Ce contează dacă „seara vine plânsul”, când ştii că „dimineaţa vine veselia”?

Meditaţii C. H. Spurgeon

Gata de plecare

Text: Psalmul 30

„…seara vine plansul, iar dimineaţa veselia”. Psalmul 30:5

Viaţa din ceruri este cu mult mai bună decît orice poate oferi pămantul, şi cu toate acestea facem tot ce putem pentru a evita moartea. Dacă ne îmbolnăvim, ne rugăm pentru însănătoşire. Nici psalmistul n-a fost un om diferit de noi. Îşi începe psalmul 30 prin a-L lăuda pe Domnul, pentru că 1-a salvat de la moarte (versetele 1-4). Apoi, declară că suferinţa sa, care reflectă mania lui Dumnezeu, a fost numai temporară, pe cand îndurarea Domnului este veşnică (versetul 5). Ne spune, apoi, de ce s-a îmbolnăvit şi ce a învăţat din suferinţe. Devenise mandru şi Dumnezeu a lăsat boala ca să-1 umilească şi să-i dea o nouă perspectivă a vieţii. El vede mai clar ca oricand că binecuvantările veşnice sunt mult mai mari ca suferinţele prezentului. Încheindu-şi cantarea, se bucură de perspectiva pe care o are, de a-L lăuda pe Domnul veşnic. Dumnezeu 1-a pregătit, astfel că poate muri de-acum în pace.

Cand mama avea în jur de şaizeci de ani, doctorul i-a spus că va muri curand datorită unei boli de inimă. A fost deznădăjduită. Iubea viaţa şi nu voia să-şi lase familia. Ne-am rugat pentru însănătoşirea ei, şi Dumnezeu i-a răspuns cu bunătate, dandu-i încă 12 ani de viaţă. Cu puţin înainte de-a muri, am întrebat-o: „Mămică, încă ţi-e frică de moarte?” Cu un zîmbet mi-a spus: „Nu, sunt gata.”
Creştine, să nu te simţi vinovat dacă nu doreşti să mori. Dumnezeu te-a făcut astfel. Şi nu te îngrijora de moarte. Dumnezeu te va pregăti pentru ziua aceea. Continuă să umbli cu El, să faci voia Sa, să te încrezi în El pentru toate lipsurile tale. Cînd vei fi chemat acasă, Dumnezeu îţi va da harul Său şi vei fi gata de drum. – H.V.L.

„Cum sigur vine noaptea, necazu-i aici
Şi sigur ca ziua se duce-n uitare.
Dar mai sigur ca toate va fi bucuria
în ceruri, sublimă şi fără hotare. ”    – D.J.D.

„Moartea este ultimul capitol al viepi şi primul capital al eternităţii„

Painea zilnica

Doamne-ajuta-mi sa pot plange

Doamne-ajută-mi să pot plânge
ca pe-al meu orice păcat
pentru care nu se frânge
sufletul cel vinovat.

Să-mi pot cere eu iertarea
cu durerea cea mai grea
pentru vina celui care
a căzut în faţa mea.

Să mă pot ruga eu Ţie
cel mai frânt şi mai zdrobit
pentru cel ce nici nu ştie
ce grea vină-a săvârşit.

Buzele să mi le ardă
orice DA şoptit râzând
spre păcatul ce dezmiardă
chiar în faţa Ta căzând.

Să mă usture ca focul
orice legământ sfinţit
care cade chiar în locul
unde-a fost mai sfânt rostit.

Doamne-ascultă-mi şi-mi primeşte
pentru toţi suspinu-amar,
iar pe cel ce se căieşte
iartă-l şi-l sfinţeşte iar.

Traian Dorz

Nu da înapoi

Motto: „”Cântați Domnului, voi cei iubiți de El, măriți prin laudele
voastre Numele Lui cel Sfânt!
Căci mânia Lui ține numai o clipă, dar îndurarea Lui ține toată
viața: seara vine plânsul, iar dimineața veselia.””
Amin! Psalmul 30:4-5.

Nu da înapoi când suferința te lovește
Și așternutu-i ud de lacrimi și de plâns,
Că Dumnezeu, în suferință, te întărește
Și patul în care suferi va fi strâns.

Ridică-ți ochii, dar, spre zările senine
Și leapădă din suflet tot ce e amar,
Căci plânsul poate înnopta cu tine
Dar, dimineața vine bucuria iar.

Dacă ai ajuns în noaptea încercării,
Întărește-ți inima și fii încrezător;
Iar drumul tău prin vale dă-l uitării
Că tot ce vine după, înseamnă viitor.

Îmbărbătează-ți inima, cugetul și ființa,
Și nădejdea mântuirii s-o porți în gând…
Credincios e Cel ce a făcut făgăduința
Și-L vom vedea venind pe nori, curând.

Acum, așteaptă ca recolta să se coacă,
Dar vremea strângerii recoltei va veni –
Doar câteva apusuri încă, să mai treacă
Și noi vom fi cu El pe plaiuri de vecii.

Acum ai fruntea de grijuri frământată –
Necazul zilei, mai tare o încrețește;
Curând, când vine El, va fi încununată
Cu cununa slavei, ce nu se veștejește.

Acum, necazuri și dureri vor mai veni –
Le știm, că-n viață multe am avut;
Curând, cu bucurii nespuse vom privi
La truda anilor care-au trecut.

Istovitoarea trudă nu poate să supună
Omul rugăciunii – urmaș a lui Hristos –
Că rugăciunea împrăștie norii de furtună
Ridicându-se spre cer ca un prinos.

Iar Dumnezeu din cer privește cu plăcere
La cei ce sunt statornici în credință;
Aceștia vor umbla din putere în putere
Și vor păși din biruință în biruință.

Deci, nu te îngrijora că seara vine plânsul
Când știi că dimineața  vine veselia!
Recolta-i coaptă, curând începe strânsul
Și tot ce va fi strâns, va umple Împărăția!

Ioan Vasiu

Tu ştii…

Tu şti lacrima-ncuiată,
Ştii suspinul negrăit,
Ştii şi inima încercată,
Chiar şi duhul obosit.

Tu ştii glasul fără vlagă,
Ştii şi plânsul cel tăcut,
Ştii durerea necurmată,
Ştii viitor, prezent, trecut…

Tu ştii dorul care arde,
Ştii şi pieptul greu rănit,
Ştii credinţa neclintită,
Ştii şi cântul aurit.

Tu ştii mâinile sleite,
Ştii piciorul încercat,
Ştii iubirea înfocată,
Ştii şi gândul cel curat.

Tu ştii lutul ce te cheamă,
Ştii şi taina-ascunsă-n El,
Ştii orice simţire adâncă,
Tu ştii tot Emanuel!

Deaceaa vin la Tine
Neavând vreo strălucire,
Ştiind că Tu le ştii pe toate…
Te rog doar să-mi dai iubire.

Timotei Lucus

Sub cruce

Îmbrăţişez piciorul crucii arse
Strivită de atâta suferinţă,
Pe care Scumpul Domn Iubit
Mi-a dat iertare şi credinţă …

Aş vrea s-o-ntreb despre Mântuitor
Dar, vechiul strai ce-l poartă îmi vorbeşte
Despre  o suferinţă cum nicicând n-a fost,
Şi-n care, nimeni, nu se regăseşte.

Îmi sprijin capul de al ei picior,
Să-I caut plânsul, blândului Păstor,
Să-I aud glasul cum mă strigă…
…Şi-n gând, mă înfior…

O cruce! Şi atâta suferinţă!
Pentru Acel ce ne-a iubit;
A suferit s-avem  credinţă
Şi dreptul de întâi născut.

Ii simt in Duh a Sa  durere
Mi-e greu să mă gândesc la El,
În clipele cele mai grele,
La Domnul nost’, Emanuel…

O simt jelită vechea cruce,
Şi lacrimile Lui le simt …
Dar, o lumină mă conduce
La Învierea din mormânt,

La zorii zilei glorioase,
Mirarea celor trei Marii,
‘Nvierea Domnului în slavă
Promisiunea, că va reveni.

Mă strâng mai tare lângă cruce,
Mi-acopăr faţa-n vechiul ei,
L-aştept sub  ea, c-a suferit cu Domnul,
Mă-nchin în Duhul Sfânt  ce lângă EL mă duce.

18 noiembrie 2015
SandaTulics

Noapte a plânsului; zi plină de veselie

“Căci mânia Lui ţine numai o clipă, dar îndurarea Lui ţine toată viaţa; seara vine plânsul, iar dimineaţa veselia.” (Psalmul 30.5)

O clipă sub mânia Tatălui nostru ceresc ni se pare că sunt ani îndelungaţi şi totuşi nu este decât un moment. Când noi Îl întristăm pe Duhul Său, nu putem să ne aşteptăm ca El să Se bucure; dar El este un Dumnezeu iertător şi aruncă imediat greşelile noastre în marea uitării. Când noi cădem în leşin şi suntem gata să murim la vederea feţei Sale mânioase, îndurarea Lui ne dă viaţă.

Dar acest verset cuprinde şi o parte plină de bucurie. Noaptea noastră de plânsete este urmată imediat de o zi veselă. Clipa cât ţine pedeapsa arată lămurit cât de mare este mila lui Dumnezeu pentru cel credincios. Domnului nu-I place să folosească nuiaua pentru aleşii Lui. El dă una sau două lovituri şi totul se termină aici; apoi viaţa şi bucuria care vin după dureri şi lacrimi fac mult mai mult decât întristarea izbăvitoare, după voia lui Dumnezeu.

Mângâie-te suflete al meu şi cântă aleluia! Nu plânge toată noaptea, ci şterge-ţi lacrimile în aşteptarea dimineţii. Aceste lacrimi sunt o rouă care ne face atât de bine, ca razele soarelui de dimineaţă. Lacrimile curăţă ochii noştri ca să ne facă să vedem trecerea pe care o avem înaintea Lui. Atunci, tristeţea noastră este ca umbrele care se disting pe un tablou, ca să facă să iasă şi mai clar lucrurile în lumină. Aşadar, toate sunt bune.

Charles Spurgeon

Sunt nascut odata

Sunt născut odată cu acest pămînt
toate ce-s întransul şi în mine sunt:
timpul lui cel fugar, lutul lui cel greu
plansul lui cel singur – sunt şi-n trupul meu.

Şi-s născut odată cu acest cer sfant
toate ce-s întransul şi în mine sunt:
cîntecul, lumina, veşnicul credeu
liniştea şi taina-s şi-n sufletul meu.

Şi-s născut odată cu acest Cuvant
toate ce-s întransul şi în mine sant:
zbucium de iubire, calm de Dumnezeu
dor de veşnicie – sunt şi-n duhul meu.

Traian Dorz