Justificarea prin credinţă

„Căci, dacă atunci când eram vrăjmaşi, am fost împăcaţi cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său. cu mult mai mult acum, când suntem împăcați cu El, vom fi mântuiți prin viața Lui. „Romani 5:10

Eu nu sunt mântuit prin credinţă: prin credinţă doar îmi dau seama de faptul că sunt mântuit. Nu pocăinţa mă mântuieşte, ci pocăinţa este semnul că înţeleg ce a făcut Dumnezeu în Isus Cristos. Exista pericolul să punem accentul pe efect şi nu pe cauză – “Ascultarea mea, consacrarea mă pun într-o relaţie bună cu Dumnezeu” Niciodată! Sunt adus într-o relaţie bună cu Dumnezeu deoarece, mai intăi de toate, Cristos a murit. Cănd vin la Dumnezeu și accept, prin credinţă, ceea ce-mi revelează El, într-o clipă Ispăşirea extraordinară făcută de Isus Cristos pe cruce mă aduce într-o relaţie bună cu Dumnezeu si, prin miracolul supranatural al harului lui Dumnezeu, sunt justificat, nu pentru că-mi pare rău de păcatul meu nu pentru că m-am pocăit, ci datorită lucrării lui Isus. Duhul lui Dumnezeu îmi arată aceasta cu o lumină puternică ce mă învăluie şi ştiu că sunt mântuit, chiar dacă nu ştiu cum s-a realizat acest lucru.

Mântuirea lui Dumnezeu nu se bazează pe logica umană, ci pe jertfa lui Isus. Noi putem fi născuţi din nou datorită Ispăşirii făcute de Domnul nostru. Oamenii păcătoşi pot fi transformaţi în făpturi noi, nu prin pocăinţa sau credinţa lor, ci prin lucrarea minunată a lui Dumnezeu in Cristos Isus, lucrare care este anterioară oricărei experienţe. Siguranţa de nezdruncinat a îndreptăţirii şi a sfinţirii noastre este Dumnezeu însuşi. Nu trebuie să realizăm noi aceste lucruri. ele au fost împlinite prin Ispăşirea lui Cristos. Supranaturalul devine pentru noi natural prin miracolul lui Dumnezeu; ajungem să înţelegem ceea ce a făcut Isus Cristos: “S-a sfârşit!”

Oswald CHAMBERS

Cheia mesajului misionarului

„El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre, şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi.”

                                                                          1 Ioan 2:2

Cheia mesajului misionarului este ispăşirea făcută de Isus Hristos. Priveşte orice aspect al lucrării Lui Hristos: vindecarea, mântuirea sau sfinţirea şi vei vedea că nu este nimic fără margini în toate acestea. Dar ..Mielul Lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!” (loan 1:29), acesta este un lucru fără margini. Mesajul misionar se referă la însemnătatea nemărginită a Lui Isus Hristos ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre; misionarul este un om care este impregnat cu adevărul acestei revelaţii.

Cheia mesajului misionarului este aspectul eliberator al vieţii Lui Hristos, nu blândeţea sau bunătatea Sa, nici chiar faptul că El ni L-a revelat pe Dumnezeu ca Tată. Mare şi nemărginit în semnificaţie este faptul că Isus este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre. Mesajul misionarului nu este un mesaj patriotic, nu favorizează naţiuni sau indivizi, el este pentru lumea întreagă. Când vine în mine Duhul Sfânt. El nu ia in considerare predilecţiile mele, ci mă face una cu Domnul Isus.Misionarul este cel care e devotat Domnului şi Stăpânului Său, el nu trebuie să-şi proclame propriul lui punct de vedere, ci să-L vestească pe „Mielul Lui Dumnezeu”.

Este mai uşor să aparţin unui grup care spune ce a făcut Isus Hristos pentru mine. Este mai uşor să fiu un adept al vindecării divine sau al unui gen special de sfinţire sau al botezului cu Duhul Sfânt. Dar Pavel n-a spus: „Vai mie dacă nu spun ce a făcut Hristos pentru mine,” ci: „Vai mie dacă nu vestesc Evanghelia” (1 Corinteni 9:16). Aceasta este Evanghelia: „Mielul Lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii”.

Oswald CHAMBERS

Fă un pas înainte!

“Rămâneţi în Mine.” loan 15:4

Duhul lui lsus este pus în mine prin ispăşirea lui Cristos, apoi eu trebuie să-mi formez cu răbdare un mod de gândire care să fie întru totul în armonie cu Domnul meu. Dumnezeu nu mă va face să gândesc ca lsus. eu însumi trebuie să fac aceasta; trebuie să fac orice gând ,rob ascultării de Cristos”. “Rămâneţi în Mine” – în problemele intelectuale, în problemele financiare, în fiecare dintre lucrurile care fac ca viaţa umană să fie ceea ce este. Ea nu este o viaţă ca scoasă din cutie. Il opresc eu pe Dumnezeu să facă anumite lucruri in situaţia mea, deoarece spun că ele vor împiedica părtăşia mea cu El? Aceasta este impertinenţă.

Nu contează care sunt împrejurările, eu pot fi la fel de sigur că rămân în lsus în mijlocul lor ca şi într-o adunare de rugăciune. Nu este necesar ca eu să-mi schimb şi să-mi aranjez singur situaţia. Rămânerea Domnului nostru în Dumnezeu a fost neumbrită: El Se simţea ca acasă cu Dumnezeu, indiferent unde se afla trupul Său. El nu Şi-a ales niciodată singur situaţiile, ci a fost umil şi S-a supus hotărârilor Tatălui Său cu privire la El.

Gândeşte-te la liniştea uimitoare din viaţa Domnului nostru! Noi trăim într-o stare de febrilitate înaintea lui Dumnezeu, nu este nimic în noi din seninătatea vieţii “ascunse cu Cristos în Dumnezeu”. Gândeşte-te la lucrurile care te fac să nu rămâi în Cristos – “Da Doamne, aşteaptă un minut, trebuie să mai fac şi asta; da, voi rămâne în Tine când voi termina asta; după ce trece săptămâna asta, totul va fi bine, voi rămâne atunci în Tine”. Fă un pas înainte!
Începe să rămâi în El acum!
La început vei depune un efort susţinut, până când această rămânere va deveni atât de mult o lege a vieţii, încât vei rămâne în El fără să-ţi dai seama. Hotărăşte-te să rămâi în lsus oriunde te-ai afla.

Oswald CHAMBERS

Nu da înapoi

“Orice veţi cere în Numele Meu, voi face.” loan 14:13

Împlinesc eu această lucrare lăuntrică? In rugăciunea de mijlocire nu există nici o capcană şi nici un pericolul amăgirii sau al mândriei; este o lucrare făcută în taină şi aduce roade prin care Tatăl este slăvit. Las eu ca viaţa mea spirituală să se irosească, sau o aduc în întregime spre un singur punct central, ispăşirea făcută de Domnul meu? Domină Isus Cristos din ce în ce mai mult fiecare preocupare din viaţa mea? Dacă punctul central sau marea influenţă din viaţa mea este ispăşirea Domnului, atunci fiecare clipă din viaţa mea va aduce roade pentru El.

Trebuie să-mi rezerv timp pentru a-mi da seama care este punctul central al puterii. Petrec măcar un minut dintr-o oră pentru a mă concentra asupra Lui? “Dacă rămâneţi în Mine” – adică dacă eu continui să acţionez, să gândesc şi să lucrez din acest punct central –”cereţi orice veţi vrea şi vi se va da” (loan 15:7). Rămân eu în El? Îmi fac timp ca să rămân? Care este cel mai mare factor de putere în viaţa mea? Este lucrarea, slujirea, sacrificiul pentru alţii sau încercarea de a lucra pentru Dumnezeu? Ceea ce trebuie să exercite cea mai mare putere în viaţa mea este Ispăşirea Domnului.

Nu lucrul cu care petrecem cea mai mare parte a timpului ne modelează cel mai mult, ci Cel care exercită cea mai mare putere asupra noastră. Trebuie să hotărâm să ne limităm şi să ne concentrăm atracţiile. “Orice veţi cere în Numele Meu, voi face.” Ucenicul care rămâne în Isus este voia Lui Dumnezeu şi alegerile lui aparent libere sunt hotărârile rânduite mai dinainte de Dumnezeu. Este misterios? Este contradictoriu si absurd din punct de vedere logic? Da, dar este un adevăr glorios pentru un sfânt.

Oswald CHAMBERS

Menirea învierii Lui

„Nu trebuia să pătimească Cristosul acestea și să intre in gloria Sa?”

Luca 24:26

Crucea Domnului nostru este poarta dc intrare în viaţa Lui. Învierea Lui înseamnă că El are acum putere să-mi dea viaţa Sa. Când sunt născut din nou, de sus, primesc de la Domnul cel înviat însăşi viaţa Sa.

Menirea învierii Domnului nostru este aceea de a-i duce pe ..mulţi fii la slavă”. Împlinirea menirii Lui Îi dă dreptul să ne facă fii şi fiice ale lui Dumnezeu. Noi nu suntem niciodată într-o relaţie cu Dumnezeu ca aceea în care este Fiul lui Dumnezeu, dar suntem aduşi de către Fiul în relaţia de fii.

Atunci când Domnul nostru a înviat din morţi, a înviat la o viaţă absolut nouă, la o viaţă pe care El n-a mai trăil-o înainte de întrupare. A înviat la o viaţă care n-a existat înainte. Iar pentru noi învierea Lui înseamnă că am înviat la viaţa Lui de înviere, nu la viaţa noastră veche. Intr-o zi vom avea un trup de slavă ca al Lui, dar putem să cunoaştem de pe acum eficacitatea învierii Lui şi să umblăm în înnoirea vieţii. „Să-L cunosc pe El în puterea învierii Lui”.

„…după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu”. ..Duhul Sfânt” este numele practic pentru Viaţa veşnică ce lucrează aici şi acum in fiinţele umane. Duhul Sfânt este divinitatea ca putere activă, care aplică Ispăşirea la experienţa noastră. Mulţumim lui Dumnezeu pentru adevărul glorios și măreţ că Duhul Sfânt poate lucra în noi însăşi natura lui Isus dacă ne supunem Lui.

Oswald CHAMBERS

Umblarea în lumină

“Dacă umblăm în lumină, după cum El însuşi este lumină,… sângele lui Isus Cristos, Fiul Lui, ne curăță de orice păcat.“

1 Ioan 1:7

A considera eliberarea de păcatul de care suntem conştienţi ca fiind acelaşi lucru cu eliberarea de păcat realizată prin Ispăşire este o mare eroare. Nici un om nu ştie cu adevărat ce este păcatul până nu se naşte din nou. Cu păcatul s-a înfruntat Isus Cristos pe Calvar. Dovada faptului că sunt eliberat de păcat este că am ajuns să cunosc natura reală a păcatului din mine. Este nevoie de ultima atingere a Ispăşirii făcute de Isus Cristos, adică de dăruirea perfecţiunii Sale absolute, pentru ca un om să ajungă să cunoască ce este păcatul.

Duhul Sfânt aplică Ispăşirea atât în domeniul inconştientului, cât şi în domeniul conştientului şi numai când dobândim lumina cu privire la puterea fără egal a Duhului din noi, înţelegem ce înseamnă cuvintele din 1 Ioan 1:7 „Sângele lui Isus Cristos ne curăță de orice păcat”. Acest text nu se referă numai la păcatele conştiente, ci şi la înţelegerea profundă a păcatului, înţelegere pe care o poate realiza numai Duhul Sfânt din mine.

Dacă umblu în lumină, după cum Dumnezeu este în lumină, nu în lumina conştiinţei mele, ci în lumina lui Dumnezeu – dacă umblu astfel, neavând nimic de ascuns atunci primesc revelaţia uimitoare că sângele lui Isus Cnstos mă curăţă de orice păcat, astfel că Dumnezeul cel Atotputernic nu mai vede nimic de condamnat în mine.

La nivelul conştiinţei, acest lucru produce o înţelegere profundă şi dureroasă a ceea ce este păcatul. Dragostei lui Dumnezeu, care lucrea­ză în mine, mă face să urăsc, cu ura Duhului Sfânt, tot ce nu se potri­veşte sfinţeniei lui Dumnezeu. A umbla în lumină înseamnă că orice aparţine întunericului mă face să mă trag mai aproape de centrul luminii.

Oswald Chambers

Suntem din Dumnezeu

Motto: „”Și așa erați unii din  voi! Dar ați fost spălați, ați fost sfințiți,
ați fost socotiți neprihăniți în Numele Domnului Isus Hristos și prin
Duhul Dumnezeului nostru.”” Amin! 1 Cor. 6:11.

Suntem din Dumnezeu, dar lumea zace
În cel rău – și plin de nedreptate –
Robiții îl urmează că nu se pot desface
Și numai Domnul îi mai poate întoarce…
Iar prin lucrarea Duhului, El face
Dintr-un străin un frate.

Mulți care-au săvârșit nelegiuirea
Și-au pierdut și liniștea și somnul;
Zadarnic căutau în lume izbăvirea,
Căci Unul singur făcut-a ispășirea
Pentru păcatul tuturor, iar mântuirea
Vine de la Domnul.

Toți fiii neascultării presupun
Că e nebun oricine-i credincios,
Și că credința-i doar un obicei străbun;
Dar eu mărturisesc – și cu tărie spun –
Că vreau să fiu ca Pavel, un nebun –
Nebun pentru Hristos.

Că nu-i pe lume mai mare bucurie
Decât trăirea cu Hristos mereu;
Și nici nu s-ar putea altfel să fie
Când credința-n Dumnezeu ni-i temelie
Și viața noastră-i ascunsă pe vecie
Cu Hristos în Dumnezeu.

Ne rugăm lui Dumnezeu cu umilință
Să ne îmbrace cu puteri de sus,
Ca să rămânem statornici în credință,
Căci nu este iertare fără pocăință
Și nici mântuirea nu e cu putință –
Numai prin Isus.

Să stăruim în rugăciunea cea curată
Veghind în ea cu mulțumiri, întruna;
Că Dumnezeu, în dragostea-I de Tată,
Ne-a dăruit comoară binecuvântată –
Credința sfinților, care-a fost dată
O dată pentru totdeauna.

Fiindcă am fost spălați, și-am fost sfințiți
Ca să trăim după a Domnului voință,
Să ne silim, ‘naintea Lui să fim găsiți
Curați și fără de prihană socotiți –
Căci este scris că cei neprihăniți
Trăi-vor prin credință.

Ioan Vasiu

Cheia mesajului misionarului

„El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre, şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi.”

I Ioan 2:2

Cheia mesajului misionarului este ispăşirea făcută de Isus Cristos. Priveşte orice aspect al lucrării lui Cristos: vindecarea, mântuirea sau sfinţirea şi vei vedea că nu este nimic fără margini în toate acestea. Dar ..Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!” (loan 1:29), acesta este un lucru fără margini. Mesajul misionar se referă la însemnătatea nemărginită a lui Isus Cristos ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre; misionarul este un om care este impregnat cu adevărul acestei revelaţii.

Cheia mesajului misionarului este aspectul eliberator al vieţii lui Cristos, nu blândeţea sau bunătatea Sa, nici chiar faptul că El ni L-a revelat pe Dumnezeu ca Tată. Mare şi nemărginit în semnificaţie este faptul că Isus este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre. Mesajul misionarului nu este un mesaj patriotic, nu favorizează naţiuni sau indivizi, el este pentru lumea întreagă. Când vine în mine Duhul Sfânt. El nu ia in considerare predilecţiile mele, ci mă face una cu Domnul Isus.

Misionarul este cel care e devotat Domnului şi Stăpânului Său, el nu trebuie să-şi proclame propriul lui punct de vedere, ci să-L vestească pe “Mielul lui Dumnezeu”. Este mai uşor să aparţin unui grup care spune ce a făcut Isus Cristos pentru mine, este mai uşor să fiu un adept al vindecării divine sau al unui gen special de sfinţire sau al botezului cu Duhul Sfânt. Dar Pavel n-a spus: “Vai mie dacă nu spun ce a făcut Cristos pentru mine,” ci: “Vai mie dacă nu vestesc Evanghelia” (1 Corinteni 9:16). Aceasta este Evanghelia: “Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii”.

Oswald CHAMBERS

Ai ajuns la acel “când”?

“Şi Domnul a schimbat captivitatea lui Iov, când s-a rugat pentru prietenii săi.” Iov 42:10, KJV

Rugăciunea plângăreaţă, egoistă, bolnăvicioasă, pornirea de a demonstra că am dreptate nu se găsesc în Noul Testament. Faptul că încerc să fiu drept înaintea lui Dumnezeu este un semn că mă răzvrătesc împotriva Ispăşirii. “Doamne, îmi voi curăţa inima dacă-mi vei răspunde la rugăciune; voi umbla drept dacă mă vei ajuta!” Eu nu pot să mă fac drept înaintea lui Dumnezeu, nu pot să-mi fac viaţa perfectă; pot fi drept înaintea lui Dumnezeu numai dacă accept Ispăşirea făcută de Domnul Isus Cristos ca pe un dar absolut.

Sunt eu destul de umil să accept aceasta? Trebuie să renunţ la orice pretenţie, să încetez orice efort şi să mă las cu totul in mâinile Lui, iar apoi să încep să mă dedic lucrări preoţeşti de mijlocire. Sunt multe rugăciuni care izvorăsc dintr-o adevărată necredinţă în Ispăşire. Isus nu începe acum să ne mântuiască. El ne-a mântuit deja, totul este făcut şi este o insultă să-I mai cerem să facă ceea ce a făcut deja.

Dacă nu primeşti acum însutit, dacă nu primeşti revelaţie din Cuvântul lui Dumnezeu, atunci începe să te rogi pentru prietenii tăi. Intră în lucrarea ascunsă. “Domnul a schimbat captivitatea lui Iov, când s-a rugat pentru prietenii săi.” Lucrarea reală a vieţii tale ca suflet mântuit este rugăciunea de mijlocire. În orice situaţie te pune Dumnezeu, roagă-te imediat, roagă-te ca Ispăşirea Lui să poată fi realizată in viaţa altora, aşa cum a fost în viaţa ta. Roagă-te acum pentru prietenii tăi; roagă-te acum pentru cei cu care vii în contact!

Oswald CHAMBERS

Nu da înapoi

“Orice veţi cere în Numele Meu, voi face.” loan 14:13

Împlinesc eu această lucrare lăuntrică? In rugăciunea de mijlocire nu există nici o capcană şi nici un pericolul amăgirii sau al mândriei; este o lucrare făcută în taină şi aduce roade prin care Tatăl este slăvit. Las eu ca viaţa mea spirituală să se irosească, sau o aduc în întregime spre un singur punct central, ispăşirea făcută de Domnul meu? Domină Isus Cristos din ce în ce mai mult fiecare preocupare din viaţa mea? Dacă punctul central sau marea influenţă din viaţa mea este ispăşirea Domnului, atunci fiecare clipă din viaţa mea va aduce roade pentru El.

Trebuie să-mi rezerv timp pentru a-mi da seama care este punctul central al puterii. Petrec măcar un minut dintr-o oră pentru a mă concentra asupra Lui? “Dacă rămâneţi în Mine” – adică dacă eu continui să acţionez, să gândesc şi să lucrez din acest punct central –”cereţi orice veţi vrea şi vi se va da” (loan 15:7). Rămân eu în El? Îmi fac timp ca să rămân? Care este cel mai mare factor de putere în viaţa mea? Este lucrarea, slujirea, sacrificiul pentru alţii sau încercarea de a lucra pentru Dumnezeu? Ceea ce trebuie să exercite cea mai mare putere în viaţa mea este Ispăşirea Domnului.

Nu lucrul cu care petrecem cea mai mare parte a timpului ne modelează cel mai mult, ci Cel care exercită cea mai mare putere asupra noastră. Trebuie să hotărâm să ne limităm şi să ne concentrăm atracţiile. “Orice veţi cere în Numele Meu, voi face.” Ucenicul care rămâne în Isus este voia Lui Dumnezeu şi alegerile lui aparent libere sunt hotărârile rânduite mai dinainte de Dumnezeu. Este misterios? Este contradictoriu si absurd din punct de vedere logic? Da, dar este un adevăr glorios pentru un sfânt.

Oswald CHAMBERS