24 Mai

Binecuvântat să fie Dumnezeu, care nu mi-a lepădat rugăciunea.” Psalmi 66:20

Privind în urmă la rugăciunile noastre, dacă suntem sinceri, vom fi grozav de uimiţi că am primit un răspuns. S-ar putea să fie şi unii care să creadă că rugăciunile lor meritau un răspuns – aşa cum credea fariseul — dar adevăratul creştin, pivind retrospectiv, îşi deplânge rugăciunile şi, dacă s-ar putea întoarce în timp, ar vrea să se roage mai sincer. Aminteşte-ţi, creştine, cât de reci au fost rugăciunile tale. In loc să te lupţi în rugăciune ca Iacov, te-ai rugat slab şi puţin – departe de credinţa aceea umilă, fierbinte şi perseverentă care strigă: „nu te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta” (Genesa 32:26). Dar, şi aceasta este o minune, Dumnezeu ţi-a auzit rugăciunile reci, şi nu numai că le-a auzit, ţi-a şi răspuns.

Gândeşte-te că te-ai rugat rar, numai Când aveai necazuri şi fugeai la tronul milei. Dar când a venit izbăvirea, unde au dispărut rugăciunile? Totuşi, chiar dacă ai încetat să te mai rogi, Dumnezeu nu a încetat să te binecuvânteze. Când te-ai îndepărtat de tronul milei, Dumnezeu nu te-a părăsit, iar lumina strălucitoare a Şechinei a fost îtotdeauna vizibilă între aripile heruvirnilor. O, e minunat că Domnul priveşte cu îndurare cererile noastre spasmodice, care vin şi pleacă odată cu nevoile noastre.

Ce Dumnezeu uimitor este El, să asculte rugăciunile celor care vin la El în nevoie, dar neglijează după ce au primit răspunsul; care se apropie de El când sunt forţaţi, dar care uită să I se adreseze când au parte de îndurări şi durerile încetează! Fie ca bunătatea Sa în ascultarea rugăciunilor să ne atingă inimile, ca să putem fi găsiţi făcând „în toată vremea… tot felul de rugăciuni şi cereri” (Efeseni 6:18).

Meditaţii C. H. Spurgeon

2 Mai

Nu Te rog să-i iei din lume.” Ioan 17:15

Cel mai minunat şi binecuvântat eveniment care li se va întâmpla tuturor credincioşilor va fi întoarcerea lor acasă, la Isus. Peste puţin timp, soldaţii Domnului care luptă acum lupta cea bună a credinţei” (1 Timotei 6:12) vor termina bătălia şi vor intra în bucuria Domnului lor. Dar, deşi Christos se roagă la poporul Său să poată fi unde este El, El nu cere ca ei să fie luaţi imediat de pe pământ în ceruri. El doreşte să stea aici. Deşi peregrinul obosit se roagă adesea „o, dacă aş avea aripile porumbelului, aş zbura şi aş găsi undeva odihnă” (Psalmi 55:6), Christos nu se roagă la fel. El ne lasă în mâinile Tatălui până când, asemeni snopilor de grâu copt, vom fi adunaţi în grânarul Stăpânului nostru.

Isus nu pledează pentru îndepărtarea imediată a morţii, fiindcă rămânerea noastră aici poate fi profitabilă pentru alţii, chiar dacă pentru noi nu este necesară. El cere să fim păziţi de rău, dar nu cere niciodată să fim admişi în slava cerului înainte de vreme. Atunci când sunt în necaz, Creştinii vor să moară. Intreabă-i de ce, şi îţi vor spune: „fiindcă vreau să fiu cu Domnul”. Mă tem că nu vor atât să fie cu domnul, pe cât vor să scape de necazuri; altfel, ar voi să moară şi în vremuri mai bune, nu numai în timpuri de încercare. Vor să meargă acasă, nu atât pentru părtăşia cu Domnul, cât pentru a merge la odihnă.

Este bine să dorim plecarea, dacă o facem din aceleaşi motive ca şi Pavel, fiindcă a fi cu Christos este mult mai bine, dar dacă vrem doar să scăpăm de necazuri suntem egoişti, îngrijeşte-te mai bine să-L lauzi pe Dumnezeu prin viaţa ta aici, atâta timp cât va dura, chiar dacă treci prin chinuri, conflicte sau suferinţe, şi lasă-L pe El să spună când e destul.

Meditaţii C. H. Spurgeon

Scurt circuit spiritual

Text: Efeseni 4:17-32

Să nu întristaţi pe Duhul Sftnt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi…„Efeseni 4:30

O mare parte a Statului Kentucky este alimentat cu energie electrică generată de turbinele de pe raul Kentucky. Într-o noapte a avut loc o pană de curent şi întreaga regiune a fost cuprinsă de întuneric. Inginerii au inspectat prima dată turbinele, dar n-au găsit nimic. După cîteva ore de căutări zadarnice, inginerii au trimis un om să verifice conductorii care transmiteau curentul de la generatoare. Acolo au găsit cauza. Un şarpe se tîrîse pînă la aceste sîrme şi a încercat să le traverseze. A atins două în acelaşi timp, şi a fost electrocutat instantaneu. Corpul lui a scurtcircuitat liniile de curent, producînd pana de energie electrică. După ce şarpele a fost îndepărtat, lumina elecrică a revenit imediat.


Ceva similar are loc în viaţa creştină. Din anumite motive, puterea spirituală care ar trebui produsă în vieţile noastre de către Duhul Sfînt, încetează să mai curgă. Cînd acest lucru se întîmplă, trebuie să facem investigaţii să vedem ce a întrerupt această putere. Apostolul Pavel ne spune unde să ne uităm. El spune că minciuna, mînia, furtul, cuvintele stricate, amărăciunea, ura, luptele, răzbunarea, vorbirea de rău, lipsa de amabilitate şi o atitudine neiertătoare pot bloca intrarea puterii Duhului Sfînt în vieţile noastre.
Trebuie să fim permanent în alertă ca nici unul dintre aceste păcate să nu se încolăcească în vieţile noastre, cauzînd scurt-circuite spirituale. Dacă onorăm pe Duhul Sfînt – şi nu-L întristăm – El şi puterea Lui vor curge prin vieţile noastre. În felul acesta vom avea numai energia spirituală necesară pentru a trăi pentru Dumnezeu. -P.R.V.

Sînt slab, strivit de neputinţe,
La picioarele-Ţi, supus, mă-nchin;
Etern, binecuvîntat, Spirit divin,
Plin de putere, umple-mă deplin. ” – Stokes

Un mic păcat va aduna necazuri la necazul tău, Şi va scădea energia si îţi va înmulţi dificultăţile.

Painea zilnica

Nume Sfânt și Glorios!

”Şi neamurile vor nădăjdui în Numele Lui. ”

Binecuvântat să fie
Al Tău Nume pe vecie –
Nume Sfânt și Glorios!
Domnul meu, Isus Hristos,

Prin cruce viață ne-ai adus,
Iubirea viitor a pus –
Un viitor de Pace, Har!
Scump Sacrificiu, Preasfânt Dar,

În viața noastră ești tărie,
Prin Tine-i cânt și bucurie!
Prin Mare Jertfă și Calvar
Ne faci biruitori prin Har!

Îți mulțumim și ne plecăm,
Inima deplin îți dăm.
Nu-i mai mare bucurie:
Să sorbi mereu din Apă Vie,

Să asculți de al tău Păstor –
Mântuitor și Salvator,
Să stai sub Aripa Sfântă
Și-n Cuvântul ce avântă,

Să pășești voios pe cale
Înălțându-i osanale!
O ce Nume, Nume Sfânt –
Tu ești Viață la ”pământ”!

Nume Sfânt și Glorios
Domnul meu, Isus Hristos –
Mereu, mereu fii inălțat,
Venerat și adorat!

Te slăvim, glorificăm,
Te proslăvim, ne închinăm.
Fii onorat, fii onorat –
Al nostru Domn și Impărat! ! !

Lidia Cojocaru 

Isus intră în Ierusalim

Pe jos cu ramuri de finic
Pe Domnul, toți Îl așteptau
Afara, strânși mare și mic
Să-L vadă venind, își doreau

Ei, au aflt că va veni
Nerăbdători se-nghesuiau
Pe jos cu ramuri verzi și vii
Ei, haine-n calea Lui puneau

Voiau să știe că-I iubit
Și e dorit de toți ai Lui
Să fie onorat, cinstit
Ca și un Fiu al Cerului

Doi ucenici Domnu-a trimis
Un măgăruș ca să găseascăî
Ei au făcut tot ce Le-a zis
Împlinitori, să se numească

Cu măgărușul au venit
Isus, pe el a-ncălecat
Înspre cetate a pornit
Era de oameni așteptat

Mulțimea-L ovaționa
Căci toti minunile-au văzut
Cu bucurie-n El credea
Și-L lăudau atât de mult

Cu toți strigau în gura mare
Să fie binecuvântat
Și haine Îi puneau ăn cale
Cinstindu-L ca pe-un Împărat

Cu cât de ei se apropia
Simțea o milă grea, adâncă,
Căci El știa ce va urma
Și atunci a început să plângă

Bine știa ce va veni
Cetatea se va ruina
Nici urma de om, n-a mai fi
Și totu,l se va spulbera

Piatra pe piatră nu va sta
Că atunci când a fost cercetată
Nu a primit ce trebuia
Și morți cu toți, vor fi odată…

Florența Sărmășan

Laudă

Lăudat să fii Tu-Tată
Binecuvântat în toate
Ne-ai dat Fiul ca răsplatpă
Ne-ai dat viaţă-n loc de moarte

Lăudat să fii Isuse
Pentru dragostea-Ţi măreaţă
Ne-ai dat tainele ascunse
Ne-ai dat haină de mireasă

Lăudat fii Duh Preasfânt
Pentru călăuză-n toate
Ne-ai dat laudă şi cânt
Ne-ai dat miere, ne-ai dat lapte

Ne-ai dat loc în a Ta vie
Să lucrăm neîncetat
Ca la urmă să se ştie
Roade după al Tău plac

Ne-ai dat putere divină
Să putem a-l dezlega
Pe acel, ce este-n vină
Şi la Tine a-l purta

Ne-ai dat sfântul Tău Cuvânt
Să-l vestim în astă lume
Unde inimile plâng
Sufletele-s fără nume

Ne-ai dat harul să luptăm
Împotriva celui rău
Ne-i dat darul să-ţi cântăm
Chiar şi-atunci când este greu

Ne-ai dat a Ta-mpărăţie
Şi un loc în ceruri sus
Nume scris nu pe hârtie
Ci cu sângele lui Isus

Lăudat să fii Tu-Tată
Lăudat să fii în veac
Pentru Fiul ca răsplată
Pentru Sfântul Duh ca leac.

Berbec Ion

Intrând şi ieşind

“Vei fi binecuvântat Ia venirea ta şi vei fi binecuvântat la plecarea ta.” (Deuteronom 28.6)

Binecuvântările legii nu sunt înlăturate pentru noi. Domnul Isus a întărit făgăduinţele când a purtat vina fărădelegilor noastre. Dacă eu păzesc cuvintele Stăpânului meu, pot să primesc îndurările legate de împlinirea lor. La întoarcere eu pot să intru aşadar în casa mea, fără să mă tem de veşti rele şi să mă duc la serviciul meu sau la treburile mele şi să le împlinesc cu grijă. Pot să intru în sfârşit în odăiţa mea ca să aud cuvintele bune ale Dumnezeului meu, şi nu mă tem să mă adâncesc în mine însumi ca să mă cercetez atent în cugetul meu. Şi este mult de lucru şi înăuntrul sufletului meu şi în afara lui. Oh, de-aş primi o binecuvântare de la Domnul Isus, care a făgăduit că va rămâne cu mine!

Tot aşa la plecare. Sfiala m-ar îndemna să rămân acasă şi să mă ţin departe de legătura cu lumea întinată. Dar eu trebuie să ies din casă pentru lucrările pe care le am de făcut; trebuie să ies ca să-i ajut pe fraţi şi să fiu de folos celor neîntorşi la Dumnezeu. Eu trebuie să fiu un apărător al credinţei şi un duşman hotărât al răului. Şi aceasta este o binecuvântare la plecare. Eu voi merge, Doamne, acolo unde mă vei duce Tu, ca să împlinesc la porunca Ta şi cu puterea Duhului Sfânt, lucrările pe care Tu mi ie vei da.

Doamne Isuse, vino cu mine şi fii oaspetele meu; apoi ieşi cu mine şi fă ca inima mea să ardă în mine, în timp ce Tu îmi vei vorbi pe drum.

Charles Spurgeon

Am găsit Izvorul vieții

Am   găsit Izvorul vieții,
Izvor viu și nesecat,
Pur ca roua dimineții,
Izvor binecuvântat.

Izvor sfânt al mântuirii,
Scump balsam vindecător,
El, izvorul fericirii,
Isus Rege-al regilor.

Am găsit Mântuitorul,
Pe Isus și crucea Sa,
Pe Cel ce mi-a dat viață,
La Calvar, la Golgota.

Am găsit iubirea-i mare,
Fără seamăn pe pământ,
Bunătate, îndurare,
Pe Isus și Duhul sfânt.

Am găsit pe Domnul slavei,
Cel care m-a mântuit,
Isus care mi-a dat viață,
Fericire am găsit.

Isus e Izvorul vieții,
Izvor binecuvântat,
Izvor sfânt al mântuirii,
Izvor cristalin curat.

Amin

Ica Drăgoi

Binecuvântat la câmp

“Tu vei fi binecuvântat la câmp.” (Deuteronom 28.3)

Isaac era binecuvântat când mergea seara la câmp pentru a medita şi a se ruga. De câte ori n-am întâlnit şi noi pe Domnul când eram singuri într-un loc retras? Câte lucruri sunt martori ale acestor clipe paşnice! Boaz la fel, când se reîntorcea de la câmp cu recolta adunată, era binecuvântat împreună cu slugile sale. Facă Dumnezeu ca toţi cei ce ară în inimi, să propăşească. De la Adam, omul continuă să lucreze la câmp; şi dacă în urma păcatului său, blestemul a lovit pământul, poate găsi binecuvântare prin al doilea Adam.

Noi mergem la câmp pentru exerciţii fizice şi suntem fericiţi, gândindu-ne că Domnul va binecuvânta acest exerciţiu întărindu-ne sănătatea, pe care o putem apoi folosi spre slava Sa. Mai mergem la câmp şi pentru a admira natura; şi nu este nimic din studiul creaţiunii văzute care să nu fie sfinţit şi folosit prin binecuvântarea lui Dumnezeu.

Trebuie în cele din urmă să mergem la câmp să ne îngropăm morţii; da, alţii la rândul lor ne vor duce şi pe noi la câmp; dar vom fi binecuvântaţi, fie plângând la mormânt, fie culcaţi în el.

Charles Spurgeon