2 Mai

Nu Te rog să-i iei din lume.” Ioan 17:15

Cel mai minunat şi binecuvântat eveniment care li se va întâmpla tuturor credincioşilor va fi întoarcerea lor acasă, la Isus. Peste puţin timp, soldaţii Domnului care luptă acum lupta cea bună a credinţei” (1 Timotei 6:12) vor termina bătălia şi vor intra în bucuria Domnului lor. Dar, deşi Christos se roagă la poporul Său să poată fi unde este El, El nu cere ca ei să fie luaţi imediat de pe pământ în ceruri. El doreşte să stea aici. Deşi peregrinul obosit se roagă adesea „o, dacă aş avea aripile porumbelului, aş zbura şi aş găsi undeva odihnă” (Psalmi 55:6), Christos nu se roagă la fel. El ne lasă în mâinile Tatălui până când, asemeni snopilor de grâu copt, vom fi adunaţi în grânarul Stăpânului nostru.

Isus nu pledează pentru îndepărtarea imediată a morţii, fiindcă rămânerea noastră aici poate fi profitabilă pentru alţii, chiar dacă pentru noi nu este necesară. El cere să fim păziţi de rău, dar nu cere niciodată să fim admişi în slava cerului înainte de vreme. Atunci când sunt în necaz, Creştinii vor să moară. Intreabă-i de ce, şi îţi vor spune: „fiindcă vreau să fiu cu Domnul”. Mă tem că nu vor atât să fie cu domnul, pe cât vor să scape de necazuri; altfel, ar voi să moară şi în vremuri mai bune, nu numai în timpuri de încercare. Vor să meargă acasă, nu atât pentru părtăşia cu Domnul, cât pentru a merge la odihnă.

Este bine să dorim plecarea, dacă o facem din aceleaşi motive ca şi Pavel, fiindcă a fi cu Christos este mult mai bine, dar dacă vrem doar să scăpăm de necazuri suntem egoişti, îngrijeşte-te mai bine să-L lauzi pe Dumnezeu prin viaţa ta aici, atâta timp cât va dura, chiar dacă treci prin chinuri, conflicte sau suferinţe, şi lasă-L pe El să spună când e destul.

Meditaţii C. H. Spurgeon

Profeția Odraslei (Isaia 9)

Totuși, . . așa începe profeția
Ce Dumnezeu avea să o-mplinească
Despre-ntunericul ce-și răspândea urgia…
Mult nu va mai avea să stăpânească.

Unde acum necazul se găsește
Pe-a lui Neftali, Zabulon hotare
Acol’ unde ocara stăpânește
Pe-acel ținut întins de lângă mare.

Poporul ce umbla în întuneric
Dincolo de Iordan, în Galileea
În tot acel ținut pustiu, feeric
Da, neamurile ce-s în țara-aceea,

Vedea-vor o Lumină foarte mare
Acest popor din valea umbrei morții
Lumina Lumii peste ei răsare
Slăvitul Dumnezeu le schimbă sorții.

Căci iată: un Copil ni S-a născut
Și-un Fiu venit din Ceruri ni S-a dat
Domnia pe-a Lui umeri stă tribut
Căci Pruncul e al Slavei Împărat.

Și-L vor numi și Minunat și Sfetnic
Și Tare Dumnezeu Îl vor numi
Și-al veșniciilor Părinte vrednic
Și-al păcii Domn, cum altul nu va fi.

Domnia Lui, El face-va să crească
Și-o pace fără de sfârșit va da
Căci pretutindeni o să-mpărățească
Pe scaunul lui David când va sta.

Prin judecată-Și va-ntări domnia
La fel și prin neprihănirea Lui
De-acum și cât va ține veșnicia
Așa va face râvna Domnului.

Daniel Hozan

Un copil cu multe nume

23 decembrie

Text: Isaia 9:1-7

Il vor numi: Minunat, Sfetnic,Dumnezeu tare, Parintele
vesniciilor, Domn al pacii.”

Isaia 9:6

Ascultau cu mare interes. O intamplare atat de minunata –
Dumnezeu il trimite pe Singurul Sau Fiu pe acest pamant, ca
un copilas, si mai tarziu il aduce ca jertfa pentru pacatele lor.
Africanii din Congo (acum Zair) au primit mesajul Evangheliei cu
aviditate. Cand misionarul E.A. Ruskin s-a referit la Isus men-
tionand diferitele Lui nume, el a trezit interesul acestor oameni si
acestia l-au intrebat: „De ce a avut acest Isus atatea nume?” Ruskin
le-a explicat: „Frumusetea, plinatatea si maretia Fiintei Lui fara
seaman nu pot fi exprimate printr-un singur nume”.

Numele biblice ale copilului Isus ne descopera caracterul lui
de Dumnezeu care „S-a facut trup si a locuit printre noi” (Ioan
1:14). Intocmai dupa cum fiecare fateta a unui diamant reflecta
frumusetea acestei pietre pretioase, tot asa si caracterul unic
divino-uman al lui Cristos, care este mult mai presus de o piatra
pretioasa este revelat prin multe aspecte ale naturii Sale.

Textul de astazi contine patru nume evreiesti compuse, ale
Copilului care se va naste in Betleem. „Sfetnic, Minunat” il descrie
pe unul care are un plan divin si care este intr-adevar o minune.
Ca si „Dumnezeu tare”, El este un razboinic victorios care obtine
victoria finala. Numele „Parintele vesniciilor” ne vorbeste despre
Providenta Sa si despre grija eterna pe care o are fata de ai Sai.
Expresia „Domn al pacii” face aluzie la stapanirea Lui plina de pace
in inimile credinciosilor si, in ultima instanta, asupra lumii, atunci
cand dreptatea Lui va stapani.

Nu este de mirare ca ingerul a spus despre El ca Numele lui
va fi „Isus”, caci El este cu adevarat un Mantuitor (Matei 1:21). De
aceea cantam, „O, veniti sa-L adoram pe Cristos, Domnul”. – P.R.V.

Nimeni altul de cand e zidirea

Nume asemeni n-a primit.

Nimeni nu le-a implinit rostirea

Ca si Fiul Tatalui, iubit.” – D.J.D.

Isus este Numele cu care se iscaleste Dumnezeu
intr-o limba pe intelesul oamenilor.

Painea zilnica

Tu-Ți scoți întăritură de-apărare

Tu-Ți scoți întăritură de-apărare
Din gura celor mici și ne’nsemnați,
Ca toți să vadă, Doamne, că ești mare
Și-n fața Ta să vină aplecați.

Căci, ce e omul ca să-l bagi în seamă? ,
Mă-ntreb ades privind lucrarea Ta,
Privesc în sus și sunt cuprins de teamă
La ce ești Tu… , și ce-i ființa mea.

Tu stai pe scaunul Tău de domnie
Și judeci drept, nu ești părtinitor.
Căci, Tu ești Dumnezeu din veșnicie,
Un Tată minunat și iubitor.

Cei care Te cunosc se-ncred în Tine,
Căci, Tu pe nimenea nu părăsești
Și știu că nu vor fi dați de rușine
Căci, Tu îi aperi și îi ocrotești.

Te voi lăuda, o, Doamne-n orice vreme
Și lauda Ta va fi în gura mea
Chiar de-s întâmpinat cu anateme,
De mulți, ce zic că fac lucrarea Ta.

Dar, Tu-mi ești stânca de scăpare,
Tu ești izbăvitorul meu,
De-aceea voi striga în gura mare
Că, Tu ești unicul și Sfântul Dumnezeu.

Puiu Chibici  

Interesant si Minunat

Traim si noi pe langa toate cele
Nu suntem doar o umbra in neant
Ne confruntam cu bune si cu rele
Interesant. .

Destine diferite-or sa ne poarte
Spre-acelasi Adevar trist si socant
Oricat traim suntem datori c-o moarte
Interesant. . .

Planeta noastra cat e ea de mare
E doar un fir din praful cel gigant
Oare sa fim aicea la-ntamplare?
Interesant. . .

Privind natura, floarea ce-nfloreste
Simtim fioru-acela palpitant
De parca orice floare ne vorbeste
Interesant. . .

De unde-i sentimentul ce ne leaga
De-aceia dragi, ca sa-i iubim constant
Si sa le ducem dorul viata-ntreaga
Interesant. . .

Desi oriunde-am vrea sa fie pace
Se-aud rachete-n zobrul lor picant
Cate cruzimi mai poate omul face
Interesant. . .

Dece e-n om atata rautate
De ce e egoist recalcitrant
Lacom de bani, lucrand cu nedreptate
Interesant. . .

Dar Dumnezeu exista nu-i poveste
Nici basm inchipuit si demodat
El este-n veci ” Acel ce Este”
Ce minunat!

Pe-o cruce Adevarul in suspine
Striga spre Tatal cu un glas uscat:
„S-a ispravit, ia-mi Duhul meu la Tine”
Ce minunat!

In casa ucenici-n rugaciune
Stateau inchisi dar Domnul a intrat
Si parca-L vad cum „Pace voua” spune
Ce minunat!

S-a inaltat apoi sa pregateasca
Un loc pentru acei ce l-au urmat
Acolo sus in Patria Cereasca
Ce minunat!

Curand planeta noastra cea firava
V-a fi schimbata la in moment dat
Si-un alt asezamant avea-va Slava
Ce minunat!

La Crucea Lui poti capata iertare
Prin Harul Sfant, prin sangele-I varsat
Si cine-i mantuit in veci nu moare
Ce minunat!

Nu stiu cat pot s-arat prin poezie
Ca Adevaru-i viu si revelat
El este-acel ce mi-a dat Har si mie
Ce minunat!

Daniel Hozan

A murit! A inviat! Un adevar atat de minunat!

Referințe

*
Împărăţia întunericului cu încrâncenare,
Lovea în cel Prea Sfânt, cu înverşunare.
La moarte condamnase lumina vieţii,
Dorea să zdruncine temelia eternităţii.

Lumina fără teamă păşea spre cruce,
Ea ştia că moartea spre care se duce,
E doar un sfârşit spre un nou început,
Va da omului, ceea ce-n păcat a pierdut.

Crucea era preţul salvării din păcat,
De robia păcatului omul să fie eliberat.
La cruce cu sânge semna actul împăcării,
Lumina revărsa harul minunat al iertării.

Satan, cel viclean, se credea învingător,
Dar la cruce înţelese că deja-i pierzător,
Cu dezlănţuită ură încercă o ultimă mişcare,
S-oprească planul mântuirii cu o strigare:

– De eşti Tu, Cel care pe alţii mântuieşti,
Coboară de pe cruce şi chinul să-ți oprești.
Isus în ascultare de Tatăl, dându-se la moarte,
La împlinirea planului mântuirii lua parte.

Atotputernicul Tată privea cu mare durere,
Cum Fiul se frângea sub păcatele mele grele.
Tatăl își întoarse fața, nu putea să privească
Păcatele noastre ce-începură să-l strivească,

Isus în cel mai greu moment s-a simțit părăsit,
– ”Eloi, Eloi, Eloi, lama sabactani?” striga rănit.
În clipa în care știa deja, că totul s-a sfârșit,
Dinainte să-și dea duhul, a zis: – ”S-a isprăvit”

A treia zi, după cum ucenicilor mai înainte a spus,
A înviat din morți, să-i întărească, la ei s-a dus.
Eliberarea omului de sub păcat era începută,
Întunericul pricepea că lupta e deja pierdută.

Lumina este Adevărul, călăuză spre veșnicie,
Isus este Ușa, prin care intri în Sa Împărăție.
De sub puterea morții, prin viața ce și-a dat,
Și-apoi prin învierea Sa, ne-a răscumpărat.

Satan și azi se luptă, să oprească dacă poate,
Din planul de mântuire pe oameni a scoate.
Pune piedici, ispite, căci știe mult prea bine,
Cine află Adevărul, mănâncă a vieții pâine,

Bea din apa vieții, nu piere, este mântuit.
De aceea nu vrea Adevărul să fie descoperit.
Viclean pune la îndoială lumina adevărului,
Ba chiar pune la îndoială și existența răului.

El știe că vremea lui e aproape de sfârșit,
Încearcă să apuce, pe cei ce spre cer au pornit.
Răcnește ca un leu, prada să-și paralizeze,
Să-i tulbure pe străjerii ce stau pe metereze.

Vă cheamă poate ultima oară, Cel Veșnic Viu,
Grăbiți la El, până mai e har și nu va fi târziu.
Veniți la Calvar să găsiți iertarea mult dorită,
Mântuirea cu iubire divină, v-a fost pregătită.

A murit! A înviat! Un adevăr atât de minunat!
Nu refuza iubirea, ce viața pentru tine și-a dat.
Și-n puterea învierii ți-a pregătit o viață veșnică.
Să ai parte de ea, predă-ți azi inima fără frică.

O iubire atât de mare, te condamnă de-o ignori,
Las-o-n inimă să-ți pătrundă cu a veșniciei zori.
Isus Hristos e viu! Cu moartea pe moarte a călcat.
Mântuirea și-învierea noastră la Golgota s-a semnat.

Recunoscător

În puținele-mi cuvinte, vreau să-Ți mulțumesc frumos
Ție, scumpul meu, Părinte, Ție, Domnul meu, Hristos.
Pentru bunătatea-Ți mare, pentru harul minunat,
Pentru că mi-ai dat iertare și de moarte m-ai scăpat.

Mă închin cu umilință, mă proștern în fața Ta,
Te slăvesc plin de credință și cu toată inima.
Că mi-ai dat înțelepciune și puteri din Duhul Tău,
Că Te-ai îndurat de mine, în necazul cel mai greu.

Gloria să Te-mpodobească, Sfânt și mare Salvator
Pentru pacea Ta cerească îți sunt recunoscător.
Mă închin cu reverență și în duh Te preamăresc
Fă-ți simtit-a Ta prezență, Dumnezeule ceresc.

Minunatule Părinte, binecuvântat să Fii,
Că m-ajuți să merg-nainte, orice luptă ar veni
Mă încred deplin în Tine, Dumnezeule sublim
Lauda Ți se cuvine, până-n veci de veci, Amin.

Nichifor Nicu 

Tu rămâi același

Când tot se schimbă-n jurul meu,
Tu ești același Dumnezeu;
Rămâi cu mine, credincios,
Plin de iubire, glorios.

Da, totu-i goană după vânt…
Din tot ce am pe-acest pământ
Tu Doamne ești cel mai de preț,
Desăvârșit, frumos, măreț.

Unii se duc și alții vin,
Tu pas cu pas ești lângă min’
La greu, la bine, ne-ncetat;
O, Doamne, Tu ești minunat.

Ești mângâiere, adăpost,
Tu dai vieții mele rost;
Ești scutul meu, tăria mea,
Ca Tine nu e nimenea.

Te laud Domnul meu iubit
Că nicicând nu m-ai părăsit,
Cu haru-ți m-ai înconjurat
Deși deloc n-am meritat.

Tu mă iubești fără hotar…
O, Doamne, când veni-vei iar
Picioarele îți voi spăla
Cu lacrimi… ah, răsplata mea.

Paula D