În Mâna Lui!

Mâna Domnului era cu ei… Fapte 11:21 (a).

Cum în vremuri vechi trăite
Noe corabia își făcea
Și când Domnul ușa a închis
A avut în ce a sta,

Cum în vremuri vechi trăite
Lot sufletul își chinuia
Neuitând de Ziditor,
Neprihănit spre Cer privea,

Cum în vremuri vechi trăite
Daniel persevera,
Și Mâna tare a Celui Veșnic
Orișicând cu El era,

Cum în vremuri vechi trăite
Iosua cel cucernic,
Calea Domnului urmând
A stat tare, ca fiu vrednic,

Cum în vremuri vechi trăite
Iosif n-a pierdut credința,
Și Domnul a fost cu el oricând
Dându-i har și iscusință,

Cum în vremuri vechi trăite
David viața încredința
Celui Sfânt, Atotputernic
Și Cel din Glorii îl veghea,

Cum în vremuri vechi trăite
Pavel, plin de râvnă sfântă
Își iubea Atotstăpânul,
Și azi Domnul ne cuvântă:

Știți în Cine vă încredeți,
La umbra cui, vă odihniți!
În Mâna Lui vă este pasul –
Orice ar fi – în El izbutiți!

El, a imimii bătaie
Respirație și cânt,
Vă iubește și vă poartă
Zi de zi în har cu avânt!

Până când o ușă-n glorii
Va primi pe călători –
Pân’ atunci, Atotstăpânul
Ține-n Braț: fiice, feciori.

Lidia Cojocaru 

Reclame

Cu Tine-n noua zi din an…

Te voi înălţa, Dumnezeule, Împăratul meu, şi voi
binecuvânta Numele Tău în veci de veci! Ps. 145:1.

Cu Tine-n noua zi din an –
Slăvind esența vieții-n cale,
Cu Tine-n noua zi din an –
Proșternându-Ți osanale,

Pentru Soare și Lumină,
Pentru Darul ce L-ai dat,
Pentru Jertfă, luând vină!
Doamne, cât de minunat

Cât de minunat ești Doamne,
Exclam în cânt de bucurie!
Cât de minunat ești Doamne,
Mâna-Ți de Credincioșie

Poartă, poartă – zi de zi
Poartă, poartă – an de an
Te slăvește – noapte, zi
Te slăvește an cu an,

Că doar Tu le ești tăria!
Totul ții cu Mâna Tare!
Te slăvește Veșnicia –
Împărat Etern și Mare!

Te slăvește și prezentul,
Te ascultă orice clipă!
Ți se-nchină viitorul –
Tu îl porți pe-a Ta Aripă!

Ce Măreț ești Doamne Sfinte!
Mulțumesc, ca Tu ai dat
Ce-ai avut mai scump, Părinte
Unic Fiu! – Ce minunat,

Ce minunat să știi, că viața
Îți păzește-un Veghetor!
Ce minunat să știi, că viața
Îți conduce un Păstor

Plin de Milă și de Har,
Plin de Dragoste, Îndurare!
Din suflet vrem a fi altar,
Ce-Ți înalță viu cântare –

Pentru orice zi din viață,
Pentru masă pentru pâne,
Până-n Noua Dimineață
Când vei lua acas’, Stăpâne

Mireasa, ce cu dor Te-așteaptă
Mireasa, ce te proslăvește
Rămâi cu noi urcând pe treaptă
Și clipa-n Tine fericește!

Cu Tine-n noua zi, oricând!
Cu Tine pururi pe cărare –
Ascultându-Ți Glasul Blând,
Dumnezeu Preasfânt și Mare!

Lidia Cojocaru

Steaua bucuriei

Din mii și mii de stele ce țin pasul
Clipind lumina vremilor ce trec
Doar una pare să nu știe dansul
Mulțimilor de aștri ce petrec.

Răsună strigătul de bucurie
Al stelelor ce Domnului se-nchin’
Doar una stă în urmă și-ntârzie
Pătrunsă de tristețe și suspin.

Și zi și vremi și anii să-i despartă
Din început spre-aceasta au privirea
Doar una nu-și găsește calea dreaptă
Căci cerul nu-i descoperă menirea.

Când magi din depărtări găsesc în carte
Că profețiile străvechi se împlinesc
O stea ce din vechimi a stat deoparte
Aleargă lângă corul îngeresc.

Să dea de știre lumii-ntunecate
Prin cânt de bucurie și lumină
Că asuprirea-n vină și păcate
Sfârșită e, plinită-i Vestea Bună!

Acum e vremea Noii Împărății
Și-a Împăratului din veșnicie
O stea ce luminează-n nopți târzii
Hristos se naște, mare bucurie.

Grigore Hurdubae

Dincolo

Acolo norii nu vuiesc,

Nici soarele n-apune;

Acolo mame nu jelesc,

După copiii ce-i iubesc;

Acolo toate-s bune.

 

Acolo lacrimi nu mai sunt

Nici ură și tăciune;

Nu-s straie negre de mormânt,

Acolo-n slavă totu-i cânt,

Acolo toate-s bune.

 

Acolo timpul n-are dor,

Nici trupul slăbiciune;

Nici fulgii-n zgură nu mai mor,

Ci dragostea-i un viu izvor;

Acolo toate-s bune.

 

Acolo vreau să plec grăbit,

Să uit de nopți nebune;

Acolo vreau să fiu păzit,

De tot ce-n lume-am fost zdrobit;

Acolo toate-s bune.

 

Christian Dume

Mi-e dor!

Mi-e dor de Tine, cât de dor!
Mi-e dor de-al vieții scump Izvor!
Mi-e dor de atingerea de sus,
Mi-e dor de vorba Ta, Isus!

Mi-e dor de țara din înalt,
Mi-e dor de malul celălalt,
Mi-e dor să stau cu Tin’ mai mult,
Tu să-mi vorbești, eu să Te-ascult.

Mi-e dor de tot ce faci, mi-e dor!
Mi-e dor de-al îngerilor cor!
Mi-e de modul cum ades
Mi-ai spus că și eu sunt ales.

Mi-e dor de umplerea cu har,
Mi-e dor de-al Duhului Tău jar,
Mi-e dor să cânt cum n-am cântat
Demult un cântec inspirat.

Mi-e dor, mi-e dor, știi bine acum!
Mi-e dor să fim pe același drum,
Mi-e dor și n-am alt dor decât
Pe Tine să te am și-atât.

Lucian Cazacu 

Acelaș Ești din veșnicie…

Acel ce-ai dat naturii frumusețe și-ai îmbrăcat pădurile cu brazi,
Ai suferit ocară de la oameni, și lacrimile-au curs pe-ai Tăi obraji,
Ai străbătut pământul printre oameni, și mâna Ți-ai întins către orfani,
În schimb, batjocorit ai fost  și te-au  vândut pe niște bani

Acel cel ce porți lumina peste dealuri, și câmpurile le îmbraci cu cânt,
Te-ai prăbușit în rugăciuni cu lacrimi, căci ai iubit pe omul din pământ,
Ai șters păcatul omenirii, prin jertfa ce s-a dat odat’
Ca să avem în lume-o Mamă și -un Tată bun și-adevărat

Acel ce-ai vindecat ologul și-ai ridicat pe Lazăr din mormânt,
Iar orbilor Le-ai dat vedere, prin Sfântul Tău ceresc, Cuvânt,
Dar nimeni nu ți-a fost alături, când oamenii te-au judecat,
Rămas-ai Doamne numai singur, căci toți s-au dus. . și te-au lăsat

Acela care aduci apusul și răsăritul pe pământ,
Intorci pe oameni în țarână, la Glasul Tău măreț Cuvânt,
Căci Ești Stăpân peste Planetă și toate ascultă Glasul Tău,
Ești singurul -Adevărat, o Doamne, Dumnezeul meu

Tu ești Acel ce numeri pașii, de pribegie pe pământ
Și-asculți durerea și necazul, acelui slab, robit și frânt,
Deschizi izvoare ca să curgă, de binecuvântări cerești,
Peste copii tăi din lume și dragostea Ta, îți reverși,

Același Ești din veșnicie și peste veacuri Ești mereu,
Și judeci lumea cu dreptate  Ești singur, unic Dumnezeu,
Dreptatea-Ți în mâna dreaptă și sfințenia-n Casa Ta,
Nimica nu îți stă împotrivă, o Doamne, Tu ești Mesia

Acelaș îmbrăcat în glorii și adevăru-I haina Ta
Îți cântă îngerii mărire, o numai ție Mesia
Mantaua Ta cuprinde zarea, Pământul este așternut,
Ești Împăratul lui Israel, Ești Sfânt și Mare de temut

Ți se închină omenirea, de secole Ești neschimbat,
Oștiri de îngeri, Ți se închină, și cântă pururi neîncetat,
Acel ce Este Nemurirea, și moartea pururi a zdrobit,
A lui să fie toată slava, în ceruri sus și pe pământ,

Tu Ești Acel ce miști pământul și mută mare si ocean,
Tu Ești Mesia, Savaotul Ești Marele Samaritean,
Ce milă ai avut o Doamne, de noi o umbră și un fum
Rămâi cu noi, în viața noastră, rămâi mereu, O Tată Bun!

Floarea Ferghete 

Nume Sfânt și Glorios!

”Şi neamurile vor nădăjdui în Numele Lui. ”

Binecuvântat să fie
Al Tău Nume pe vecie –
Nume Sfânt și Glorios!
Domnul meu, Isus Hristos,

Prin cruce viață ne-ai adus,
Iubirea viitor a pus –
Un viitor de Pace, Har!
Scump Sacrificiu, Preasfânt Dar,

În viața noastră ești tărie,
Prin Tine-i cânt și bucurie!
Prin Mare Jertfă și Calvar
Ne faci biruitori prin Har!

Îți mulțumim și ne plecăm,
Inima deplin îți dăm.
Nu-i mai mare bucurie:
Să sorbi mereu din Apă Vie,

Să asculți de al tău Păstor –
Mântuitor și Salvator,
Să stai sub Aripa Sfântă
Și-n Cuvântul ce avântă,

Să pășești voios pe cale
Înălțându-i osanale!
O ce Nume, Nume Sfânt –
Tu ești Viață la ”pământ”!

Nume Sfânt și Glorios
Domnul meu, Isus Hristos –
Mereu, mereu fii inălțat,
Venerat și adorat!

Te slăvim, glorificăm,
Te proslăvim, ne închinăm.
Fii onorat, fii onorat –
Al nostru Domn și Impărat! ! !

Lidia Cojocaru 

Mi-ai spus mereu

Mi-ai spus mereu să nu mă tem și mă-ncred deplin în Tine
În clipe grele să Te chem, căci vei veni mereu la mine.
Mi-ai spus de-atâtea ori, Isus, să stau de veghe, asteptând
Privirea mea să fie-n sus, căci vei veni foarte curând.

Mi-ai spus de multe ori, Stăpâne, să îmi păstrez haina curată,
Că în slava Ta, la Tine, nu este haină pătată
Și mi-ai mai spus să nu cârtesc, să fiu multumitor mereu
Pe cei din jur să îi iubesc, să fiu exemplu-n jurul meu.

Mi-ai spus să nu arunc cu pietre în cel cazut și oropsit
Căci nimeni nu-i fără defecte, cu toții au păcătuit.
M-ai îndemnat întotdeauna să fiu milos și iertător
Și mi-ai promis în cer cununa, Iubitul meu Mântuitor.

Și mi-ai spus iubite Tată, că doar prin Tine sunt ce sunt
De-aceea inima mea, toată, Te laudă mereu prin cânt.
Tu îmi vorbești în clipe grele dar și în clipele senine
Mă scapi de orișice durere, de orice boală și suspine.

De-atunci, decând Tu mi-ai vorbit, inima mea îți aparține
Și-ți mulțumesc Isus iubit, că ai avut milă de mine.
Te rog frumos scump Salvator, rămâi mereu în viața mea
Rămâi al meu conducător Te rog o, Doamne, nu pleca.

Nichifor Nicu 

Dor de Cer, dor de El…

Mi-e plină inima de dor, de dorul revederii
Când mă vei izbăvi deplin din mrejele durerii,
Și voi ajunge-n veșnicii de bucurii depline,
Unde nici moarte nu va fi, nici plâns și nici suspine.

Mi-e plină inima de dor, de doru-mbrățișării,
Când îmi vei șterge de pe-obraz brăzdările ocării,
Și mă vei săruta cu drag, ca și o mamă fiul,
Și-n Frumusețea Sfintei Țări va fi uitat pustiul…

Mi-e plină inima de dor, de dor de-a fi cu Tine,
Și cu Mireasa Ta cântând pe-a Raiului coline.
O, cât doresc să pot trăi aici pe-acest pământ,
Purtând în fiecare zi în suflet Cerul Sfânt!

Lidia Maria Senași 

Doar Tu, iubire minunată

Doar Tu, iubire minunată
‘Mi-aduci ce-mi este necesar,
Eu, o făptură ne’nsemnată,
S-am parte de atâta har…

Să pot umbla, să pot privi,
Să fiu multora de ajutor,
Să pot lucra, să pot gândi,
Să pot să urc sau să cobor.

Să pot vorbi și auzi,
Să cânt, să strig și să zâmbesc,
Să fiu ce îmi doresc a fi
Și altora să folosesc.

Doar Tu, iubire iertătoare
Nu mă lovești sau nimicești,
Când mă mai clatin pe picioare
Și alunec pe cărări lumești.

Și-n loc să cuget în tăcere,
Să tac și să fiu chibzuit,
Mai scap atâtea din vedere
Și aleg să fiu nesocotit.

În loc s-ascult de a Ta șoaptă
Și voia-Ți Doamne, s-o urmez,
M-abat de pe cărarea dreaptă
Și uit chiar să mă corectez.

De aceea-Ți mulțumesc Părinte
Că numai Tu mă modelezi
Și mă îndrumi spre cele sfinte
Și-ntotdeauna mă veghezi.

De aceea Te slăvesc pe Tine
Și Te înalț prin al meu cânt
Căci Ție doar Ți se cuvine
Mărire-n cer și pe pământ.

Puiu Chibici