Rănirea făcută pentru vindecare

“Veniţi să ne întoarcem la Domnul? Căci El ne-a sfâşiat, dar tot El ne va vindeca, El ne-a lovit, dar tot El ne va lega rănile.” (Osea 6.1)

Înainte de a vindeca, Domnul găseşte cu cale să lovească. El face aceasta cu mâna sigură a chirurgului, condusă de dragostea inimii Sale părinteşti. Dar înainte de a bandaja, El loveşte; fără aceasta ar fi o lucrare necompletă. Legea a fost dată înainte de Evanghelie; şi Dumnezeu face să se nască în noi simţământul nevoii de a ne întoarce la El, înainte de a ne veni în ajutor. Eşti tu zdrobit de lucrarea convingătoare a Duhului? Sau poate te găseşti în duhul robiei care-ţi insufla frică? Acestea îţi dau simţământul nevoii ca rănile inimii tale să fie legate şi vindecate prin Evanghelie.

Nu deznădăjdui, sărmană inimă, ci vino la Domnul cu rănile tale sângerânde şi gândurile tale negre. Numai El te poate vindeca şi în aceasta e toată bucuria Sa; lucrarea Lui este de a bandaja inimile zdrobite, rănite, şi El singur are o îndemânare desăvârşită şi slăvită. Deci, nici o întârziere! Dar, să ne întoarcem la Domnul Dumnezeu de care ne-am depărtat. Să-I spunem de rănile noastre arzătoare şi să-L rugăm să-Şi termine lucrarea. Oare chirurgul face o tăietură ca apoi să-şi lase pacientul sa sângereze până va muri? Şi Tu, Domnul meu, ai putea sa laşi să se mărească suferinţa unui suflet şi a unei sărmane inimi tulburate? Nu, Doamne, aceasta n-o vei face niciodată!

Charles Spurgeon

Cruce dragă

Fii slăvită, cruce dragă,

pe care-a murit Hristos.

Jertfa de pe tin’ ne leagă

inimile-n gând frumos-

imn spre slava lui Hristos.

Prin tine avem în ceruri

bun şi sfânt Mijlocitor.

Nu icoane în tablouri

ci un Răscumpărător,

Domn în vecii vecilor.

El S-a dat de bunăvoie

ca să fie răstignit.

Sus pe lemn, bătut în cuie

pentru noi a suferit

că atâta ne-a iubit.

De aceea cruce dragă,

nu te vom uita nicicând.

Ne-nchinăm viaţa-ntreagă

jos, sub lemnu-ţi sângerând,

Mielului cel scump şi blând.

Galati, Cristina Magdalena Francu

Rănirea făcută pentru vindecare

“Veniţi să ne întoarcem la Domnul? Căci El ne-a sfâşiat, dar tot El ne va vindeca, El ne-a lovit, dar tot El ne va lega rănile.” (Osea 6.1)

Înainte de a vindeca, Domnul găseşte cu cale să lovească. El face aceasta cu mâna sigură a chirurgului, condusă de dragostea inimii Sale părinteşti. Dar înainte de a bandaja, El loveşte; fără aceasta ar fi o lucrare necompletă. Legea a fost dată înainte de Evanghelie; şi Dumnezeu face să se nască în noi simţământul nevoii de a ne întoarce la El, înainte de a ne veni în ajutor. Eşti tu zdrobit de lucrarea convingătoare a Duhului? Sau poate te găseşti în duhul robiei care-ţi insufla frică? Acestea îţi dau simţământul nevoii ca rănile inimii tale să fie legate şi vindecate prin Evanghelie.

Nu deznădăjdui, sărmană inimă, ci vino la Domnul cu rănile tale sângerânde şi gândurile tale negre. Numai El te poate vindeca şi în aceasta e toată bucuria Sa; lucrarea Lui este de a bandaja inimile zdrobite, rănite, şi El singur are o îndemânare desăvârşită şi slăvită. Deci, nici o întârziere! Dar, să ne întoarcem la Domnul Dumnezeu de care ne-am depărtat. Să-I spunem de rănile noastre arzătoare şi să-L rugăm să-Şi termine lucrarea. Oare chirurgul face o tăietură ca apoi să-şi lase pacientul sa sângereze până va muri? Şi Tu, Domnul meu, ai putea sa laşi să se mărească suferinţa unui suflet şi a unei sărmane inimi tulburate? Nu, Doamne, aceasta n-o vei face niciodată!

Charles Spurgeon