Psalmul 25

Înalț o Doamne, sufletul la Tine
În Tine mă încred și-mi pun temei
Să nu fiu dat în lume de rușine
Să nu se bucure vrășmașii mei.

Da, toți cei ce nădăjduiesc în Tine
Nu vor fi dați rușinii nicidecum
Ci vor fi dați aceia de rușine
Ce făr’ temei Te părăsesc pe drum.

A Tale căi mi-arată și mă-nvață
Al Mâtuirii Domn, nădejdea mea
În adevărul Tău să-mi dai povață
Căci veșnică e bunătatea Ta.

Tu Doamne ai eternă îndurare
Te rog mă cercetează cu blândețe
Nu-Ți aminti fărădelegi amare
Nici tot ce am greșit din tinerețe.

Mă amintește după bunătate
Și după minunata-Ți îndurare
Căci bun e Domnul și e drept in toate
La păcătoși le-arată-a Lui cărare.

Pe cei smeriți ajută în umblare
În tot ce este drept pe-acest pământ
A Lui cărări sunt numai îndurare
Celor ce țin cerescu-I legământ.

Te rog o Doamne pentru al Tău Nume
Îmi iartă Tu fărădelegea-ntregă
Acelui care teama-I poartă-n lume
Domnu-i arată calea ce s-aleagă.

Iar el va locui în fericire
Sămânța lui țara vor stăpâni
Domnul le va fi prieten cu iubire
Și învățați prin legămînt vor fi.

Spre Domnul necurmat întorc privirea
Căci El din laț picioerele-mi va scoate
Privește-mă și-mi vezi nenorocirea
Sunt părăsit dar Tu ești Cel ce poate.

Neliniștea din inimă îmi crește
O scapă-mi din necaz întreaga soartă
La truda mea de ticălos privește
Păcatele pe toate mi le iartă.

Sunt mulți vrășmasii mei, Îi știi prea bine
Mă urmăresc cu ură și mă sapă
Nu mă lăsa să fiu dat de rușine
Păzește-mi Doamne sufletul, mă scapă!

Mă ocrotească nevinovăția,
Și-a Ta neprihănire am nădejde
Ești Dumnezeu, a Ta-i Împărăția
Pe Israel din toate-l izbăvește

Daniel Hozan

Laudati pe Domnul!

Strigaţi de bucurie către Domnul
Lăudaţi în orice zi mărirea Lui
Vestiți printre popoare bunătatea
Ce El a arătat-o orişicui!

Cântați cântări ce îi aduc onoare
Şi preamăresc Împărația Lui
Făcând din orice zi o sărbătoare
În cinstea şi onoarea Domnului!

Aduceți laude în neprihănire
Şi preamăriți puterea Celui viu
Căci El ne-a arătat a Sa iubire
Şi ne-a luat în brațe, ca pe un fiu!

Cântați cântări cu har şi bucurie
Căci lupta-n care noi suntem chemaţi
E câştigată deja la Golgota
Pentru poporul de răscumpăraţi!

Slăviți şi lăudați pe Domnul slavei
Aduceți Osanale Celui Sfânt
Căci El a biruit puterea morţii
Şi ne-a înfrățit în noul legământ!

Ne-a îmbrăcat în haina mântuirii
Purtăm un nume nou, ca infiaţi
Avem în noi nădejdea moştenirii
Căci într-o zi la cer vom fi luați.

Şi vom cânta cântarea biruinței
În haine noi, de slavă îmbrăcați
Cu corul sfânt al miilor de îngeri
Alături de ai Săi răscumpărați.

Ion Popescu 

Am învățat

Am învățat de la o floare
Căci nu contează de ești mic,
Poți fi o mare încântare
Cu frumusețe și pitic.

Am învățat de la albină
Că nu contează cât trăiești,
Contează doar ce lași în urmă
Din cât alergi, din cât trudești.

Am învățat de la prieteni
Că nu-i atât de important
Cât ești de sus pe scara vieții,
Ci să fii om e onorant.

Am învățat de la bătrâni
Că nu-i deajuns să ai peri albi,
Poți și așa sa faci dor răni…
Să fii matur e important.

Și de la melc am învățat
Că nu viteza doar contează,
Ajunge unde a plecat
Cine încet înaintează.

Am învățat de la copii
Că nu contează bogăția,
Ci bunătatea inimii
Ea iți aduce bucuria.

Samy Lupu

Cea mai delicată misiune de pe pământ

“… prietenul Mirelui” Ioan 3:29

Bunătatea şi puritatea nu trebuie niciodată să fie trăsături care să atragă atenţia spre ele însele, ci trebuie să fie doar nişte magneţi care să atragă la lsus Cristos. Dacă sfinţenia mea nu-i atrage pe oameni la El, ea nu este genul bun de sfinţenie, ci o influenţă care va trezi afecţiuni necumpătate şi va duce sufletele în rătăcire. Un sfânt minunat poate fi o piedică dacă nu-L prezintă pe lsus Cristos, ci numai ceea ce a făcut Cristos pentru el; acel om va lăsa impresia că are un caracter foarte frumos – dar aceasta nu înseamnă a fi un adevărat prieten al Mirelui; esunt cel care cresc tot timpul, nu El.

Pentru a menţine această prietenie şi credincioşie faţă de Mire, trebuie să fim mai atenţi la relaţia noastră morală şi vitală cu El decât la orice altceva, mai atenţi chiar decât la ascultare. Uneori nu avem nimic de ascultat şi singurul lucru pe care trebuie să-l facem este să menţinem o legătură vitală cu lsus Cristos, având grijă ca nimic să nu intervină pentru a o rupe.

Numai ocazional ni se cere o ascultare concretă. Când apare o criză, trebuie să descoperim care este voia lui Dumnezeu, dar cea mai mare parte a vieţii nu ne-o petrecem într-o ascultare conştientă, ci în menţinerea acestei relaţii de prieten al Mirelui. Lucrarea creştină poate fi un mijloc prin care sufletul încetează de a mai fi preocupat cu lsus Cristos. In loc să fim prieteni ai Mirelui, devenim nişte providenţe amatoare şi putem lucra împotriva Lui, deşi folosim armele Lui.

Oswald CHAMBERS

Recunoscător

În puținele-mi cuvinte, vreau să-Ți mulțumesc frumos
Ție, scumpul meu, Părinte, Ție, Domnul meu, Hristos.
Pentru bunătatea-Ți mare, pentru harul minunat,
Pentru că mi-ai dat iertare și de moarte m-ai scăpat.

Mă închin cu umilință, mă proștern în fața Ta,
Te slăvesc plin de credință și cu toată inima.
Că mi-ai dat înțelepciune și puteri din Duhul Tău,
Că Te-ai îndurat de mine, în necazul cel mai greu.

Gloria să Te-mpodobească, Sfânt și mare Salvator
Pentru pacea Ta cerească îți sunt recunoscător.
Mă închin cu reverență și în duh Te preamăresc
Fă-ți simtit-a Ta prezență, Dumnezeule ceresc.

Minunatule Părinte, binecuvântat să Fii,
Că m-ajuți să merg-nainte, orice luptă ar veni
Mă încred deplin în Tine, Dumnezeule sublim
Lauda Ți se cuvine, până-n veci de veci, Amin.

Nichifor Nicu 

Bunătatea Ta

Bunătatea Ta arată ca și o nouă dimineață,
În care mă trezești și raze de lumină îmbracă a mea față.
Bunătatea Ta aduce-ntotdeauna prospețime,
Mă ia din locul prăfuit, mă poartă pe-nălțime. . .
Bunătatea Ta se simte tainic, ca și un fior,
Străbate-ntreagă ființa mea s-astâmpere-orice dor.
Bunătatea Ta se vede, se simte și se știe,
Prin toate vine. . . să-mi arate că-n Mâna Ta sunt vie.

Bunătatea Ta e cea care oprește orice condamnare,
Vindec-a mea inimă de tot ce încă doare,
De tot ce mă împinge să păcătuiesc, să Îți gresesc. . .
Deși m-aud că-Ți spun adesea că încă Te iubesc.
Bunătatea Ta coboară din cer Adevărul, întrupându-L iar în mine:
Tu m-ai creat, Tu m-ai ales, neprihănirea mea. . . e-n Tine.

Anax 

Învățând bucuria

Am învățat în viața mea răbdarea
Și-o tot învăț plângând sub crucea Ta
În miez de noapte dulce e cântarea
Când treci cu mine trista clipă grea.

M-ai învățat o, Doamne bucuria
Când lacrimile fata mi-o brăzdau
Numai plângând am înțeles că fericirea
Doar cei zdrobiți sub cruce o primeau.

Cu Tine Doamne norii mi-au fost soare
Iar negura nu-i decât cer senin
De-atunci ma-ntreb ce va putea fi oare
Sa-mi stingă sufletul de Tine plin.

Și pacea Doamne Tu m-ai învățat
Dar nu m-ai învățato-n bucurie
Când am fost singur, Tu mi-ai arătat
Că liniște-n necaz poate sa fie.

În ochii Tăi găsit-am bunătate
Când firea ma făcea sa mă răzbun
Și-am învățat atunci că mai presus de toate
Este să iert, să rabd și să fiu bun.

Iar în durerea Ta am învățat iubirea
A Tale lacrimi Doamne m-au eliberat
Din ochii Tăi plecați am învățat smerirea
Iar sângele Tau Doamne, păcatul mi-a iertat.

De-atuncea viața mea e-ntruna școală
Iubirea Ta mi-e totdeauna țel
Și-nvaț să-mi las la cruce-a mea povară
Când încercările sunt teste fel de fel.

Dar știu că-n Tine este biruința
Și știu că viața mea e-n mâna Ta
Iar când în Tine-mi pun toată credința
Învăț că-n toate, voia mea, e-Ta!

Oana Ramona-Elida 

Substituirea

„El S-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim dreptatea lui Dumnezeu în El. „2 Corinteni 5:21
Părerea modernă asupra morţii lui Isus este că El a murit pentru păcatele noastre din milă faţă de noi. Dar concepţia Noului Testa­ment este că El a purtat păcatul nu fiindu-i milă de noi, ci identificându-se cu noi. Păcatele noastre sunt îndepărtate datorită morţii lui Isus şi explicaţia morţii Lui este ascultarea de Tatăl Său, nu mila faţă de noi. Suntem primiţi înaintea lui Dumnezeu nu pentru că am ascultat sau pentru că am promis să renunţăm la unele lucruri, ci datorită morţii lui Cristos, şi numai ei. Noi spunem că Isus Cristos a venit să reveleze faptul că Dumnezeu este Tată, să arate iubirea şi bunătatea lui Dumnezeu.

Noul Testament spune că El a venit ca să poarte păcatul lumii. Revelarea Tatălui este pentru cei care L-au cunoscut pe Isus ca Mântuitor. Isus Cristos n-a vorbit niciodată lumii despre Sine ca fiind Cel care L-a revelat pe Tatăl, ci ca fiind o piatră de poticnire (vezi loan 15:22-24). Cuvintele din Ioan 14:9 au fost spuse ucenicilor Săi.
Nu se spune nicăieri în Noul Testament că Cristos a murit pentru mine şi de aceea eu am scăpat de pedeapsa păcatului. Ceea ce ne Învaţă insă Noul Testament este că „El a murit pentru toţi” şi că, prin identificare cu moartea Sa, eu pot fi eliberat de păcat şi primesc însăţi dreptatea Sa.

Substituirea despre care vorbeşte Noul Testa­ment are două aspecte: ..Pe Cel care n-a cunoscut păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să devenim dreptatea lui Dumnezeu în El”. Nu poate fi vorba de Cristos pentru mine, până când nu sunt hotărât să-L las pe Cristos să ia chip in mine.

Oswald CHAMBERS

 

Nu te-ngrijora

Psalm 40

“Nu te-ngrijora copilul meu, ştii bine
Că de-a pururi nu s-o depărta
Bunătatea şi-ndurarea-Mi de la tine,
Pentru veci Eu ţi le voi păstra!

Nu te întrista când vezi mulţimi de rele
Ce lovesc în inimioara ta.
Şi când anii, zilele, sunt tot mai grele
Te-o păzi credincioşia Mea.

Nu te tulbura copile drag, că-n lume,
Merge totul din rău în mai rău.
Aminteşte-ţi că am scris şi al tău nume
‘N cartea vieţii, cea din raiul Meu.

Nu te speria atunci când simţi furtuna
Ce lovește-amarnic peste viaţa ta
Ţi-am promis că-s lângă tine totdeauna,
Lasă-ţi mâna ta în mâna Mea!

Nu te mai văita şi plânsul ţi-l opreşte
Când lovit eşti chiar de-ai tăi iubiţi
Căci Eu, Dumnezeu, sunt cel ce te iubeşte
Doar te roagă, spre-a fi mântuiţi!

Nici în ceasuri rele să nu-ţi fie frică,
Noaptea neagră când te-o-nvălui!
Ochii inimii spre ceruri ţi-i ridică
Steaua dimineții-o răsări!

Nu te-ngrijora, ci aruncă-ţi spre Mine
Grijile şi-ndurerarea ta
Căci Eu însumi Mă voi îngriji de tine
Şi pe-aripa Mea te voi purta.”

Astfel îmi vorbise într-o dimineaţă
Tatăl meu ceresc prin sfânt cuvânt
Şi din acea zi, cu-ntreaga mea viaţă
Vreau să mă predau în braţu-I sfânt.

Doamne, ajuta-mă să mă încred în Tine,
În cuvântul şi-n promisiunea Ta,
Că în fiecare zi vei fi cu mine
Şi că nicidecum nu m-oi lăsa!

Pavel Mariana Florica