Nu devia al Meu popor…

Nu devia poporul Meu
Păstrează pân’ la capăt crezul
Am stabilit acel traseu
Ca să ajungi la apogeu
Deci nu uita care e țelul.

Altaru-l frecventezi mai rar
Uitând că-n rugă e putere
Ai fost mai sfânt, mai temerar
Puteai învinge un coșmar
Dar azi te-nvinge o durere.

Te chem la trai neprihănit
Să ‘nalți onorul către stele
De ce n-alergi la cel rănit,
La cel cu sufletul zdrobit?
De ce sfidezi legile Mele?

Iar fala-n care te complaci
Ți-a devenit prioritate
De ce pe demoni nu-i ataci?
Ai pus comori în ai lor saci
Crezând că scapi de greutate.

Te-am însoțit în pribegie
S-ajungi în pace la Liman
Dar ți-ai format o strategie
Străină de Împărăție
Și nu lucrezi cu spor în lan.

În tine nu-i vitalitatea
Ce ai trăit-o nu de mult
Ți-ai transformat activitatea,
Ți-e afectată unitatea
Și nu poți trece de-un tumult.

Azi vreau să-mi înțelegi apelul:
Să nu mai cauți netezi căi
Repară-ți umbletul și zelul
Să fii mai tare ca oțelul
În luptele din munți și văi.

Nu devia al Meu popor
Spre poleială și spectacol
Lucrează-n Vie cu mult spor
Căci nu te saturi cu umor
Ci cu credință și miracol.

George Cornici

Crezul în Înviere

Ești sfătuit să crezi
Că este-o Înviere
Să poți să întrevezi
Cereasca scânteiere.

Dovezi nenumărate
Te-ndeamnă să privești
Cum dincolo de moarte
Sunt stări dumnezeiești.

De n-ar fi înviere
Cu toți am fi pierduți
În humă și-n mistere,
N-am fi recunoscuți…

Am fi purtați de vântul
Nemerniciei vieți
Nu am cunoaște cântul
Superbei frumuseți…

Și n-ar fi mângâiere
Când vine plânsul greu
Și nici o adiere
Nici tihnă pe traseu.

Ce har! Ce exaltare!
CEL răstignit e viu
S-avem la har intrare,
Să n-avem trai pustiu.

A biruit mormântul
În care L-au ținut
S-a împlinit Cuvântul
Iertare-am obținut.

A biruit Mesia
(Că-i Fiu de Dumnezeu)
Să ne-mplinim solia
Oricât ar fi de greu.

Puterea Învierii
Și azi lucrează-n noi
Căci stările durerii
Creează sfinți eroi.

E viu Mântuitorul
Vom sta în veci cu El
Și vom vedea Decorul
La cel mai sus nivel.

Că astăzi și tu crezi
În sfinți și-n Înviere
E c-ai găsit dovezi
Prin tainice unghere.

George Cornici

Capul sus!

ReferințePsalmii 27:14

Capul sus! Privește-n zare:
A trăi e lucru mare,
Viața-i binecuvântare,
Nu intra la disperare!

Capul sus! Privește cerul:
Simplitatea, curcubeul,
Cuceresc întreg tabloul,
Nu necazul tău, nu norul…

Capul sus! Privește luna:
Luminează totdeauna,
În beznă îi vezi cununa,
Ține piept nopții întruna…

Capul sus! Privește bine:
Mâna lui Hristos te ține!
Nu te bizui pe tine,
Azi ești viu, dar cum ești mâine?

Capul sus! Privește harul:
Regele, Învățătorul,
A iubit chiar și dușmanul
Biruind întreg calvarul…

Capul sus! Viu este Domnul,
El ți-a aranjat decorul,
Lasă-n grija Lui tot oful,
Fii viteaz, trăiește-ți crezul!

Horja Robert 

Apăsarea exterioară

„M-am făcut tuturor totul, ca oricum să mântuiesc pe unii dintre ei.” 1 Corinteni 9:22

Un lucrător creştin trebuie să înveţe cum să fie un om nobil al lui Dumnezeu în mijlocul unei mulţimi de lucruri lipsite de nobleţe. Nu spune niciodată: “O, dacă aş fi în altă parte!” Toţi oamenii lui Dumnezeu sunt oameni obişnuiţi, care au fost făcuţi extraordinari prin materialul pe care El li l-a dat. Dacă nu avem materialul potrivit în mintea şi în inima noastră, nu-I vom fi folositori lui Dumnezeu. Nu suntem lucrători pentru Dumnezeu pentru că aşa am ales noi. Mulţi oameni aleg deliberat să devină lucrători, dar în ei nu se găseşte nimic din materialul harului atotputernic al lui Dumnezeu, nimic din Cuvântul Său atotputernic. Inima, mintea şi sufletul lui Pavel au fost în întregime umplute cu marele scop al lucrării pe care Isus Cristos a venit s-o facă; el n-a pierdut niciodată din vedere acest lucru unic. Noi trebuie să ne confruntăm cu adevărul esenţial…

Isus Cristos şi pe El răstignit” (1 Corinteni 2:2).

“Eu v-am ales…” (loan 15:16). Fă din aceste cuvinte un motto minunat în crezul tău. Nu tu L-ai ales pe Dumnezeu, ci El te-a ales pe tine. Dumnezeu lucrează îndoind, frângând. modelând, făcând cu noi ceea ce crede de cuviinţă. Nu ştim de ce a ales să lucreze aşa; dar ştim că EI lucrează având un singur scop – ca să poată spune: “Acesta este omul Meu”. Trebuie să stăm la dispoziţia lui Dumnezeu astfel, încât El să poată aşeza şi alţi oameni pe Stâncă, aşa cum ne-a aşezat pe noi.

Nu alege niciodată să devii lucrător, dar, dacă Dumnezeu îţi adresează această chemare, vai de tine dacă te abaţi la dreapta sau la stânga! El va face cu tine ceea ce n-a făcut niciodată înainte de a te fi chemat; va face cu tine ceea ce nu face cu alţi oameni. Lasă-L să te modeleze aşa cum doreşte El.

Oswald CHAMBERS