Ploi de cuvinte divine

E rece ploaia și cristalină
Ușor ne coboară pe față.
Desene ce par din mulțime
Se unesc în șiroaie divine.

În soare par foc de diamante
Iar noaptea devin mii de stele.
Frumoase izvoare ce dau viață
Hrănind pe pământ orice plantă.

Așa-i ploaia de sfinte cuvinte
Ușor ne coboară prin minte.
Slove ce sunt din altă lume
Vin în inimă s-o transforme.

În stropul de ploaie e Viață
Primește-o azi cu credință.
Lumina ce pătrunde în minte
Scriptura ce face inimile sfinte.

Izvor de viață, comoară divină
În noapte devine far de lumină.
Cuvântul din Cer ce dă viață
Hrănind pe oameni prin credință.

Simion Ioanăș

Fericirile

Cine vrea să fie fericit,
n-are multe lucruri, și grele de’mplinit.
Să ascultăm a lui Isus cuvinte,
cum le vorbise ucenicilor pe munte:

Ferice va fi de cei
ce’s mereu săraci în Duhul
Căci a lor e’mparatia
care a pregătit’o Domnul.

Ferice va fi de cei
care-și plâng a lor păcat,
Căci Isus, Domnul vieții,
îi mângâie neîncetat.

Ferice va fi de cei
c’es mereu blânzi și smeriți,
Căci vor moșteni pământul,
și vor trăi ca niște sfinți.

Ferice de cei flămânzi,
și setoși după dreptate,
Căci Isus, Neprihănitul,
le va da pe săturate.

Ferice va fi de cei
care milă vor avea,
De săraci și de străini,
ducându’i in casa Mea.

Fericiți vor fi acei
ce au inima curată,
Vor vedea pe Dumnezeu,
și’L vor proslăvi că Tată.

Ferice va fi de cei
care pace vor avea,
Căci fiii lui Dumnezeu
toți acei se vor chema.

Ferice va fi de cei
care lumea-i prigonește,
Căci Isus, împarăția,
pentru ei o pregătește.

Iar acuma, frații mei,
bucurați-vă întruna,
Că Isus, Cerescul Mire,
vă așteaptă cu cununa.

Ioan Chiuzan

Înaintea Ta

Înaintea Ta iubit Părinte
Mă aplec din nou în rugăciune
Însă parcă nu găsesc cuvinte
Focul meu lăuntric a Ți-l spune.

Când străbatem valea umbrei morții
Și-ntâlnim nuiaua și toiagul
Suntem duși ades in fața porții
Neființei, doar să-i trecem pragul.

Tăvălugul bolilor apasă
Nemilos, strivind cu-nverșunare
Ființe dragi, din neamul meu, din casă,
Frați, surori, copii din adunare.

Nedoritul cancer, metastază
Greu cuptor pe calea de credință
Parcă tot mai mulți îngenunchează
Iar tot mai puțini au biruință.

Te rog precum Elihu altă dată
Pentru acei ce trec prin încercare
Îndură-Te iubitul nostru Tată
Găsește-un preț pentru răscumpărare.

Mai mult decât un înger, sus pe cruce
Chiar preiubitul Fiu ce seamăn n-are
Isus, prin Sfânta-i jertfă ne aduce
Iertare, mântuire, vindecare.

De-aceea-n numele jertfirii Sale
Căci ne-a iubit și-a suferit din plin
Eu bat la poarta îndurării Tale
Cerându-Ți vindecare și alin.

Pe-acei ce rătăcesc pe căi deșarte
Întoarce-i iar spre Locurile Sfinte!
Celor bolnavi chiar dacă sunt pe moarte
Redă-le sănătatea drag Părinte!

Eu cred că poți și știu că iei aminte
Și vei lucra în milă și iubire
Chiar dacă astăzi focul e fierbinte
Curând va fi un timp de mulțumire.

Daniel Hozan

Ai fost vreodată mut de întristare?

„Când a auzit el aceste cuvinte, s-a întristat de tot. Căci era foarte bogat.” Luca 18:23

Tânărul bogat a mers acasă mut de întristare; nu a putut scoate nici un cuvânt. Nu avea nici o îndoială cu privire la ceca ce spusese Isus, nici un comentariu despre semnificaţia spuselor Lui, care au produs în el o tristeţe de nedescris. Ai fost vreodată în starea aceasta? Ţi-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu cerându-ţi să renunţi la vreun domeniu din viaţa ta în care eşti foarte bogat – temperament, preferinţe personale, dorinţe, legături ale inimii sau ale minţii? Dacă da, atunci ai fost mut de întristare.

Domnul nu va veni după tine, nu te va ruga, dar de fiecare dată când te va întâlni în acel loc, El îţi va repeta pur şi Simplu: ..Dacă eşti sincer în ceea ce spui, acestea sunt condiţiile”.”Vinde tot ce ai” – dezbracă-te înaintea lui Dumnezeu de tot ce poate fi bogăţie, până când nu mai eşti altceva decât o fiinţă umană conştientă, apoi dă-I lui Dumnezeu şi aceasta. Aici se dă lupta – în domeniul voinţei tale înaintea lui Dumnezeu. Eşti mai devotat ideii tale despre ceea ce doreşte Isus decât Lui însuşi? Dacă da, atunci s-ar putea să auzi unul dintre cuvintele Lui aspre, care te va întrista.

Ceea ce spune Isus este aspru: este uşor numai când e auzit de cei care au în ei atitudinea Lui. Ai grijă să nu îngădui vreunui lucru să atenueze asprimea vreunui cuvânt al lui Isus Cristos. Pot fi atât de bogat în sărăcie, atât de bogat în conştientizarea faptului că nu sunt nimic, încât nu voi fi niciodată un ucenic al lui Isus; şi pot fi atât de bogat în conştieniizarea faptului că sunt cineva, încât nu voi fi niciodată un ucenic. Sunt eu gata să fiu golit de sentimentul că sunt lipsit? Aici apare descurajarea. Descurajarea este dragostea de sine înşelată; dragostea de sine poate fi dragostea faţă de devotamentul meu pentru Isus.

Oswald CHAMBERS

Sub tainice cuvinte

Atunci când nebunia acestui veac trudește
Să smulgă și din tine un vis instantaneu,
Alergă spre cătunul odăii ce privește
Cum stai în rugăciune vorbind cu Dumnezeu!

Sub pânzele de ceață ispita de-i iscoadă
Și-n vama gurii tale cuvintele nu-ți vin,
Dezleagă atunci din lanțuri o lacrimă să cadă
În palma unui Geniu ce-a plâns sub un măslin.

Tomnatic, câteodată ni-e sufletul ce strigă
Prea despuiat să prindă din urmă primăveri;
Atunci, să-ți legi tristețea cu cerul într-o verigă
Și vei scăpa de osânda tomnaticei poveri.

Îngroapă-ți și trecutul în răni adânci de palme
Răzbește ca un tunet prin marile furtuni,
Și vei simți cum Geniul, cu vorbele Lui calde
Îți va răspunde tainic, milos, în rugăciuni.

Atunci când vei trimite scrisoare către ceruri
Pe unde matinale lipind și-un curcubeu,
Să scrii Destinatarul cu litere de-o șchioapă;
Și adresa fără număr doar simplu; Dumnezeu!

Viorel Balcan Valentin 

La umbra aripilor Tale

La umbra aripilor Tale
Se nasc în mine laude
Se zămislesc cuvinte sfinte
Ce izvorăsc din inimă.

Mi-s buzele de miere pline
Când laud sfânt Numele Tău
O pace-ntreagă mă cuprinde
Biruitor prin Domnul meu.

Sărac e omul fără Tine
Buimac, căzut stă într-un hău
Bogat e cel ce-i viu prin Tine
Îmbelșugat de Harul Tău.

Ce bucurie in suspine
Ce dor simte lăuntrul meu
Un infinit de ape line
Ce simt curgând prin Duhul Tău.

ieremia grafi craciun

N-am cuvinte îndeajuns

N-am cuvinte îndeajuns ca să-Ți mulțumesc Isus,
Pentru Jertfa Ta măreață, prin care am primit viață.
Viață veșnică în dar, slavă Ție, o, ce har!
Mi-ai iertat orice păcat și m-ai binecuvântat.

Ai plătit prețul Isus căci Tu m-ai iubit nespus,
Și în dragostea-Ți de jar, mi-ai dat mântuirea-n dar.
În dar fără nicio plată, pe Golgota însângerată,
Acolo ai pătimit, Doamne, ce mult m-ai iubit!

Prin Tine eu sunt iertat și cu Tatăl împăcat.
Cred în Tine Domnul meu și Îți mulțumesc mereu,
Cu Tine sunt fericit Dumnezeul meu iubit,
Mi-ai dat pace, bucurie, loc în sfânta Împărăție.

Ridic mâinile spre cer și smerit iertare cer,
Iartă-mi greșelile toate, iartă-mi multele păcate,
Pentru mine ai răbdat, Isus, fii în veci lăudat.
Meriți laudă, închinare, slavă Ție Doamne mare.

Te voi binecuvânta, Isus, toată viața mea,
Ție am să-Ți cânt mereu, Fiu preasfânt de Dumnezeu.
Doamne, mi-ai făcut mult bine, la greu ai fost lângă mine,
Povara grea mi-ai luat, pe brațe Tu m-ai purtat.

Nu mă las de Tin` nicicând, cât voi trăi pe pământ,
Pentru asta-Ți cer mereu, ajută-mă Domnul meu.
Ceas cu ceas din viața mea, vreau să fac doar voia Ta,
Slavă Ție, mulțumesc și spun sincer: Te iubesc!

Ica Dragoi

La umbra aripilor Tale

La umbra aripilor Tale
Se nasc în mine laude
Se zămislesc cuvinte sfinte
Ce izvorăsc din inimă

Mi-s buzele de miere pline
Când laud sfânt Numele Tău
O pace-ntreagă mă cuprinde
Biruitor prin Domnul meu

Sărac e omul fără Tine
Buimac, căzut stă într-un hău
Bogat e cel ce-i viu prin Tine
Îmbelșugat de Harul Tău

Ce bucurie in suspine
Ce dor simte lăuntrul meu
Un infinit de ape line
Ce simt curgând prin Duhul Tău.

ieremia grafi craciun 

Ascultă Doamne ruga mea

Doamne, te rog, să ei, aminte
Să fiu mereu sub mâna Ta,
Ascultă-mi săracele cuvinte,
Te rog, să-mi dai putere, în inima mea!

Dumnezeule bun, te rog, să-mi dai vedere,
Să pot să văd, ce este bine, şi ce este rău!
Azi, duhul meu îţi cere, să-i dai putere
În lupta grea cu ispita, să am izbândă, să trec fiorul greu!

Te rog ajută-mă, să fiu plin, de iubire,
Tu, Domn al Luminii, din veşnicii, în veşnicii,
Îţi aduc, azi, din suflet mulţumire
Eşti scutul meu, si pavăză să-mi fii!

Doamne, Tu poţi ierta pe deplin!
Dă-mi putere, să iert cu adevărat,
Să-mi dai naşterea din nou, numai Ţie, să mă închin,
Curăţeşte-mă Tu, ca să fiu curat!

Te rog Doamne, pe toţi ai mei să-i salvezi!
Să-i scapi de focul veşnic, să-i fereşti de la peire
Numai îndurarea Ta, cea mare poţi, să lucrezi
Îţi voi lăuda Numele, în a Ta, sfântă mărire!

Doamne, în îndurarea Ta, cea mare,
Ascultă ruga, celor ce se roagă în adunare,
Doamne, măreşte-ne credinţa în a Ta îndurare
Toţi ai mei din casă, să vină la o mântuire asa de mare!

Ciobanu Stelian.

Ce să vezi…?

Ce să vezi? A înflorit
o stare ofilită
și-apoi, cu toți, am auzit
cântarea mult dorită.

Ce să vezi? A-ngenuncheat
Cel cucerit de glie
și-a fost, apoi, încununat
cu duhul lui Ilie.

Ce să vezi? S-a întărit
cel prins în slăbiciune
miracolul, nu, n-a pierit
putem, convinși, a spune.

Ce să vezi? S-au ridicat
căzuții în noroaie
căci harul i-a înfășurat
să nu se mai îndoaie.

Ce să vezi? O boală grea
a dispărut îndată
iubirea vrea să ne mai dea
o stare-nmiresmată.

Ce să vezi? Un răzvrătit
(dușman al celor sfinte)
aseară s-a mărturisit
cu vrednice cuvinte.

Minuni se-ntâmplă zi de zi
și-s o dovadă clară
că morți-n Domnul s-or trezi
să intre-n Primăvară.

George Cornici