Gloriosul meu Isus!

Doamne dă-mi înțelepciune
Ca să pot fii credincios
De Tine, ca să pot spune
Și să Te slăvesc, Hristos.

Iar dacă mă poticnesc
Scoate-mă, nu mă lăsa
Ca să pot să mai vorbesc
Despre Împărăția Ta.

Să nu îl lași pe cel rău
Calea mea, să o ațină
Nici ca să îmi fie greu
Ca să nu am nici o vină.

Când Tu pe nori vei veni
Să ne duci spre Împărăție
Lângă ai Tăi îngeri mii
Unde-i pace, bucurie.

Învață-mă cum să fac
Ca să fiu pe placul Tău
În neștiință, să nu zac
Nici pe mâna celui rău,

De toate să fiu ferit
Căci sunt slab, fără putere
Eu cu Tine am pornit
Adă-mi Doamne, mângâiere.

Când robit de supărare
Ruga mea încetinește
Deschide a Ta cărare
Și durerea-mi ostoiește.

Eu sunt robul Tău, Isus
Și al Tău fiu, Doamne sunt
Nădejdea mi-e la cer sus
Te urmez și Te ascult.

Căci sunt un om mulțumit
Pentru toate ce mi-ai dat
Tu ești Domnul meu iubit
Care m-a eliberat.

Gloria Îți aparține
Dumnezeul meu iubit
Vreau să fiu în veci cu Tine
Să sfârșesc ce am pornit.

Mântuirea, s-o primesc
Să Îți cânt cu bucurie
Lângă cei ce Te iubesc
În sfânta-Ți Împărăție.

 Florenta Sarmassan  

Isaia 9:6

ReferințeIsaia 9:6

Cu două mii de ani în urmă, de sus, din cerul glorios,
S-a hotărât ca dintre îngeri și de pe tronul luminos
Să meargă Cineva în lume, ca și un dar trimis de sus
S-aducă lumii mântuire. Și daru-acesta-a fost Isus!

El a venit umil în lume, lăsând și tron, și rang, și cer
Și S-a născut smerit în iesle, din mila celor care pier.
Nu a venit în bogăție, nici în palat regesc să stea,
Ci S-a născut în sărăcie ca și noi să-L putem vedea.

El era Fiu de Dumnezeu, dar într-atâta S-a smerit,
Încât S-a coborât în iesle și-apoi la cruce, răstignit…
Ca să-nțeleg ce-i ascultarea și să-nțeleg iubirea Sa
Ce L-au făcut să vină-n lume c-apoi să stea în Golgota.

Atuncea Te-ai făcut sărac ca, Doamne, să ne chemi la Tine
Și Te-ai lăsat batjocorit, și ai răbdat multe suspine…
Dar, când Te-ai înălțat în glorii, să stai la dreapta Tatălui,
Atuncea Ți s-a dat un Nume ce nu-i mai este dat nicicui.

De-atunci, Tu ești Cel Minunat, Cel care n-are-asemănare
Și a cărui frumusețe n-o-ntrece idol sau făptură ce s-a născut sub soare.
Azi Te numim, Isuse, Sfetnic, că nu-i ființă învățată
Să poată sfătui ca Tine și să îndrepte spre Lumină o lume-n beznă cufundată.

De-atuncea Ți se spune Tare, un Dumnezeu desăvârșit
Ce-a fost de la-nceput și-i veșnic și care nu-i de vremuri mărginit.
Mai ești și Prințul Păcii, Tu, Isuse, și o simțim mai mult ca orișicând
Căci Tu ne dai din pacea Ta sublimă și ne însuflețești cu-al veșniciei gând.

Ai fost copil sărac, umil, născut în iesle și-au fost apoi pe cruce atârnat,
Dar azi nu poate nimeni să conteste că Tu ești Dumnezeu, ești viu, ești Împărat!
Și mult mai mult de-atât, vei reveni ca să ne duci cu Tine sus în slavă,
Ah, ochii noștri-așteaptă-a Te privi cum Te-aștepta și Simeon odată!

Curcanu Mihaela-Naomi 

Nădejdea mea rămâne vie!

Oricâte greutăți m-apasă
Am o nădejde în Isus
Când toți se duc, singur mă lasă
Eu îmi îndrept privirea-n sus

Acolo-i Domnul meu cel sfânt
Ce-a suferit în cazne grele
Să pot pleca de pe pământ
Să mă despart de cele rele

Eu știu că Domnul mă iubește
Că-L simt mereu în viața mea
Și-acum, din cer mă ocrotește
Stă ca un scut în calea mea

E o pavăză ocrotitoare
Când cel viclean mă urmărește
Atunci când sufăr și mă doare
Mă mângâie, mă ocrotește,

Căci milă-mi poartă Domnul meu
Mă vede slab și nevoit
Alăturea Îmi stă la greu
Prin toate văd că sunt iubit

Nădejdea mea rămâne vie
Eu cred în Domnul meu, Isus
Doresc a Sa Împărăție
Și vreau s-ajung la ceruri, sus

Doar El iertare-mi poate da
Pentru păcat, căci am greșit
Cunoaște bine viața mea
Și-mi vede sufletul smerit

El, gloriosul meu Isus
Cunoaște bine a mea căință
La ceruri mă va duce, sus
Și voi fi plin de biruință!

Florența Sărmășan 

Nu da înapoi

“Orice veţi cere în Numele Meu, voi face.” loan 14:13

Împlinesc eu această lucrare lăuntrică? In rugăciunea de mijlocire nu există nici o capcană şi nici un pericolul amăgirii sau al mândriei; este o lucrare făcută în taină şi aduce roade prin care Tatăl este slăvit. Las eu ca viaţa mea spirituală să se irosească, sau o aduc în întregime spre un singur punct central, ispăşirea făcută de Domnul meu? Domină Isus Cristos din ce în ce mai mult fiecare preocupare din viaţa mea? Dacă punctul central sau marea influenţă din viaţa mea este ispăşirea Domnului, atunci fiecare clipă din viaţa mea va aduce roade pentru El.

Trebuie să-mi rezerv timp pentru a-mi da seama care este punctul central al puterii. Petrec măcar un minut dintr-o oră pentru a mă concentra asupra Lui? “Dacă rămâneţi în Mine” – adică dacă eu continui să acţionez, să gândesc şi să lucrez din acest punct central –”cereţi orice veţi vrea şi vi se va da” (loan 15:7). Rămân eu în El? Îmi fac timp ca să rămân? Care este cel mai mare factor de putere în viaţa mea? Este lucrarea, slujirea, sacrificiul pentru alţii sau încercarea de a lucra pentru Dumnezeu? Ceea ce trebuie să exercite cea mai mare putere în viaţa mea este Ispăşirea Domnului.

Nu lucrul cu care petrecem cea mai mare parte a timpului ne modelează cel mai mult, ci Cel care exercită cea mai mare putere asupra noastră. Trebuie să hotărâm să ne limităm şi să ne concentrăm atracţiile. “Orice veţi cere în Numele Meu, voi face.” Ucenicul care rămâne în Isus este voia Lui Dumnezeu şi alegerile lui aparent libere sunt hotărârile rânduite mai dinainte de Dumnezeu. Este misterios? Este contradictoriu si absurd din punct de vedere logic? Da, dar este un adevăr glorios pentru un sfânt.

Oswald CHAMBERS

Acest pământ ce este doar o umbră !

Trăind pe-acest pământ ce este doar o umbră
A ceea ce-ai creat Divine Creator
Vedem cu ochii noştrii imaginea cea sumbră
A omului ce-i despărţit de-al său mântuitor.

Urmările păcatului se văd in lumea-ntreagă
E foamete, război, e moarte şi durere
Nimic din ce e bun nu pare să mai meargă
Şi omenirea-ntreagă  e-n plină decădere.

Şi tot mai dese şi mai mari, dezastrele apar
Şi tulburări de mase, revolte, duşmănie
Mulţimi de oameni  simt al sărăciei gust amar
Şi prea puţini se mai gândesc acum la veşnicie.

Satan le umple mintea cu tot ce-i mai murdar
Şi face tot ca să-i distragă, spre a nu se mai gândi
La Dumnezeu, iertare, dragoste sau har
Īi minte cu iluzii pentru-ai putea robi.

Aceasta-i lumea în care noi  acum trăim
Dar ochii noştrii-ntrezăresc deja o altă lume
Şi venirea Ta o Doamne, deja noi o simţim
Ca  să ne iei din marea de valuri şi de spume.

Noi avem nădejdea prin Isus Hristos
Ce-a murit pe cruce, chiar pe-acest pământ
Şi oricine vrea s-ajungă-n cerul glorios
Să creadă chiar acum în al Său cuvânt !

Daniel Rozini 

Am doruri și dorințe

Am doruri și dorințe în sufletu-mi flămând,
De-a mă întâlni cu Tine când plec de pe pământ,
Doresc o veșnicie să fiu cu Tine sus,
În Patria măreață, iubitul meu Isus.

Mi-e gândul doar la Tine, la cerul glorios,
La străzile de aur, la Locul sfânt frumos.
La Cetatea eternă, noul Ierusalim,
Unde îngerii cântă un imn măreț, sublim.

Doresc neprihănirea ca să te pot vedea,
Și-o veșnicie întreagă să fiu cu Tine aș vrea.
Vreau să trăiesc frumos să am viața curată,
Și atunci când vei veni, să fiu făr` nici o pată.

O, Doamne vreau în toate să fiu pe placul Tău,
Să pot moșteni cerul, bunule Dumnezeu.
Acesta-mi este dorul, dorința mea fierbinte,
Ajută-mă Isuse să merg tot înainte.

Vreau să fiu plin de Tine, de Duhul Tău cel sfânt,
Exemplu bun în toate cât trăiesc pe pământ.
Iar când ajung Acasă în cerul glorios,
Vreau să primesc cununa, iubitul meu Hristos.

Ica Dragoi

Nume Sfânt și Glorios!

”Şi neamurile vor nădăjdui în Numele Lui. ”

Binecuvântat să fie
Al Tău Nume pe vecie –
Nume Sfânt și Glorios!
Domnul meu, Isus Hristos,

Prin cruce viață ne-ai adus,
Iubirea viitor a pus –
Un viitor de Pace, Har!
Scump Sacrificiu, Preasfânt Dar,

În viața noastră ești tărie,
Prin Tine-i cânt și bucurie!
Prin Mare Jertfă și Calvar
Ne faci biruitori prin Har!

Îți mulțumim și ne plecăm,
Inima deplin îți dăm.
Nu-i mai mare bucurie:
Să sorbi mereu din Apă Vie,

Să asculți de al tău Păstor –
Mântuitor și Salvator,
Să stai sub Aripa Sfântă
Și-n Cuvântul ce avântă,

Să pășești voios pe cale
Înălțându-i osanale!
O ce Nume, Nume Sfânt –
Tu ești Viață la ”pământ”!

Nume Sfânt și Glorios
Domnul meu, Isus Hristos –
Mereu, mereu fii inălțat,
Venerat și adorat!

Te slăvim, glorificăm,
Te proslăvim, ne închinăm.
Fii onorat, fii onorat –
Al nostru Domn și Impărat! ! !

Lidia Cojocaru 

Tu rămâi același

Când tot se schimbă-n jurul meu,
Tu ești același Dumnezeu;
Rămâi cu mine, credincios,
Plin de iubire, glorios.

Da, totu-i goană după vânt…
Din tot ce am pe-acest pământ
Tu Doamne ești cel mai de preț,
Desăvârșit, frumos, măreț.

Unii se duc și alții vin,
Tu pas cu pas ești lângă min’
La greu, la bine, ne-ncetat;
O, Doamne, Tu ești minunat.

Ești mângâiere, adăpost,
Tu dai vieții mele rost;
Ești scutul meu, tăria mea,
Ca Tine nu e nimenea.

Te laud Domnul meu iubit
Că nicicând nu m-ai părăsit,
Cu haru-ți m-ai înconjurat
Deși deloc n-am meritat.

Tu mă iubești fără hotar…
O, Doamne, când veni-vei iar
Picioarele îți voi spăla
Cu lacrimi… ah, răsplata mea.

Paula D 

E frig afară, cer senin

Referințe
E frig afară, cer senin,
Toți sunt în case lângă foc,
Niște păstori, afară-n câmp,
Mergeau ușor din loc în loc.

Făceau de strajă, liniștiți,
Cu turmele împrejurul lor,
Deodat` un înger a venit,
Cu slavă și strălucitor.

Păstorii s-au înfricoșat,
Dar el le-a zis cu glas duios:
‘Să nu vă temeți de nimic,
Căci astăzi s-a născut Cristos.

Veți găsi Pruncul înfășat,
În scutece, în loc umil,
Culcat în iesle, într-un staul,
Pruncul promis, Emanuel. ‘

Păstorii-n grabă au plecat,
Și mare le-a fost bucuria,
În Betleem ei au găsit,
Pruncul preasfânt, Iosif, Maria.

Totul a fost adevărat,
Așa cum îngerul a spus,
Și plini de bucurie sfântă,
Cântau, slăvindu-L pe Isus.

Astăzi și noi comemorăm,
Nașterea sfântă a lui Cristos,
Cu corul îngeresc cântăm,
Un imn măreț și glorios.

De ce oare-Ți pasă Ție

Referințe
 De ce oare-Ți pasă Ție
(Ps.8,4)

De ce oare-Ți pasă Ție
De am eu inima vie…
De ce-Ți pasă, de ce-Ți pasă
Când mi-e inima pustie
Căci păcatul mi-o apasă
Și când mi se îndreaptă sorții
Neîndoios spre gheara morții?!

De ce-Ți pasă…Vreau să știu!
De ce Tu, mă dorești viu?!
Fiindcă Tu iubit Isus
Mă iubești nespus, nespus,
Fiindcă Tu ești Dumnezeu
Atotcreatorul meu
Care m-a iubit mereu.

Al păcatului tumult
M-a înrobit, m-a înrobit
Însă Tu nespus de mult
M-ai iubit și M-ai iubit,
Și mă iubești, și mă iubești
Fiindcă Tu – iubire Ești,
Fiindcă Tu – iubire Ești!

Glorios și necuprins
Din veșnicie în veșnicie,
Cel ce moartea mea Ai învins
Și m-ai scos din josnicie
Să mă faci un neînvins
Purtător de „Apă vie”
Glorie și mărire Ție!

Glorie și mărire Ție
Cel ce Ești din veșnicie
Necuprins în măreție,
Minunat până în vecie!
Și a Ta Împărăție
Proslăvită în veci să fie,
Glorie și mărire Ție!

Ioan Hapca