Nu vă chinuiți copiii

Nu vă chinuiți copiii și nu vă bateți joc de ei,
Nu le puneți reguli sumbre, fiți părinți, nu farisei!
Nu le îngrădiți voi dreptul la o liberă trăire,
Nu așa-i înveți scriptura, asta nu e mântuire!

Nu le pângăriți voi viața cu tot felul de idei,
Dacă vreți ceva să faceți, rugați-vă pentru ei.
Fiți părinți, nu fiți sălbatici și purtați-vă frumos,
Dați exemplu-n societate că sunteți ai Lui Hristos.

Fiți lumini și pilde vii pentru toată omenirea,
Nu mai aberați tâmpenii, nu asta vă e menirea.
Sfatul vostru fie drept, sincer și după scriptură,
Nu bazat pe aberații și împodobit cu ură.

Prin amenințări și ceartă, nimic nu veți rezolva
Și prin violența crudă, doar îi veți îndepărta.
Unitatea în familie se păstrează prin iubire,
Nu prin reguli fără sens care duc spre rătăcire.

Petru când s-a lepădat, Domnul nu l-a pedepsit,
Ci, din contra, l-a iertat și-n iubirea-I l-a primit.
Tot așa, la fel și voi, fiți părinți, nu fiți barbari,
Dragostea să vă-nsoțească și-ncredință să fiți tari.

Dumnezeu vă dăruiască din înțelepciunea Lui,
Să îi creșteți pe copii, pentru Slava Domnului.
Nu cu ură, nu cu vrajbă, nici cu reguli spre-amăgire,
Ci în sfântă unitate să-i conduceți spre iubire.

Nichifor Nicu

Rugaciune

Domnul nostru,
 
Venim la Tine si Te rugam sa pui un zid de protectie in jurul copiilor nostri. Pazeste-le sufletul, trupul, mintea si emotiile de orice rau sau durere. Te rugam mai ales pentru ocrotirea lor de accidente, boli, rani sau de orice abuz fizic, mental sau emotional. Te rugam ca ei sa-si gaseasca un refugiu „la umbra aripilor Tale …pana vor trece nenorocirile” ps 51:7. Fereste-i de orice influente rele ce ar putea veni impotriva lor . Pazeste-i de orice pericole ascunse si nu lasa ca raul indreptat impotriva lor sa prospere. Iti multumim Domnul nostru , pentru multele Tale promisiuni de ocrotire. Ajuta-i sa umble in caile Tale si in ascultare de voia Ta, astfel incat sa nu iasa niciodata de sub umbrela ocrotirii Tale. Pazeste-i in orice fac si oriunde merg. In Numele Domnului Isus ne rugam. Amin!

E sarbatoarea noastra, dragi copii

Ne apropiem cu repezi pasi de sarbatori
Mamicile pun cozonacii la cuptor,
Ninge pe strazi cu fulgi atat de mari si jucausi
Cate-o pisica miauna afara pe la usi;
Iar oamenii ce-i intalnesc pe drum zambesc
Iar altii multi prin case braduletul pregatesc
Cu globulete si cu luminite ce se vad din drum
Ce ne vesteste sarbatoarea de Craciun;
Albastre rosii galbene si chiar portocalii
Se-aprind, se sting si iar se-aprind pentru copii.
Inca putin iar noi copiii vom pleca sa colindam
Si-n casele cu portile deschise sa intram
Cu vestea buna ca Mesia s-a nascut
Unicul Fiu al Tatalui etern far de-nceput.
Ce poate fi mai minunat decat sa fii copil
Cu obrajii-mbujorati, cu suflet fara pata, chip senin?
Aceasta este sarbatoarea noastra, dragi copii
Rasune dar colindul nostru, plin de bucurii
Si dupa cum al ingerilor cor in noapte a cantat
Cantam si noi Pruncului sfant in iesle infasat
Si tot la fel cum daruri de la magi el a primit
Chiar si pe noi daruri frumoase ne asteapta negresit.
Caci pentru noi aceasta sarbatoare de Craciun
Nu-i mosul dupa cum adesea multi ne spun
Ci-i bucuria de a sti ca un micut copil
Nascut in iesle ne va duce-n tara cu lumini!

Emanuel Hasan

Adevaratele comori

Cand privim spre viitor prin Sfant Cuvant
Pentru-a-ntelege sensul nostru pe pamant
Vedem prea bine cum vom fi in scumpa zi
Cand sus la cer Mirele scump ne va rapi!

Si intelegem ca nimic din ce e jos
Nu vom putea lua in cerul luminos
Ci dimpotriva tot ce e aici se va topi;
Ce astazi e tezaur maine va pieri!

Insa in ceruri vom putea lua totusi ceva:
Comorile care le vom aduce-n Slava Sa
In ceruri sus, in fata tronului Preasfant
Al Tatalui ce a creat tot prin Cuvant.

Copiii si cei dragi ne sunt comori
Ce le putem lua cu noi sus, in splendori
Doar ei, fiinte scumpe daruite pentru cer
Inimii noastre, sufletului, colt mic de etern.

De aceea nu-i de capetenie ce vom imbraca
Si nici ce vom manca sau ce vom bea
De-acestea toate Tatal nostru va-ngriji
Ca sa le-avem cu-ndestulare zi de zi!

Nu case mari, palate proprietati si nici masini
Nu vor intra  in slava Imparatului divin
De aceea, dragi parinti sa va-ngrijiti
De cei dragi, sa-i purtati mereu in staruinti.

Comorile adevarate sus in cer vor straluci
Pe cand tot ce a fost pamant se va topi
Ramane numai sufletul iubit, nemuritor
Acesta va va fi tezaurul vostru-n splendori!

Emanuel Hasan

Era un om …

Era un om fara prihana
El se temea de Dumnezeu
Dar diavolul fara de teama
Sa-l ispiteasca a-ncercat mereu.

Satan hain si plin de ura
Tot ce avea mai scump i-a luat ,
Toti copiii , toata sanatatea
Fara mila pe el l-a incercat.

Dar omul cu inima curata
Nici o clipa nu s-a razvratit
A stat umil si a-ndurat ocara
In credinta a fost de neclintit

Chiar si atunci cand iubita lui sotie
Sa blesteme pe Creator la-ndemnat
El a mustrat-o neintarziat
Nici o clipa convins nu s-a lasat

Cand toti prietenii l-au invinuit
Caci pe Dumnezeu nu l-a slujit
Niciodata nu s-a lasat clintit
Si tare-n credinta el a biruit

Ca el si noi ar trebui sa fim
Plini de iubire pentru Domnul Sfant
Caci nimeni nici in cer nici pe pamant
Nu ne ajuta ca sa biruim

Cand diavolul cel furios si nemilos
De pe calea Sfanta va-ncerca sa ne clinteasca
Noi sa fim la fel ca Iov cel credincios
Ce prin credinta a ajuns in patria cereasca.

Emma Olt

Până unde ajunge harul atotputernic

“Totuşi numărul copiilor lui Israel va fi ca nisipul mării care nu se poate nici măsura, nici număra; şi de unde li se zicea: “Nu sunteţi poporul Meu”, li se va zice: “Copiii Dumnezeului celui viu!”Osea 1.10″ (Numai harul lui Dumnezeu poate să facă din nişte străini, fii; şi Domnul îşi descoperă aici planul Său, de a lucra astfel cu sufletele răzvrătite, ca să le facă să cunoască mărimea Sa. Prea iubiţi cititori, aceasta a făcut-o Domnul şi cu mine: şi El este acelaşi şi pentru voi. De aceea să ne împreunăm mâinile şi inimile pentru a lăuda măreţul Său Nume.)

Unii dintre noi eram aşa de departe de Dumnezeu, încât ni s-ar fi potrivit foarte bine Cuvântul Său care spune: “Voi nu sunteţi poporul Meu”. În adunare, ca şi acasă, când citeam Biblia, glasul Duhului Sfânt vorbea cugetului nostru: “Voi nu sunteţi poporul Meu”! aducând astfel asupra noastră o osândă tristă dar dreaptă. Dar acum, în aceleaşi locuri, acelaşi Duh şi aceeaşi Biblie ne spune: “Voi sunteţi copiii Dumnezeului celui viu”. Cum am putea să-I mulţumim îndeajuns? Nu-i aşa că este minunat? Aceasta ne dă nădejde şi pentru alţii, căci cine rămâne neatins de acest har atotputernic? Şi cum am putea să deznădăjduim pentru cineva când Domnul a lucrat în noi înşine o schimbare aşa de minunată?

Acela care a împlinit în noi această mare făgăduinţă, le va împlini şi pe celelalte. Înainte deci, cu încredere şi dragoste fierbinte pentru El.

Charles Spurgeon

Este aceasta o deosebire?

“Dar dintre toţi copiii lui Israel, de la oameni până la dobitoace, nici măcar un câine nu va chelălăi cu limba lui, ca să ştiţi ce deosebire face Domnul între Egipteni şi Israel” (Exodul 11.7)

Cum adică Dumnezeu ar avea putere asupra limbii unui câine şi l-ar putea opri să latre? Cu siguranţă că da. El poate să împiedice pe un câine de-al Egiptenilor să facă vreun rău unui mieluşel din turma lui Israel. Dumnezeu încleştează gura câinilor ca şi a oamenilor care sunt ca ei. Să înaintăm deci fără teamă.

Dacă îi va lăsa totuşi să-şi mişte limba, Ei poate să le închidă fălcile. Ei vor putea să chelălăiască oricât de mult, dar nu vor putea să sfâşie cu colţii. Ce minunat este când stai liniştit sau treci prin mijlocul vrăjmaşilor pe care Domnul i-a silit să te lase in pace! Ca şi Daniel în groapa leilor, să nu ne fie teamă că vom fi sfâşiaţi de colţii lor.

Doamne, fă ca azi să văd împlinită această făgăduinţă a Ta! Dacă vreun câine se va da la mine, îi voi spune lui Dumnezeu: Doamne, câinele ăsta n-ascultă de glasul meu, dar porunceşte-i Tu să se gudure la picioarele mele. Ocroteşte-mă şi dă-mi pacea ca să pot vedea deosebirea pe care o faci Tu între copilul Tău şi între acela care nu se teme de Tine.

Charles Spurgeon