16 Februarie

 „Duhul Tău cel bun Neemia.” 9:20

Des întâlnit, prea des întâlnit, este păcatul uitării Duhului Sfânt Această faptă înseamnă nebunie şi nerecunoştinţa. El merită tot ce este mai bun, fiindcă este bun, extraordinar de bun. Ca Dumnezeu, este bun în mod esenţial. El împărtăşeşte întreitul atribut „sfânt, sfânt, sfânt” (Isaia 6:3; Apocalipsa 4:8), care se ridică spre Sfânta Treime. El este puritate, adevăr şi har. Este bun, ne iartă rătăcirile şi se luptă cu dorinţele noastre rebele. Nu ne lasă să pierim în păcat, şi ne îndrumă spre cer ca o mamă iubitoare. Cât de milostiv, iertător şi bun este răbdătorul Duh Sfânt! El are o bunătate activă. Toate lucrările Sale sunt desăvârşite în bunătate. El sugerează gândurile bune, grăbeşte acţiunile bune, descoperă adevărurile bune, împlineşte făgăduinţele bune, ne sprijină în realizările bune şi ne conduce la rezultate bune.

Nu este nici un bun spiritual în toată lumea al cărui autor şi susţinător să nu fie El; cerul însuşi îi va datora Lui caracterele bune ale locuitorilor săi. El este bun în mod oficial. Fie că este Mângâietor, învăţător, Călăuzitor, Desăvârşitor, îndrumător sau Mijlocitor, El îşi împlineşte în mod desăvârşit îndatoririle, şi fiecare faptă a Sa are ca scop binele bisericii lui Dumnezeu. Cei care îi ascultă sfaturile devin buni, cei care îi cer călăuzirea lucrează bine şi cei care trăiesc sub stăpânirea Lui primesc numai binecuvântări.

Să fim deci recunoscători unei persoane atât de bune. Să-L slăvim şi să-L venerăm pe Cel „care este mai presus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvântat în veci” (Romani 9:5). Să-i recunoaştem puterea şi să ne recunoaştem nevoia de El chemându-1 în toate acţiunile noastre. Să-I căutăm ajutorul şi să nu-L îndurerăm niciodată. Şi să-L slăvim oricând ni se oferă ocazia. Biserica nu va prospera niciodată dacă nu se va încrede mai mult în Duhul Sfânt. El este atât de bun şi blând încât se întristează şi se îndurerează când îl uităm şi îl neglijăm.

C.H. Spurgeon

22 Aprilie

Dumnezeu L-a înălţat cu puterea Lui.” Faptele Apostolilor 5:31

Isus, Domnul nostru, cel răstignit, mort şi îngropat, şade acum pe tronul slavei. Cel mai înalt loc din cer îi este rezervat Lui. E bine să ne amintim că înălţarea Sa este una Reprezentativă. A fost înălţat la dreapta Tatălui şi, deşi ca Dumnezeu are dreptul la onoruri la care muritorii nu pot aunge, ca Mijlocitor are parte de slava care este moştenirea sfinţilor. Este minunat să observi cât este de strânsă legătura dintre Christos şi biserica sa. Suntem una cu El. Suntem mădulare ale trupului Său, şi înălţarea Sa este şi a noastră.

El are o cunună, şi ne va da şi nouă cununi. Ne va da locuri de onoare, asemeni locului Său de la tronul Tatălui, locul învingătorului. El nu este mulţumit cu un tron numai pentru El. La dreapta Sa trebuie să stea regina, înveşmântată „în aur din Ofir” (Psalmi 45:9). El nu poate fi slăvit fără mireasa Sa. Priveşte spre Isus, credinciosule, chiar acum. Priveşte-I cununile de pe frunte cu ochii credinţei. Aminteşte-ţi că într-o zi vei fi ca El, şi II vei vedea cum este. Nu vei fi la fel de măreţ ca El; nu vei fi divin, dar vei împărţi, într-o oarecare măsură, onorurile şi demnitatea împreună cu El.

Mulţumeşte-te să trăieşti acum în anonimat, şi urmează-ţi cu răbdare drumul printre colinele sărăciei şi munţii necazurilor. În curând vei domni cu Isus, fiindcă El „a făcut din noi o împărăţie si preoţi pentru Dumnezeu” (Apocalipsa 1:6), şi noi vom domni cu El în veşnicie. O, ce gând minunat pentru copiii lui Dumnezeu! Acum îl avem pe Christos ca reprezentant la curtea cerului, şi în curând El va veni să ne ia cu El pentru totdeauna, să-I privim gloria şi să-I împărtăşim bucuria.

Meditaţii C. H. Spurgeon

Aparator jignit

22 decembrie

Text: Psalmul 51:1-9

„…avem la Tatal un Mijlocitor (sau Aparator), pe Isus
Cristos, Cel neprihanit.” 1 Ioan 2:1

Un avocat din Cincinnati a fost numit de tribunal sa-l apere pe
un om acuzat de furt. Dupa ce s-a dus la inchisoare ca sa ia
un interviu celui acuzat, avocatul a decis ca nu-l va reprezenta pe
acest om si a cerut permisiunea de a se retrage din acest caz.
Motivul a fost destul de neobisnuit. Propriul lui birou fusese recent
obiectul unei spargeri, iar cel pe care trebuia sa-l apere a fost
acuzat tocmai de aceasta infractiune. Tribunalul a cazut de acord
ca daca victima trebuie sa-l apere pe cel acuzat, cauza justitiei nu
va fi aparata in cele mai bune conditii.

In relatia dintre noi si Dumnezeu vedem chiar situatia opusa.
Singurul care este in stare sa ne ajute este Cel impotriva caruia am
pacatuit. Fiindca El este Creatorul si Rascumparatorul nostru, noi
putem spune pe buna dreptate ca timpul nostru, trupurile noastre
si familiile noastre sunt ale Lui. Cand vorbim ce nu trebuie, cand ne
ignoram partenerii de viata si copiii, sau cand ne irosim banii, in
realitate, facem abuz de proprietatea lui Dumnezeu. De aceea, in
Psalmul 51, David marturiseste ca vatamandu-i pe altii, el a pa-
catuit in realitate impotriva Domnului.

Inchipuie-ti ca te afli intr-o celula goala. Ferestrele sunt
protejate cu bare de otel. Avocatul tau vine inlauntru. El este cel
caruia i-ai facut raul. Dar el este singurul capabil sa te elibereze.
si vrea s-o faca. Acesta este tabloul relatiei noastre cu Cristos, care
este Dumnezeu intrupat. Isus S-a nascut dintr-o fecioara. El a trait
o viata fara de pacat, a murit in locul nostru pe cruce, a inviat din
morti si traieste acum in ceruri. Cristos, cel impotriva caruia am
pacatuit a devenit Aparatorul nostru. – M.R.D.II

Mare Aparator, Prieten atotputernic!

In Tine ne punem sperantele zilnic;

Nu putem pierde cand Tu vei pleda –

Procesul cel mare il vei cstiga.” – Anonim

Cel care a murit ca inlocuitor al nostru
traieste acum ca Aparator al nostru.

Painea zilnica

Eu am un Tată

Eu am un Tată scump în cer
Și-un Sfânt Mijlocitor mai am,
În încercări eu nu disper
Căci nu mai sunt cel ce eram.

Isus Hristos m-a mântuit
Și viața veșnică mi-a dat,
De făr`-de-legi m-a izbăvit,
În sânge haina mi-a spălat.

Cum voi putea să-I mulțumesc
Că pentru mine a murit?
Cum aș putea să-L părăsesc
Când pentru mine s-a jertfit?

Pe lemnul crucii El a plâns
Nu pentru El, ci pentru noi,
C-atât de josnici am ajuns,
La suflet și la minte goi…

Eu, dezbrăcat de caracter,
Înconjurat de lașitate,
N-am mai avut ce să-I ofer,
Doar pizmă, ură, răutate…

Dar El, plângând cu mult amar,
Cu sângele-I curgând pe cruce,
Îndurător fără hotar
Îmi spuse-atunci cu voce dulce:

„Eu vin la tine să te iert
Iar tu cu pietre-arunci în Mine,
În gură ai veninul fiert,
Îți fierbe sângele prin vine.

Să nu uiți însă niciodată
Că ai un Tată scump în cer
Și-o dragoste nestrămutată
Eu azi pe cruce îți ofer.

Nu meritam să fim iubiți
Ducând o viață de păcate,
De-aceea suntem fericiți
Că ne-ai salvat, Sfânt Împărate.

Pe Golgota, acolo, sus
A fost iertat păcatul meu
Prin jertfa Domnului Isus
Pe lemnul crucii gros și greu.

Smerit, vin astăzi – ca și El –
Să-I mulțumesc o veșnicie
Căci însăși jertfa Lui de Miel
M-a adăpat din Apa Vie.

Puchea Dorel

Duh sublim al păcii sfinte…

Duh sublim al păcii sfinte,
O, iubit Învăţător,
Pune blândele-Ţi cuvinte
În inima tuturor!
Nu ne lăsa în vorbire
Să păcătuim cumva,
Sau prin gând de rătăcire
Să supărăm faţa Ta!
Nu ne lăsa ca să mergem
Dacă nu vii Tu cu noi,
Nici pe cale să culegem
Numai vreascuri şi gunoi!
Duh sublim de mijlocire
Al suspinelor cu dor,
Strânge-ne într-o unire,
Doar o turmă şi-un Păstor!
Duh sublim de zări albastre,
Ne ridică fruntea-n sus;
Umple inimile noastre
Cu lumina lui Isus!
Şi încheagă-ne într-una
În iubire strâns uniţi,
Dacă vine iar furtuna
Noi să fim nedespărţiţi!

Valentin Popovici