Minunate sunt căile Tale

Minunate sunt căile Tale astăzi Doamne Isuse
Dragostea Ta ți-ai arătat-o față de noi prin jertfire
Și i-ai primit la Tine pe toți cei ce în Tine crezuse
Dându-le cu dragoste sfântă acum o nouă trăire.

Îți mulțumim din nou Doamne că ne-ai răscumpărat
Și ne-ai dat drepturi mari nemeritate și moșteniri
Harul Duhului Sfânt ne-a schimbat și înflăcărat
Descoperind taine ne-ai dat putere și peste stăpâniri.

Ca prin rugăciune noi să mutăm munții din loc
Și să dărâmăm orișice izvodire rea a minții
Puterea ne vine din Domnul Isus și arde ca un foc
Răul omenirii și inamicul ce de milenii ne amenința…

În toate vremurile ne-ai fost și pavăză și scut
Și ai vegheat asupra noastră cu milă și cu îndurare
Prin diferite moduri diverse ni te-ai făcut cunoscut
Și ne-ai scos din necazuri grele și ne-ai dat eliberare.

De aceia acum venim înaintea Ta cu mulțumire
Cu cântări cu imnuri și doruri sfinte dumnezeiești
Privind cu drag la Tine cu sentimente adânci de iubire
Căci Tu prin toate Sfinte Mire ne-ai arătat că ne iubești.

Constantin Sferciuc 

Maretia Lui Dumnezeu

Text: Psalmul 104:10-26                        

… iar cocostarcul îşi are locuinţa în chiparoşi… „Psalmul 104:17

In textul biblic de astăzi, psalmistul II proslăveşte pe Domnul pentru măreţia Sa revelată prin lucrările minunate ale creaţiei. El aminteşte mereu cititorului de minunatele căi prin care Domnul poartă de grijă creaturilor Sale: dăruindu-Ie apă, lumina soarelui şi vegetaţia. Psalmistul subliniază de asemenea că El a făcut şi copacii pentru ca păsările cerului să-şi facă în ramurile lor cuiburile.
In timp ce jucam golf cu prietenul meu Dave, acesta s-a oprit arătandu-mi uimit ceva. A dat la o parte ramurile bogate ale unui molid albastru. Acolo, odihnindu-se pe o creangă, era cuibul construit cu măestrie al unei familii de sticleţi. Era cam la înălţimea capului unui om, dar era ascuns cu atata grijă încat nici unul din jucătorii de golf nu ar fi avut posibilitatea să-l vadă de la mai mult de caţiva metri distanţă. Două crengi groase acopereau cuibul astfel încat să-l scutească de apele ploilor. Era ancorat atat de bine că nici cea mai puternică furtună nu l-ar fi putut smulge. Pasărea mamă l-a construit departe de trunchiul copacului astfel că nici un animal de pradă să nu-i producă daune. Copacul era un loc perfect pentru acest cuib – un copac pregătit de Dumnezeu pentru ca păsările să-şi crească puişorii. „Pentru mine”, a comentat Dave, aceasta este măreţia lui Dumnezeu. Este încă un motiv să mă încred în El. Nu înţeleg cum poate cineva să fie ateu!”


Lucrările lui Dumnezeu în creaţie, chiar şi acelea prin care El asigură un loc pentru cuibul pâsăricii, sunt minunate şi dincolo de orice descriere. Fie ca măreţia lui Dumnezeu să ne facă, aşa cum l-a făcut pe psalmist, să-L lăudăm atat timp cat vom trăi (v. 33). – D.C.E.

Tot ce e frumos şi-nălţător,
Fiinţe mari şi minunate,
Tot ce e-nţelept şi uimitor,
Toate-s prin Cristos create.”  – Alexander

Toată creaţiunea, cu degetul întins, arată spre Dumnezeu

Painea zilnica

În mireasmă de floare

Parfum din înmiresmate flori,
Din minunate și mii culori,
Dau în adiere ușoară,
Miros vibrant de primăvară!
Ne-mbrățișează raza caldă
În bucurie și mireasmă,
Toți alergăm ca o albină,
Întineriți și-n voie bună.
Într-un zumzet ca de stupine,
Ne bucurăm de tot ce vine,
Ca un copil cu suflet curat,
Sus la cer privin îndatorați!
Să privim la Primăvară, Sus
Unde ne cheamă Fiul Isus!
În mireasma de floare vie,
Lângă Isus o veșnicie!

Maria Șopț

Răspândirea vieţii

“Râuri de apă vie.” loan 7:38

Un râu ajunge prin locuri pe care izvorul nu le cunoaşte, iar Isus spune că, dacă am primi din plinătatea Sa oricât de puţin s-ar vedea aceasta în viaţa noastră, din noi vor curge râuri care vor binecuvânta cele mai îndepărtate părţi ale pământului. Noi n-avem nimic de-a face cu această revărsare – “Lucrarea lui Dumnezeu este să credeţi. .” (Ioan 6:29). Dumnezeu rareori lasă ca un om să vadă ce mare binecuvântare este el pentru ceilalţi.

Râul este minunat de perseverent, învinge orice îi iese în cale. O vreme îşi urmează neabătut cursul, apoi dă de un obstacol şi, pentru un timp este oprit, dar curând, sau îşi va croi un drum care înconjoară obstacolul, sau va dispărea din vedere câţiva kilometri, ca apoi să apară din nou, mai mare şi mai grandios decât înainte. Te uiţi şi vezi că Dumnezeu foloseşte unele vieţi, în timp ce în viaţa la a apărut un obstacol şi nu mai pari a fi folositor. Fii permanent atent la Izvor şi Dumnezeu fie te va ajuta să ocoleşti obstacolul, fie îl va lua din calea ta. Râul Duhului lui Dumnezeu învinge orice obstacol

Nu privi niciodată la obstacole sau la dificultăţi. Obstacolul nu va avea nici o importanţă pentru râul care va curge neabătut prin tine dacă vei avea grijă să-ţi iei apa mereu din Izvor. Nu lăsa nimic să se interpună între tine şi Isus Cristos, nicio trăire sufletească sau experienţă; nimic nu trebuie să te despartă de marele Izvor suveran.

Gândeşte-te le râurile vindecătoare şi bogate care se dezvoltă în sufletele noastre! Dumnezeu a descoperit minţii noastre adevăruri minunate şi orice lucru pe care ni l-a descoperit este o dovadă a puterii crescânde a râului pe care El îl va revărsa prin noi. Dacă tu crezi în Isus, vei descoperi că Dumnezeu a acumulat în tine torente de binecuvântări pentru alţii.

Oswald Chambers

Casa părintească

Mi-e dor de-acele clipe minunate,
Trecute peste veacuri, inundate;
Cu raiuri si cu multe bucurii,
Cu zâmbete și plânset de copii.

Nu era ură,ceartă,dezbinare;
Nu era strigăt, sau vreo întristare,
Ci doar o voce caldă si duioasă,
Ce ne-aduna pe toți in jur la masă.

Erau doi ochi senini, ce cu blandețe,
Ne povesteau de-a tinereții fețe,
Ne sfătuiau și ne-ndemnau mereu
Cum să-L iubim și noi pe Dumnezeu.

Iar tata întarea cuvântul,
Marturisind despre Isus Preasfântul.
Și noi cu ochii mari și-ntrebători,
Îi ascultam cu lacrimi și fiori.

Acum în casa părinteasca,
E o tăcere și o liniște cerească.
Doar îngânate șoapte se deslușesc în vatră,
A doi bătrâni ce ne așteaptă-n poarta.

Geanina Hirtie