Text: Luca 10:25-37
„Dar un Samaritean… i-a legat rănile,…şi a îngrijit de el.” Luca 10:33, 34
Biblia spune să-l iubim pe aproapele nostru. Isus a portretizat adevărata natură a iubirii în pilda atat de familiară a samariteanului milostiv. El ne-a învăţat că dragostea vede nevoia sau durerea şi răspunde la ea. Madeleine L’Engle relatează o povestire în cartea sa „Walking on water”(Umblarea pe ape), întamplare care subliniază acest adevăr. Un rabin,cunoscut pentru pietatea sa a fost confruntat pe neaşteptate într-o zi de către unul dintre tinerii lui învăţăcei. Într-o izbucnire sentimentală, tanărul ucenic i-a spus: „învătătorule, te iubesc!” Rabinul şi-a ridicat capul cu tristeţe dintre cărţile lui şi l-a întrebat: „Ştii tu ce mă doare, fiul meu?” întrebarea l-a descumpănit pe tanărul ucenic. Revenindu-şi, a spus balbaindu-se: „Rabi, nu înţeleg întrebarea dumnevoastră. Am încercat să vă spun cat de mult însemnaţi pentru mine, şi m-aţi încurcat cu o întrebare care nu are nici o legătură cu aceasta”. „Întrebarea mea nu este nici confuză nici lipsită de sens, a spus rabinul. Pentru că dacă tu nu ştii ce mă doare, cum poţi să mă iubeşti cu adevărat?”
Exemplul creştinului este însuşi Domnul Isus. El a văzut nevoile celor necăjiţi şi a răspuns. El a făcut mult mai mult decat să arunce o monedă sau o bancnotă în farfuria colectei. Ca un samaritean milostiv, Domnul Isus a avut milă de ei şi i-a ajutat. Putem învăţa de la Domnul Isus să arătăm dragostea pentru alţii mergand dincolo de sentimente şi cuvinte. Cand ne vom da seama că cineva suferă, să facem tot ce putem pentru a-l ajuta.– D.C.E.
„De-aş fi ştiut că un cuvant era destul,
Aş fi rostit cuvantu-acela ne-ntrerupt,
Uşurand poveri, mangaindu-i sufletul
Căzut rănit pe-al vieţii povarniş abrupt.” – Ryberg
„Compasiunea investeşte tot ce este necesar pentru a vindeca rănile altora„
Painea zilnica