Mi-a fost groaza sa ma intorc inapoi

Text: Ieremia 32:17-25

Ah! Doamne Dumnezeule!… nimic nu e de mirat din partea Ta!” Ieremia 32:17

La serviciul de duminică dimineaţa al bisericii, Lois Walsh, misionara, a ieşit în faţă pentru a-şi lua rămas bun de la biserică. Peste trei ore, împreună cu soţul şi cei trei copii, vor fi în avionul care va zbura cu ei înapoi spre Brazilia. Ultimele săptămani fuseseră febrile, multe de făcut, obstacole dificile. Acum, Lois stătea în faţa noastră, fără să-şi dea aere, arătand destul de odihnită. Mă întrebam ce o să ne spună. Prima dată a mulţumit bisericii pentru prietenia şi ajutorul acordate în timpul concediului. Apoi a adăugat onest: „Mi-a fost groază să mă întorc acolo”. Nu din pricina lucrării misionare, ci din pricina eforturilor cu mutatul copiilor. Mai mult, la o lună după ce vor sosi, vor trebui să se mute din nou. Se întreba cum o să se descurce.


Apoi ne-a atras atenţia asupra pasajului din Ieremia 32:17. „în una din zile eram de-a dreptul îngrozită de munca ce m-aşteaptă şi de stresul emoţional al reantoarcerii. Mă simţeam slabă şi nepotrivită pentru aceasta. În citirea Bibliei din ziua aceea am ajuns la Ieremia 32. M-am gandit la puterea Dumnezeului nostru, Creatorul. Apoi am ajuns la cuvintele care spun despre El: „Nimic nu e de mirat la Tine”. Mi-am dat seama imediat că nu va trebui să fac totul de una singură – că toată puterea Lui era la dispoziţia mea. El este ajutorul meu”.
Eşti şi tu confruntat cu probleme dificile? Eşti copleşit de munca ce o faci? Presiunile emoţionale te strivesc? Nu uita, nimic nu este prea greu pentru Dumnezeu!                       – D.C.E.

Bizuieşte-te pe Domnul
La picioare-I de vei sta,
Prin puterea Lui cea mare,
Biruinţă vei avea.”   – Anonim

Când adversităţile sunt gata să lovească. Dumnezeu este gata să te întărească

Painea zilnica

Când sumbru pare viitorul

Când sumbru pare viitorul
De ce să ne îngrijorăm?
Ne ocrotește Creatorul
Numai pe El să-L onorăm.

Experiențele trecute
Dovezi sunt că a fost cu noi
Chiar și-n durerile acute
În pribegie și-n nevoi.

Veni-vor, oare, persecuții?
Să nu ne temem! Vom fi tari
Vom sta în brațele virtuții,
Vom fi, în luptă, temerari.

Vor veni evenimente
Cum, probabil, n-au mai fost
(Atacuri mai violente)
Dar în El e-un adăpost.

Fără sens e frământarea
Noi avem suport divin
Vom învinge încercarea
Și-alte patimi care vin.

Zilnic zvonuri dau asaltul
Dar Cuvântul spune clar
Ca Isus nu-i nimeni altul
El ne dă speranțe iar.

Cercetând în Testamente
Izbăviri mari vom vedea
Fapte sunt suficiente
Care-ncurajări vor da.

Viața, prin credință vie
Poate orice înfrunta
Vom primi și energie
Și putere de-a răbda.

George Cornici

Dumnezeu Creatorul

Universul intreg ne arata
Slava, unui Creator
Talentat cum nu e altul
A dat viata tuturor.
La cuvantul si porunca
Marelui Stapanitor
Cerurile au fost create
Si pamantul uimitor!

Peste tot in jurul nostru
Sunt minuni Dumnezeiești
Doar de El coordonate
Nu de mainile omenesti
In controlul Lui sunt toate
Omule chiar fiinta ta
A creat-o cu iubire
Si vegheaza asupra ta.

Însuși cerul si pamantul, striga:
Domnul ne-a creat
Si intinderile toate
Il lauda neincetat!
Marea, muntii si copacii,
Vaile si florile
Proclama a Sa bunatate
Preamarindu-i numele.

Ridica-ti spre cer privirea
Vezi stelele stralucind?
Domnul le stie pe nume
Le cunoaste rand pe rand
Fiecare stea in parte
Cand pe bolta se aprinde
Iti confirma maiestatea
Arhitectului candide.

Frumusetea etalata
Peste intregul univers
In perfecta armonie
Canta Domnului un vers:
Dumnezeu atotputernic
Vesnic te glorificam
Ne-ai creat cu intelepciune
Reverenta iti datoram.

Fara voce fara sunet
Creatia ne vorbeste
Intr-un mod tacit ne spune:
Lauda si mulțumește
Dintr-o mână de țărână
Făcătorul te-a creat
Mâna Lui desăvârșită
Cu dragoste te-a sculptat.

Omule tu esti coroana
Creatiei dumnezeiești
Peste tot ce a creat
Te-a lasat sa stapanesti
Ti-a suflat prin nări viața
Suflet viu, tu ai primit
Chipul Sau si asemănarea
Dumnezeu ti-a daruit

Onoreaza-L, mulțumește-i
Nencetat Lui Dumnezeu
Te-a înzestrat cu ratiune
Glorifica-L tot mereu
Recunoaste-L ca Stapan
Proclama-L drept Creator
Caci ca martor sta natura
Înaintea tuturor.

 Esty Petre 

De când e creat pământul

De când e creat pământul oamenii au căutat să înăbușe adevărul și Cuvântul cel curat
Necinstind pe Creatorul, s-au fălit că-s înțelepți și astfel au înnebunit
Să se închine făpturii; cel rău i-a ademenit.

Şi poporul cel ales pe Domnul a mâniat
Când Moise a zăbovit, la vițel s-au închinat
Moise, la fel ca Isus, pentru ei a mijlocit
Și-au primit noile table și-un legământ reînnoit.

Câți viței de aur astăzi se mai găsesc în popor
Câți le spun” bine-ai venit” în vieți și casele lor
Este încă timp de har, timp să scoatem tot afară
Și la tronul Său de har să cerem putere iară.

Azi, a progresat știința pe nedrept numită aşa
Oamenii să-nlocuiască pe Creatorul ar vrea
Şi negându-L pe Acela ce e dătător al vieții,
Caută în van săracii, elixirul tinereții.

Domnul Se uită de sus și râde de ei bieții
Cum nu Îl vor pe Isus care e Cuvântul vieții,
Pe El, ce are izvorul înțelepciunii întregi,
Desluşit se vede-n toate oriunde pe unde mergi.

N-au nici o justificare că au ales necredința
Și nu recunosc pe-Acela ce-are-n mâna Lui ființa
Nu vor să își recunoască prea rușinoasa lor stare
Și-n desfrânări de tot felul vor s-atragă pe oricare.

Este -o zi când va veni clipa marii judecăți
Vor fi date atunci pe față îngâmfări și nedreptăți,
Înaintea Celui Sfânt cine îi va apăra?
Vor fi condamnați pe veci, departe de Fața Sa.

Cuvântul e scris de veacuri, mai actual ca oricând
Ce descrie starea lumii, orbirea ce-i pe pământ.
Trăim apogeul vremii, păcatu-i la rang de cinste
Când numesc binele rău și răul îl numesc bine.

Tot mai multe țări în lume, neagă acum pe Cel Preaînalt
Și își clădesc idei false cum că n-ar exista iad.
Teorii, religii multe ce proclamă un fals Isus
Și atâtea căi ușoare ce par că duc toate sus.

Una singură e Calea, prin Isus se poate -afla
Una singură e Ușa, totdeauna a fost așa.
Orișicâte căi în lume ar părea că pot fi bune,
Adevărată-i aceea ce te desparte de lume.

Nu-i un alt nume sub ceruri prin care să fii salvat
În Isus doar e salvare și iertare de păcat,
Nici o altă asemănare, reguli, datini omenești,
Nu vor putea ca să ducă sus, în slăvile cerești.

Tu, om al lui Dumnezeu, ce ai aflat
Adevărul, Calea și Viața ta, pe Isus Mântuitorul.
În acest tumult al lumii cu atâtea mii de credinți,
Veghează cu toți aceia ce prin har au fost sfințiți
Şi rămâi pe calea-ngustă ce-au pornit primii părinți.

Noe, Avraam, Isaac și Iacov, apoi Pavel și Ioan
Au trasat cu zel cărarea ce-a trecut de mii de ani
În atâtea prigoniri şi uneltiri ce-au venit
Ei au rezistat în Domnul și nimic nu i-a clintit.

În această Cale sfântă să rămânem azi și noi
Chiar de mulți disprețuiesc și aruncă cu noroi,
Să privim ca Moise odată răsplătirea ce-i ‘nainte,
Netrecând peste ce-a scris în Cuvânt, Bunul Părinte.

Să venim cu umilință şi-adâncă sinceritate,
Să trăim o pocăință și în vorbe și în fapte.
Domnul Isus azi Se-ndură și de mine, și de tine,
Și ar vrea ca-n ziua sfântă curați să ne ia la Sine.

Gabriela Bucur 

Ai mila de România

Doamne eu te rog ai grija
De poporul românesc,
Si priveste tu cu mila,
Tatal nostru cel Ceresc.

Iarta-ne când iti gresim,
Spala-ne de tot c e-i rau,
Fa -ne-o cercetare Sfânta,
Umple-ne cu Duhul Tau.

Ai mila de România,
Ai mila de-acest pamânt,
Lasa cercetare Sfânta,
Lasa Duhul Tau cel Sfânt.

Sa il simta fiecare,
om de pe acest pamânt,
Si sa spuna-n gura mare,
Tu esti Creatorul Sfânt!

Tu esti medicul suprem,
Minunatul Salvator,
Care-ai venit in lume,
Sa aduni al Tau popor.

Pentru-a -l duce-n vesnicie,
Unde moarte n-o mai fi,
Unde-i dragoste si pace,
Si eterne bucurii.

Nichifor Nicu 

Ai fost creat de Dumnezeu!

Poate crezi că ai fost creat din nimic,
Dintr-un punct minuscul, au apărut
toate.
Universul acesta sublim sau greierul
mic,
Tu, ființă atât de inteligentă sau
poate…

Poate crezi că ai apărut din
întâmplare,
De nicăieri și înspre niciunde…
Frumoasă întâmplare și extrem de
mare,
Să creeze atâtea minunății ce ne cuprinde.

Poate crezi că ai evoluat din maimuță,
Dar nu accepți să ți se spună așa.
Nu vezi cu ochii, fiindcă e ceață,
Alții au implementat-o în mintea ta.

Poate crezi că un extraterestru
misterios,
A adus viață pe această planetă…
Și de atunci existăm, trăim și murim
aici jos.
Oprește-te o clipă și cugetă.

Poate crezi că tu ai fost creat doar de
părinți,
Exiști prin ei și așa toată omenirea.
Dar primii oameni cum au fost creați?
Oare nu de un „Creator”? Pune-ți
întrebarea.

La fel credeam și eu, dar am găsit
răspunsul,
Când Biblia am citit și-a atâtea vieți
schimbate.
Că am fost creat de Dumnezeu,
Unicul…
Și prin Isus, am binecuvântări bogate!

El este Creatorul, El controlează totul.
În mâna Sa ține Universul și tot ce nu
se vede.
Și prin Fiul Său vrea să ne dăruiască
cerul.
Du-te la cruce și în jertfa lui Isus,
crede!

Roagă-te și cercetează Biblia,
El se va descoperi atât de frumos!
Nu vei mai fi mort ci te va învia,
Să trăiești o viață nouă, în Hristos!

Samuel Holbura 

Familia

De când lumea și pământul
De la Facere încoace
Filozofii lumii noastre
N-au avut în suflet pace…
Meditează la amibă
La moluște, la țânțari
Și la regnuri vertebrate
La filozofii mai tari
Și la cele fără oase
Ori la regnul vegetal
Enunțând descoperirea:
Omul este animal! …

Judecând după structura
Și poziția de om,
E falsă filozofia
Că s-a coborât din pom! …
Maimuta cu ceas la mână,
Cravată si telefon?
Cu computer electronic
Și vorbind la microfon?
N-ai să vezi, cât va fi lumea,
În tot regnul vertebrat
Căci de la Creațiune,
Asta nu s-a întâmplat! …

Și de-ar fi ca maimutoiul
Să ne spună ce-ar dori
Prezentându-și interviul
N-ar mai sta a socoti…
Ar spune dintr-o bucată
Chiar dacă-ar părea hazliu
Am o singură dorință:
Mai c-as vrea ca voi să fiu! …
Să primesc un nobil nume
Cetățean cu drept de vot
Om întreg cinstit de oameni,
Fără coadă, fără bot!

N-aș mai merge-n patru labe
Să mă faceți voi de râs
La congrese mondiale,
S-am si eu ceva de spus…
Că de mult îmi umblă mintea
Să spun tare, răspicat
Ce-am văzut în lumea voastră
Printre voi ce s-a-ntâmplat…
Căci din pom se vede bine
Ce fac oamenii pe jos
Câte fapte-n astă lume
Cate ei le fac pe dos! …

Intr-o zi văzui pe unul
Ca mergea în patru labe
Și nu-nțelegeam ce spune,
Că vorbea așa-n silabe! …
Întrebându-l ce îl doare
De ce are pipa-n gura,
El imi spuse că azi noapte
Petrecu la băutura…
Că toți prietenii cu care
A băut pe la tarabe,
Toți plecară către casă
Mergând toți în patru labe…

De-atunci sunt confuz de-a dreptul
Am o singură-ntrebare:
Dintre noi  vreau ca să-mi spuneți
Care-i patrupedul oare?
Ce răspuns să dau la neamuri,
La copii și la nepoți
De m-or întreba vreodată
Și-or veni la mine toți?
De vor vrea junimea noastră
Un răspuns de la străbun
În filozofia voastră
Ce-aș putea eu să le spun?

Cand copilul vi se naste
N-aveti un raspuns de dat
Nu puteti sa recunoasteti
Daca-i fata sau baiat!
V-ati stricat, dama cu dama
Si barbat cu alt barbat
Ce in rasa maimuteasca
La noi nu s-a intamplat!
Sa oficiati prin lege
Cununii de-acelasi sex?
Toata rasa de maimute
Stie ca aveti complex!

Nu mai sunteti rasa pura
Ca barbati si ca femei,
Ca-n Sodoma si Gomora
Traiesc unii dintre ei!
Nu-i la noi ce e la oameni
Homosexuali, bigoti
Faceti fapte de osanda
Si-o tara plina de hoti!
Dumnezeu la ceatiune
Lege sfanta a lasat
Ca sa se casatoreasca
O femeie c-un barbat!

Din care încrengătură
Și din care regn sunteți
De umblați cu lucruri slabe,
Oare sunteți mai deștepți?
Ajutați-mă enigma
S-o dezleg să știu precis,
Oare filozofii voștri
Ce ar mai avea de zis?
Dacă mergem pe picioare
Toți la fel și noi și voi
Patrupezi în patru labe
Care-i omul dintre noi? …

Greu putem găsi răspunsul
Dragii mei ce m-ascultați
Acceptând filozofia
Oamenilor învățați…
Căci noi nu avem statutul
Patrupedului hidos
Noi toți suntem creatura
Domnului ISUS HRISTOS!
Neamul nostru nu-i din regnul
Ce știința îl descrie
Să nu ne înșele nimeni
C-o așa filozofie! …

N-acceptam rasa umana
Pangarita ca sa fie,
Casa noastra va fi pururi
Un barbat si o sotie!
Tot ce trece peste asta
E vadit, anomalie
Nu lasam ca rasa noastra
S-accepte o nebunie!
Noi suntem creati din gene
Cu puterea procreerii
Nu conceptii odioase,
Fapte impotriva firii!

Neamul nostru e-un neam mare
Suntem neam din Dumnezeu
Noi purtăm amprenta sfântă
Și-avem însuși chipul Său!
Avem suflet, rațiune,
Avem Duhul Său Cel Sfânt,
O susținem cu tărie
Și spunem la-ntreg pământ!
Spună filozofii lumii
Tot ce-ar vrea, noi una știm:
Dumnezeu e Creatorul
Si-al familiei! AMIN.

George Petre

Teme-te de Domnul

Teme-te de Domnul!
Noaptea, pe-ntuneric, nu se vede șanțul,
Ultima zvâcnire își cunoaște partea
Și-ntr-un timp sau altul va veni bilanțul.

Te-nconjoară moartea –
E o axiomă, nu o întâmplare;
Strânge-te din lume, să auzi cum bate,
Ca să-ți amintească, brațul Lui cel tare.

Fugi de răutate,
Să nu judeci omul care-i lângă tine,
Cheamă-ți Creatorul, ca să te-ntocmească
În izvor de pace, făcător de bine.

Firea să-ți dorească
Ca să-ndepărteze orice stricăciune,
Căci atât cât ține-n suflet crezământul,
Credinciosul face lucrurile bune.

Să-mplinești Cuvântul –
Numai în lumină vei primi știința;
Acordează-ți struna, cizelează versul
Și, prin bunătate, cheamă biruința.

Schimbă-ți astăzi mersul,
Ca să ai nădejde și s-aștepți sfârșitul
Azi, cât timp iubirea își ridică glasul,
Căci, la încheiere, vine infinitul.

Astăzi este ceasul!
Multa amânare îți provoacă somnul,
Șansa îți descrește și-ți slăbește pasul,
Hotărăște clipa. Teme-te de Domnul!

Viorica Mariniuc 

Am fost creat miraculos din lut

Am fost creat miraculos din lut
De Tine Creatorul absolut
Decât orice făptură mai presus
De mâna Ta la loc de cinste pus

Am fost făcut chiar după chipul Tău
După asemanarea Ta de Dumnezeu
Cu ‘nțelepciune, simțuri și curat
Și duh de viață-n mine-ai insuflat

Mi-ai dat din frumusețea Ta
Și-o inimă pentru a Te lăuda
M-ai îmbrăcat cu slavă și cu har
Și viață din belsug mi-ai dat în dar

M-ai binecuvântat de la ‘nceput
Cu dragoste și dor m-ai conceput
Ai vrut să fiu între ai Tăi copii
Cu ei la masa Ta din veșnicii

Ai îmbrăcat pământul cu verdeată
Ai poruncit și toate au prins viață
Izvoare ai facut cu ape line
Și dimineți cu zările senine

Ai pus atâta cânt în păsărele
Cu-a lor tril să Te laude și ele
Ai pus dulceața-n mierea de albine
Și toate acestea Doamne, pentru mine

Ce minunat ești Tu Stăpâne
Cât de atent iubirea Ta mă ține
Mă plec adânc cu drag să-Ți mulțumesc
Și sincer să îți spun, că Te iubesc.

Puiu Chibici

Contemplează Creatorul!

Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte
lucrarea mâinilor Lui. Ps. 19:1.

Păsărele, păsărele… și voi în trilul cristalin,
Dați imbold inimii mele la Tronul Milei să mă-nchin.

Cum înălțați spre cer privirea, Atotstăpânul când slăviți
Purtând în voi, doar mulțumirea în clipa scurtă cât trăiți.

Ce Har să vezi gingașa ființă plină de aplecăciune
Prin cânt sublim, recunoștință, ce parcă spune: ”În rugăciune,

În rugăciune, cânt și glorii înălțați pe Dumnezeu,
Respirați, sunteți, trăiți prin Mila, Harul Său – mereu! ”

O, ce mărețe, vii exemple le văd, le vezi cum spun, șoptesc:
”Contemplează Creatorul – tu, omule… Un Fiu Ceresc,

A venit jos pentru tine, a îndurat amar și chin…
O, inima îți vede bine? Bătaia ei, cui o închini?

Ridică ochii înspre Cer și-i mulțumește, îl slăvește!
Ca gândul toate-s praf și pier… Oprește-te un pic, privește –

Cine ești în zborul scurt, și-n Mâna cui îți e suflarea?
Lasă, piară ce-i tumult! înalță-i, ‘nalță-i îndurarea!

Te-a creat și te iubește, ce-a avut mai scump a dat,
Zi de zi te îngrijește… Și a spune: ”Fii lăudat! ”

În viața plină de-nchinare, recunoștință, trai curat
E-un mic puțin de tot sub soare în a-l slăvi pe Împărat. ”

Lidia Cojocaru