Feriți-vă de orice se pare rău

Motto: Ps. 19/12 „”Cine își cunoaște greșelile făcute din
neștiință? Iartă-mi greșelile pe care nu le cunosc!”” Amin.

Noi suntem de Dumnezeu chemați
Să-mplinim cu fapta Cuvântul Său…
Să fim acei închinători adevărați
Ca sfinți ai Lui, fără prihană și curați,
Și să ne ferim de orice pare rău.

Să ne rugăm – și Domnul ne-ntărește –
Ca nu cumva să cădem în ispită…
Că păcatul stă la ușă și pândește –
Diavolul, ca un leu care răcnește,
Dă târcoale gata să ne înghită.

Că potrivnicul vrea să ne înfrice
Având un țel și stăruind mereu
Ca lucrarea mântuirii să o strice –
Dar nu îndrăznește pâră să ridice
Împotriva aleșilor lui Dumnezeu.

Și mereu aruncă cu multă răutate
În glia inimii sămânță de neghină,
Să rodească-n ascuns ispite și păcate…
Dar Dumnezeu este Acela care scoate
Cele mai ascunse păcate la lumină.

Că așa vine ispita, cu înșelăciune
Și noi nu totdeauna o s-o biruim…
Poate n-am vegheat în rugăciune
Sau vine un moment de slăbiciune
Și… oricum ar fi, noi toți păcătuim.

Pot fi greșeli de care am uitat,
Socotite prea mici și neglijate…
Ori vorba spusă-n mod necugetat –
Gândul nerostit cu care-am judecat,
Bârfirile mărunte… Nu sunt păcate?

Prea repede uităm greșelile ușoare
Amăgindu-ne că nu-s păcate grele…
Dumnezeu să aibă milă și îndurare
Și să ne ierte de greșelile pe care
Nu le știm, sau am uitat de ele.

Că nu-i în lumea asta nici un muritor
Să poată spune că n-a păcătuit…
Dar de-am căzut în laț înșelător,
Noi avem la Tatăl un MIjlocitor –
Pe Isus Hristos, Cel Neprihănit.

Chiar de-am ales cărarea pocăinței,
Încă suntem greșelilor supuși…
Dar în lupta cea bună a credinței
În Isus avem nădejdea biruinței –
Și-n viață ne lăsăm de El conduși.

De Duhul lui Hristos suntem călăuziți
Și de lumina Evangheliei sfinte…
Prin Evanghelia Lui noi suntem întăriți
Ca să putem să alergăm neobosiți
În alergarea ce ne stă înainte.

Ioan Vasiu

Plecați în rugăciune Doamne

Plecați în rugăciune Doamne
Cu mâinile spre cer întinse
Te asteaptă iar ai tăi copii
Cu inimile in piept aprinse.

Se apropie incet a zilei zori
Puțin, puțin a mai rămas
O Doamne dă-ne azi putere
Să biruim cu toți al nopții ceas.

Mulți dintre noi au ațipit pe cale
Sătui parcă de atâta așteptat
Iar candele se sting pe rând
Și lumea-i cufundată în păcat.

Dorim trezire petru noi o Tată
Atinge-ne cu sfântul tău cuvânt
Ne-am saturat de amorțeală
Ridică-ne din nou prin Duhul Sfânt.

Aprinde-ne Doamne din nou făclia
Și pune iar in noi ceresc avânt
Să ducem evanghelia mai departe
Să o vestim cu drag pe-ntreg pământ.

Iar când pe nori cu slavă și mărire
La noi din nou tu Doamne ai să vii
Cu toții vrem ca să zburăm spre casa
Ce Tu ne-ai pregatit-o in veșnicii.

Dinu Ciolte

7 Iulie

Am pus deoparte această dimineaţă pentru a reîmprospăta memoria cititorului asupra subiectului rugăciunii pentru pastori, şi implorăm fiecare creştin să răspundă cererii din text, înălţată de apostol şi repetată de noi. Fraţilor, munca noastră este de o solemnitate importantă, şi implică binele sau răul a mii de oameni. Noi tratăm cu sufletele afacerile veşnice ale lui Dumnezeu, şi cuvântul nostru este fie o mireasmă de viaţă spre viaţă, fie de moarte spre moarte. Asupra noastră apasă o mare responsabilitate, şi va fi nevoie de o mare îndurare ca să fim găsiţi nevinovaţi de sângele oamenilor la sfârşit. Ca ofiţeri în armata lui Christos, suntem o ţintă specială pentru furia oamenilor şi diavolilor; ei aşteaptă să ne împiedicăm şi încearcă din toate puterile să ne oprească.

Chemarea noastră sfântă ne aduce ispite de care tu eşti ferit. Cel mai adesea ne împiedică să ne bucurăm în mod personal de adevăr în timpul lucrării şi să îl tratăm oficial. întâlnim multe cazuri încâlcite, şi mintea noastră este tulburată. Vedem căderi dureroase, şi inimile noastre sunt rănite; vedem milioane de oameni pierind, şi sufletul nostru se scufundă. Vrem ca tu să beneficiezi de predicile noastre. Vrem şa fim o binecuvântare pentru copiii tăi. Dorim să fim folositori sfinţilor şi păcătoşilor; de aceea, dragă prietene, mijloceşte ipentru noi în faţa lui Dumnezeu. Suntem nefericiţi când nu avem parte de ajutorul rugăciunilor tale, dar dacă trăim prin cererile tale suntem fericiţi.

Nu trebuie să aştepţi binecuvântare de la noi, ci de la Stăpânul nostru, dar de multe ori El a oferit binecuvântări prin pastorii Săi. Cere, deci, iar şi iar, să fim vasele de lut în care să aşeze Domnul comoara Evangheliei. Noi, întreaga companie de misionari, pastori, misionari ai oraşelor şi studenţi, vă implorăm în numele Domnului ,fraţilor, rugaţi-vă pentru noi”.

Meditatii zilnice C.H. Spurgeon

16 Iunie

„Eu dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri.” loan 10:28

Creştinul nu trebuie să gândească sau să vorbească uşuratic despre necredinţă. Este o mare ocară la adresa lui Dumnezeu, şi El este foarte nemulţumit atunci când un copil al Său nu crede în iubirea Sa, în adevărul Său şi în credincioşia Sa. Cum am putea să-L îndurerăm îndoindu-ne de harul Său sprijinitor? Creştine, este contrar fiecărei făgăduinţe din Cuvântul lui Dumnezeu să fii uitat sau lăsat să pieri. Dacă ar fi aşa, cum ar fi putut El spune „poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează, şi să nu aibă milă de rodul pântecelui ei? Dar chair dacă l-ar uita, totuşi Eu nu te voi uita cu nici un chip” (Isaia 49:15). Ce valoare ar mai avea promisiunea „pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine, şi legământul Meu de pace nu se va clătina, zice Domnul, care are milă de tine” (Isaia 54:10)?

Unde ar fi adevărul din cuvintele lui Christos „Eu le dau „oilor mele”, Ioan 10:27) viaţă veşnică; în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi, şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu” (loan 10:28-29). Unde ar fi doctrina harului? S-ar risipi toate dacă un copil al lui Dumnezeu ar pieri. Unde ar fi adevărul lui Dumnezeu, onoarea Sa, puterea Sa, harul Său, legământul Său şi jurământul Său, dacă unul dintre cei pentru care a murit Christos, şi care şi-a pus credinţa în El, ar fi aruncat?

Alungă temerile acestea care îl dezonorează pe Dumnezeu. Scoală-te, scutură-te de praf şi pune-ţi veşmintele de slavă. Aminteşte-ţi că este un păcat să te îndoieşti de Cuvântul Său, mai ales că El ţi-a promis că nu vei pieri niciodată. Lasă viaţa veşnică din tine să se bucure în încredere.

Prin Evanghelie sunt înălţat la cer:
Un Dumnezeu neschimbător, fără sfârşit
Mă-ntemeiază în speranţă pân’ la El,
Prin legământ, făgăduinţe şi sângele stropit.

Meditaţii C. H. Spurgeon

29 Mai

„Tu iubeşti neprihănirea, şi urăşti răutatea.” Psalmi 45:7

„Mâniati-vă, şi nu păcătuiţi” (Efeseni 4:26). Nu există bunătate într-un om care nu se mânie pe păcat; cel care iubeşte adevărul trebuie să urască minciuna. Cât de tare a urât-o Domnul Isus când a venit ispita! De trei ori L-a asaltat sub diferite forme, şi de trei ori a respins-o, spunându-i „înapoia Mea, Satano” (Matei 16:23; Marcu 8:33; Luca 4:8). El ura păcatul celorlalţi – chiar dacă îşi arăta mai adesea ura prin lacrimi de compătimire, decât prin vorbe aspre. Totuşi, ce limbaj ar putea fi mai aspru, mai asemănător cu al lui Ilie, decât „vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! pentru că voi mâncaţi casele văduvelor în timp ce, ce de ochii lumii, faceţi rugăciuni lungi” (Matei 23:14). El ura răutatea, atât de mult încât a sângerat ca s-o poată şterge din inimile Oamenilor, şi a murit pentru ca şi ea să moară.

A fost îngropat pentru ca ea să fie îngropată cu El, şi s-a înălţat pentru ca s-o poată călca în picioare pentru totdeauna. Christos este : Evanghelia, şi această Evanghelie este opusul răutăţii, sub orice formă. Răutatea se îmbracă în veşminte frumoase şi imită vocea Sfinţeniei, dar preceptele lui Isus, asemenea faimosului Său bici, o alungă din templu şi nu o tolerează în biserică. Ce război se stârneşte între Christos şi Belial, în inima în care domneşte Isus! Când Răscumpărătorul nostru va veni în calitate de Judecător, cuvintele „duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor” (Matei 25:44), care sunt o urmare a învăţăturilor Sale privind păcatul, vor demonstra dreptatea Sa desăvârşită.

Pe cât este de caldă dragostea Sa pentru păcătos, pe atât este de fierbinte ura faţă de păcat; pe cât de perfectă este dreptatea Sa, pe atât de completă va fi distrugerea oricărei forme de răutate. O, tu, Campion la dreptăţii, şi Nimicitor al răului, pentru cauza aceasta Dumnezeul Tău „Te-a uns cu un undelemn de bucurie” (Psalmi 45:7).

Meditaţii C. H. Spurgeon

Castigarea respectului

„Daniel s-a hotărît să nu se supună…” Daniel 1:8

In calitate de creştini, ar trebui să fim oamenii care să caştige respectul celor necredincioşi. Dacă sîntem curaţi, cinstiţi, amabili şi prietenoşi, vom fi respectaţi chiar şi de către aceia care au o atitudine negativă faţă de Evanghelie.
Cînd un muzicant profesionist, poreclit „Fericitul”, s-a convertit, s-a lăsat de cantat prin barurile de noapte şi şi-a oferit serviciile unei misiuni. Peste cîteva zile, a primit un telefon de la unul din directorii cluburilor de noapte pe care le frecventase şi care îi cerea să facă ceva ce i-ar fi adus foarte mulţi bani. Dar „Fericitul” a refuzat oferta, spunîndu-i directorului că intenţiona să cante pentru misiune. „M-a felicitat, a redat mai departe „Fericitul”. Acest lucru m-a surprins. Aveam de-a face cu un om care dorea să cant pentru el şi care mă felicita pentru că îi refuzasem oferta”.
„Fericitul” cîştigase respectul omului.

Daniel şi prietenii lui erau captivi într-o ţară străină, dar nu şi-au uitat principiile religioase. Nu puteau, cu o conştiinţă curată, să mănance carnea care în ţara aceea era închinată unui zeu păgan.
Au cerut să li se aducă doar legume şi apă. Supraveghetorul lor şi-a riscat viaţa ca să onoreze această cerere. Cred că el a făcut-o din cauza respectului pe care şi l-au cîştigat ei prin comportarea lor nobilă.
Lumea priveşte cu dispreţ la creştinii care nu trăiesc conform cu credinţa lor. De aceea trebuie să fim sinceri şi să rămanem tari în convingerile noastre. Numai atunci vom caştiga respectul altora. – H.V.L.

„Vei fi respectat atunci cand lumea
Va vedea credinţa în Cuvantul Său.
Deşi nu toate îţi vor accepta,
Dar şti-vor că-L iubeşti pe Dumnezeu.” – D.J.D.

„Cand creştinii trăiesc Evanghelia, păcătoşii vor asculta ce spune Evanghelia.”

Painea zilnica

Lucruri bune-rezultate rele

Text: Filipeni 1:1-14

„…împrejurările în care mă găsesc, mai degrabă au lucrat la înaintarea Evangheliei.” Filipeni 1:12

A fi în închisoare nu este un lucru plăcut, dar poate duce la rezultate bune. De fapt, cunosc cateva persoane care au fost convertite în urma acestei experienţe. Apostolului Pavel nu i-a plăcut că a fost întemniţat pentru predicarea Evangheliei, dar a fost mulţumitor lui Dumnezeu chiar şi în închisoare. Oficialităţile şi gardienii au auzit şi au crezut Evanghelia. Exemplul său i-a impulsionat pe mulţi creştini să aibă un zel mai mare şi să fie fără frică în proclamarea lui Cristos. Să ne gîndim la John Bunyan. Cînd a scris Călătoria creştinului, era în închisoare. Mereu, mereu, Dumnezeu transformă situaţiile neplăcute şi dureroase în ceva folositor. Să ne gîndim numai la masacrarea lui Jim Elliot şi a celor patru tovarăşi ai lui misionari,de către indienii Auca din Ecuador, în 1956. Martirajul lor i-a provocat pe mulţi tineri să-şi predea vieţile pentru slujirea misionară. El a fost un factor care a dus ca mulţi din tribul Auca să devină creştini deosebit de buni. Să ne gîndim apoi la Joni Eareckson Tada. În adolescenţă, în urma unui accident, a rămas paralizată. Dar azi conduce o misiune unică şi de mare folos comunităţii creştine.

Dacă eşti prins în împrejurări potrivnice, nu te lăsa cuprins de disperare, de auto-compasiune, sau de amărăciune. In schimb, încrede-te în Domnul pentru a primi putere. Mii de oameni pot mărturisi cum vieţile le-au fost schimbate în bine tocmai de vremurile rele. In ceruri, mulţi martiri se bucură că prin moartea lor au contribuit la înaintarea cauzei lui Cristos. Da, pentru un copil al lui Dumnezeu, lucrurile rele pot duce la rezultate bune.    H.V.L.

„Suferinţa pentru Domnul
nu-i cădere ci înălţare,
nu e pierdere în viaţă,
ci-i cîştigul cel mai mare. ”   Traian Dorz

„Dificultăţile vieţii sînt lăsate să ne facă vieţile mari bune, nu pline de amărăciune.„

Painea zilnica

Cum sa schimbi lumea

Text: Faptele 17:1-15

„Oamenii aceştia care au răscolit lumea, au venit şi aici.” Faptele 17:6

In primul secol, duşmanii Evangheliei au trebuit să admită că creştinii au avut un impact extraordinar în societate. Vieţile celor ce L-au primit pe Isus au fost atît de radical diferite de ale celorlalţi, încît i-au influenţat pe aceştia în bine. Trezirea din Ţara Galilor (1904-1906) a schimbat totul în acea ţară. Oamenii care s-au pocăit au început să-şi plătească datorii care figurau ca imposibil de colectat. Si-au curăţit vieţile devenind modele de integritate si hărnicie la locurile de muncă. Efectele au durat multă vreme. Mulţi ani mai tîrziu, preotul englez W.E. Sangster a făcut o declaraţie publică ce n-a fost contestată niciodată. El a spus că extrem de rar s-a înregistrat o încălcare a legii de către minorii ce frecventau biserica sau şcoala duminicală. Nu s-a auzit ca dintr-o casă creştină să se fi ridicat vreun tînăr bătăuş şi vagabond.

Azi, milioane pretind să fie creştini şi sprijină lucrarea Evangheliei. Dar răscolim noi lumea, aşa cum s-a spus despre primii creştini din primul secol? Poate pentru că nu suntem creştini în atitudini şi în acţiuni aşa cum ar trebui să fim. Poate atunci cînd ne vom plăti datoriile, vom munci cinstit ziua de lucru la serviciul nostru, alungand distracţiile care promovează violenţa şi imoralitatea, respingand comportamentul imoral şi construind cămine, avîndu-L pe Cristos ca centru, vom avea un impact în societatea de azi. Atunci duşmanii noştri ne vor spune: „Au răscolit lumea”. H.V.L.

„Domnul meu, numele de Creştin
Am să-l port cu cinste pe pămant!
Ajută-mă, Isuse, Salvator divin,
Şi fă-mă să merit Numele-Ti sfant.”  – Freeman

‘Lumea judecă creştinismul după ceea ce vede ut creştini.„

Painea zilnica

Chipul Lui Dumnezeu

Suntem făcuți după chipul și asemănarea Lui Dumnezeu
Și ca oameni noi suntem trecuți și prin bine și prin rău
Alegem ca să purtăm or chipul veacului acestuia păcătos
Or chipul Sfânt al Domnului nostru Isus Hristos.

Apostolul Pavel ne scrie la Romani să nu ne potrivim
Chipului veacului acesta, ci pe Dumnezeu să-L proslăvim
Prin înoirea minții noastre să putem deosebi bine și explicită
Voia Lui Dumnezeu cea bună, plăcută și desăvârșită.

Și după cum am purtat un timp chipul celui pământesc
Așa vom purta prin harul cel primim chipul celui ceresc.
Trebuie să ne îmbrăcăm în omul cel nou omul Duhovnicesc
Făcut după chipul Lui Dumnezeu, în chipul acesta strălucesc.

Chipul Lui Dumnezeu este de o neprihănire și sfințire cerească
Pe care adevărul Lui ne-o dă, ca El în noi în sfințire să trăiască
Căci Dumnezeu este Dragoste și noi din belșug să-o avem
Am fost chemați și transformați și fii de Dumnezeu suntem

Noi vedem strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos
Care este chipul Lui Dumnezeu ce schimbă pe orișice păcătos
Îți mulțumim Tată din ceruri că ne asemănăm cu Tine
Și l-ai trimis pe Fiul Tău pe care-l așteptăm, căci vine.

Constantin Sferciuc  

Ploaia dragostei

Mai adă Doamne, ploaia dragostei pe pământ,
Îndură-Te de noi Doamne, toarnă prin Duhul Sfânt,
Umple-ne de putere Sfântă, credința ne-o crește,
Înaintarea Evangheliei Sfinte, în ogorul Tău, sporește.

Doamne, întărește pe cei ce aduc, vești de pace
Ocrotește-i Doamne, pe Cale, în tot, ce vor face,
Să lase lumină în beznă, la cei pierduți în vale,
Deschide-le porți tari, descuie grele, zăvoare.

Scriptura Sfântă, să fie vestită, la orice făptură,
Îmbracă-ne Doamne, cu Sfânta Ta, armură,
Dă-ne din pacea Ta Cerească, o liniște dulce,
Să ne amintim, de suferința Ta, la fioroasa, cruce.

Toarnă ploaia dragostei, peste cei, ce nu au iubire,
S-au răcit, nu mai iubesc Cuvântul, spre a lor peire,
Doamne, lasă o picătură de iubire, peste inimi goale,
Cel rău, se luptă, urâlând, să-i subjuge, să-i omoare!

Udă cu ploaia Ta de dragoste, peste poporul Tău,
Să crească, iubirea de frați, iubirea de Dumnezeu,
Lăsând, picătura de iubire, să spele ura și răzbunarea,
Pacea Ta, să dăinuiască mereu, în toată adunarea.

Picătura de iubire, să atingă inimi, ce se îndoaie,
Ploaia târzie, să ude ogorul însetat, de a Ta, ploaie
Rodul lui, să înflorească, să înmulțească, în Sfântul ogor,
Udat la vreme, să rodască dragoste, peste al Său, popor.

 Stelian Ciobanu