„Cristy-camera 104”

26 decembrie

Text: Filipeni 4:1-20

„… ce mi-ati trimis (este) un miros de buna mireasma,
o jertfa bine primita si placuta lui Dumnezeu.”

Filipeni 4:18

Credinciosii din Filipi, preocupati de nevoile lui Pavel, i-au
trimis daruri. Epafrodit a fost trimis sa le duca apostolului in
celula lui din Roma. Pavel a recunoscut ca aceste daruri – fara
indoiala, lucruri de care avea nevoie – reprezentau un sacrificiu
din partea celor care le-au trimis. I-a costat mult ca sa-l ajute pe
Pavel, dar ei erau gata sa se lipseasca de aceste lucruri, ca sa
mareasca numele lui Cristos.

O parte vitala a inchinarii noastre este darnicia. Noi trebuie
sa raspundem nevoilor Bisericii si a poporului lui Dumnezeu intr-o
maniera plina de dragoste si facand sacrificii. Leslie B. Flynn ilus-
treaza acest gen de darnicie personala in cartea lui: „Worship”. El
a scris: „Un om impacheta un transport de alimente colectate de o
scoala pentru saracii din Muntii Apalasi. Sorta pungile de lapte
praf, de conservele de fasole si conservele de vegetale, de conser-
vele cu carne. Introducandu-si mana intr-o cutie cu conserve de tot
felul, el a scos o punga de hartie maro. Se parea ca un elev a adus
ceva diferit de articolele sugerate in lista de alimente. Din punga
a cazut un sandwich, un mar si un biscuit. Pe punga era scris cu
litere mari numele fetitei: „Cristy – camera 104”. Ea renuntase la
masa ei de pranz pentru o persoana oarecare ce ducea lipsa”.

Ori de cate ori dam din inima, preocupati de situatia celor
nevoiasi, noi aducem o jertfa care-L multumeste pe Domnul. „Si sa
nu dati uitarii binefacerea si darnicia; caci lui Dumnezeu jertfe ca
acestea ii plac” (Evrei 13:16). Dumnezeu considera ca aceste
daruri l-au fost aduse Lui. – D.C.E.

Cu o inima larga, dezlegata,

Da-ne, Doamne, harul ca sa dam,

Ca viata si trairea noastra

Tie numai sa le consacram.” – Murray

Dumnezeu se uita la inima,
nu la mana; la cel ce da, nu la dar.

Painea zilnica

Înţelepciune celor ce o cer

“Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.” (Iacov 1.5)

“Dacă vreunuia îi lipseşte înţelepciunea!” De fapt, pentru mine nici nu mai este “dacă”, sunt sigur că îmi lipseşte. Ce ştiu eu? Cum pot eu să-mi călăuzesc paşii? Cum aş putea eu să-i călăuzesc şi pe alţii? Doamne, eu sunt numai nebunie şi n-am nici o înţelepciune.

Dar Tu zici: “S-o ceară de la Dumnezeu” şi iată că eu o cer. Aici, la picioarele Tale, Te rog să mă urmăreşti cu dumnezeiasca Ta înţelepciune în vâltoarea grijilor zilnice şi mai ales a zilei de azi. Căci mărturisesc că, dacă Tu nu m-ai păzi de rătăcire, eu aş lucra ca un nebun, chiar în lucrurile cele mai uşoare. Tu îmi făgăduieşti aici o învăţătură luminoasă şi n-am nevoie nici de învăţător, nici de meditator ca să mi-o însuşesc. O dai cu mână largă, fară plată, chiar unui nebun lipsit de înţelepciune, îţi mulţumesc pentru această făgăduinţă adevărată: “şi ea îi va fi dată”. Iată că eu o primesc. Nici un înţelept ai acestei lumi nu va putea pricepe înţelepciunea ascunsă pe care Tu o dai copilului Tău.

Charles Spurgeon

Înţelepciune celor ce o cer

“Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.” (Iacov 1.5)

“Dacă vreunuia îi lipseşte înţelepciunea!” De fapt, pentru mine nici nu mai este “dacă”, sunt sigur că îmi lipseşte. Ce ştiu eu? Cum pot eu să-mi călăuzesc paşii? Cum aş putea eu să-i călăuzesc şi pe alţii? Doamne, eu sunt numai nebunie şi n-am nici o înţelepciune.

Dar Tu zici: “S-o ceară de la Dumnezeu” şi iată că eu o cer. Aici, la picioarele Tale, Te rog să mă urmăreşti cu dumnezeiasca Ta înţelepciune în vâltoarea grijilor zilnice şi mai ales a zilei de azi. Căci mărturisesc că, dacă Tu nu m-ai păzi de rătăcire, eu aş lucra ca un nebun, chiar în lucrurile cele mai uşoare. Tu îmi făgăduieşti aici o învăţătură luminoasă şi n-am nevoie nici de învăţător, nici de meditator ca să mi-o însuşesc. O dai cu mână largă, fară plată, chiar unui nebun lipsit de înţelepciune, îţi mulţumesc pentru această făgăduinţă adevărată: “şi ea îi va fi dată”. Iată că eu o primesc. Nici un înţelept ai acestei lumi nu va putea pricepe înţelepciunea ascunsă pe care Tu o dai copilului Tău.

Charles Spurgeon