Cum așteptăm răspunsul?

Așteptăm răspunsul cu multă răbdare
Știm că va veni la timpul potrivit
Va fi înlăturat tot ce ne doare
Vom fi mulțumitori pentru ce am primit.

Cu nerăbdarea nimic nu rezolvăm
Al nostru Tată, mereu, ne susține
Veniți creștini crezul să-l promovăm
Lăsând ființa, oricând, să se-nchine!

Ce rezultat ne-ar da frământarea?
Ce folos când îndoieli ne pătrund?
Uneori, parcă, nu simțim cercetarea
Și nici nu simțim sfatu-i profund.

Așteptând răspunsul fără cârtire,
Știind că îngeri păzitori sunt trimiși
De-al nostru Domn nu va fi despărțire,
În temnița-ngrijorării nu vom fi-nchiși.

Planul Lui pentru noi e, oricând, perfect
Răspunsul nu-i mai devreme, nici mai târziu
Dar vom vedea binefăcătorul efect
C-al nostru Dumnezeu e prezent și e viu.

Chiar acum, așteptând, El lucrează,
Pregătește cel mai potrivit tratament
Dușmanul care-acum înaintează
Face cale-ntoarsă fără argument.

În liniște când așteptăm vindecarea
Conlucrăm cu Cel ce bine ne vrea
Vom activa credința, răbdarea,
Vom depăși o situație grea.

Așteptăm răspunsul convinși că sosește
La ceasul hărăzit de Stăpânul Creator
Și-atunci vom vedea cum, exact, se-mplinește
Tot ce s-a spus în eternul Decor.

George Cornici

Te așteptăm să vii!

În lumea asta de nevoi,
Când temeliile-i se sfarmă
Te așteptăm sa vii la noi!
Sfârșind a vieții dramă…

Te așteptăm de mii de ani
Ca să revii pe nori,
Umili, săraci și fără bani
Dar nimănui datori…

Nu datorăm acestei lumi
Nimic ce să ne lege…
De glia sfinților străbuni
Căci noi în cer vom merge!

Avem curaj să spunem azi
La toți, la lumea-ntreagă’
Că-n lumea asta de necaz,
Doar cerul ne mai leagă!

Uniți în cuget și-n simțiri
A Domnului mireasă
Smeriți, curați, sfinți și umili
Noi vom ajunge acasă!

Și în n’altul cerului senin
Isus cu alai de îngeri,
Ne va întâmpina sublim
Din valea cea de plângeri…

În haine albe îmbrăcați,
Curați și fără pată
De Domnul Isus prezentați
Lui Dumnezeu ca Tată.

Și vom purta cu toți pe cap
O veșnică cunună,
De Domnul Sfânt întâmpinați:
O vino slugă bună!

Dar pân’ atunci, mai e puțin…
Biserică fii gata!
Din înaltul cerului senin
Se strigă: Maranata!

El vine, nu va-ntârzia
Mireasa Lui iubită,
La masa Lui ne-om bucura
Curată și sfințită

Și vom uita de acest pământ
Cu bune și cu rele,
Căci am făcut un legământ
Cu Cel mai sus de stele!

Pe străzi de aur vom umbla,
În țara cea slăvită
Și moartea nu va exista!
Nici ură, nici ispită…

Și vom trăi Isus iubit
În veci de veci cu tine,
Speranța noastră sa’nplinit
Ne va fi veșnic bine…

Nistoran Gheorghe 

La timpul prezent

Când IERI s-a îmbarcat,
cu gând să nu mai vină,
a luat tot ce-a putut
și n-a lăsat decât
doar lucruri din trecut
și-o carte scrisă, plină
de amintiri cu noi,
cu alții și atât.

Pe MÂINE-l așteptăm,
dar nu știm dacă vine,
e prea departe țara
de unde va pleca,
e mult riscantă cursa,
de aceea e mai bine
să îl lăsăm pe el
să vină când o vrea.

Așa că, în final,
să ne-nsușim doar țelul
de-a nu trăi în urmă,
ci numai la prezent,
să fim ce nu am fost,
să ne-adaptăm cu felul
de-a fim mai buni, mai pașnici,
doar AZI, și-i suficient.

Lucian Cazacu  

Cât mai așteptăm în taină

Așteptăm mereu în taină, zile bune și senine,
Rugăciuni mereu spre ceruri, înălțăm… căci noi în Tine,
Am văzut în întuneric, o lumină ce străbate,
Orice ni se pune-n față, de Acel ce altădată,
În Eden cândva a spus: „nu-i păcat încearc-odată”.

Așteptăm mereu în taină, porțile ce vei deschide,
Pentru inimile bune ce au fost cândva rigide,
Ce le-ai frământat cu milă, Tu cu mâna Ta cea mare,
Dându-le din pomul vieții, bucurie… îndurare,
Ca să bată pentru Tine, și în zile fără soare.

Așteptăm mereu în taină, să avem doar izbăviri,
Să ne smulgi din mâna celor, în văzduh ce sunt oștiri,
Să nu fim o ținta vie-n vînătoarea ce-a pornit,
Spre poporul Tău o Doamne, care Tu l-ai izbăvit,
Pentru care sus pe cruce, multe Doamne-ai pătimit.

Cât mai așteptăm în taină, cât Isus mai îndurăm?
Până vine vremea-n care, noi cu Tine o să stăm,
Sus în cer la masa-ntinsă, masa ce ai pregătit,
Pentru-acei pe dealul crucii, doar la Tine s-au gîndit,
Pentru-acei ce-au spus întruna: „Il iubesc cum ma iubit”.

Să mai așteptăm în taină, noi am vrea, dar cel păgân,
Urlă după noi în vale, și spre noi doar aruncând,
Foc, săgeți ce-aduc întruna, deznădejde, dezbinare,
Fură ca un hoț puterea, ne lasă fără suflare,
El aduce lumea Doamne, printre noi… printre popoare.

Oo Isuse, noi în taină, așteptăm neîncetat,
Clipa revenirii Tale, într-un timp ce nu-i aflat,
Tu îmbracă-ne-n răbdare, ca de veghe noi să stam,
Ca în clipele-ncercării, să-ți cântăm, să lăudăm,
Ca în clipa revenirii, curați să te-ntâmpinăm.

Diana 

Aşteptăm…

Aşteptăm să apară Ziua măreaţă
Când auzi-vom un glas preaiubit:
„Veniţi acum, priviţi-Mă-n faţă
Voi cu ardoare şi zel Mi-aţi slujit,

Aţi înţeles misiunea-Mi divină
Încredinţată de Tatăl slăvit
Eu am venit să vă fiu Lumină,
Să ştiţi bine ce mult v-am iubit,

Aţi trăit zile de grea încercare
Când oşti din infern atacuri lansau
Dar, zilnic, din suflete iubitoare
Rugile voastre spre Cer se suiau,

Aţi fost tracasaţi de-acele persoane
Ce n-aveau nimic din plaiul ceresc
Nu v-aţi închinat la zei sau icoane
Şi nici n-aţi îndrăgit traiul lumesc,

Ci plini de credinţa mântuitoare
Aţi sfidat sfidarea celor corupţi
În grele necazuri, în situaţii precare
V-aţi ridicat când fost-aţi căzuţi,

Luptând să ajungeţi la ţinta dorită
A trebuit s-acceptaţi sacrificii şi chin,
Aţi înfruntat orice val, orice ispită
În lumea cea plină de plâns şi suspin,

Veniţi să primiţi cereasca răsplată
C-aţi fost credincioşi pân’ la final
În tumultul vieţii, în furtuna turbată
Priveaţi spre feericul plai sideral,

Intraţi acum în bucuria supremă
Pregătită pentru acei ce-au trăit
O viaţă ghidată de decizia fermă
De-a sta cu Mirele vostru iubit.”

Aşteptăm să apară ziua măreaţă
Când auzi-vom acel glas duios:
„Veniţi acum, priviţi-Mă-n faţă
Voi, neam ales, neam credincios.”

George Cornici 

Iniţiativa împotriva visării

Sculaţi-vă, haidem să plecăm de aici.”

loan 14:31

A visa la un lucru, pentru a-l putea face cum trebuie, este bine; dar a visa la el, în loc să-l facem, este rău. După ce Domnul nostru le-a spus ucenicilor Săi acele lucruri frumoase, ne-am fi aşteptat ca El să-i îndemne să meargă să mediteze la ele; dar Domnul nostru n-a permis niciodată acest gen de „visare”.

Când scopul nostru este să ajungem în contact cu Dumnezeu şi să descoperim care este voia Lui cu privire la noi, este bine să visăm, să medităm. Dar când suntem înclinaţi să ne petrecem timpul visând la ceea ce ni s-a spus să facem, acesta este un lucru rău şi binecuvântarea lui Dumnezeu nu este niciodată peste el.

Iniţiativa lui Dumnezeu vine întotdeauna ca o lovitură de pumnal împotriva acestui fel de visare, lovitură care ne îndeamnă „să nu stăm jos, nici în picioare, ci să mergem“.

Dacă aşteptăm în tăcere înaintea lui Dumnezeu după ce El ne-a spus: „Vino la o parte”, aceasta înseamnă a cugeta înaintea lui Dumnezeu pentru a înţelege care este voia Lui. Dar fereşte-te întotdeauna să continui să visezi o dată ce Dumnezeu ţi-a spus să faci ceva! Lasă ca El să fie sursa tuturor viselor, bucuriilor şi plăce­rilor tale, dar ai grijă să mergi şi să faci ceea ce a spus El. Când eşti îndrăgostit, nu stai şi visezi tot timpul la persoana pe care o iubeşti, ci mergi să faci ceva pentru ea. Aceasta este ceea ce aşteaptă Isus Cristos de la noi. Dacă visăm după ce Dumnezeu ne-a vorbit, acesta este un indiciu al faptului că nu ne încredem în El.

 Oswald Chambers

Un trup schimbat, ca al lui

“Noi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos, care va schimba trupul stării noastre smerite şi-l va face asemenea trupului slavei Sale.” (Filipeni 3.20-21)

Când suntem frământaţi de dureri încât nu suntem în stare să ne gândim sau să ne rugăm, simţim starea de neputinţă a trupului nostru, iar când suntem ispitiţi prin poftele cărnii, ne dăm seama cât de vrednică de dispreţuit este această fire pământească. Trupul nostru care ne smereşte şi, prin aceste porniri ale sale, ne face un mare serviciu. De ne-am smeri în adevăr, ştiind că trupurile noastre se înrudesc cu ale animalelor şi chiar ne leagă de ţarină. Dar Mântuitorul nostru, Domnul Isus Cristos va schimba această stare de lucruri. El ne va face asemenea trupului slavei Sale, pe toţi care credem în El. Sufletul nostru a fost deja transformat prin credinţă; aşa şi corpul nostru se va reînnoi şi se va potrivi sufletelor noastre transformate prin Duhul Sfânt. Când va avea loc această schimbare, nu putem şti, dar numai această nădejde ne poate susţine, şi întări în zilele de încercări şi dureri din trup. Încă puţin timp şi vom fi asemenea Domnului Isus; atunci nu va mai fi nici un fel de suferinţă: dureri, mădulare umflate, inimi şovăitoare. Bătrânul nu va mai fi o grămadă de infirmităţi, nici bolnavul un morman de carne în agonie. “Vom fi schimbaţi asemenea trupului Său slăvit!” înviere minunată, în aşteptarea căreia, chiar trupul nostru de carne se poate odihni în siguranţă.

Charles Spurgeon

Un trup schimbat, ca al lui

“Noi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos, care va schimba trupul stării noastre smerite şi-l va face asemenea trupului slavei Sale.” (Filipeni 3.20-21)

Când suntem frământaţi de dureri încât nu suntem în stare să ne gândim sau să ne rugăm, simţim starea de neputinţă a trupului nostru, iar când suntem ispitiţi prin poftele cărnii, ne dăm seama cât de vrednică de dispreţuit este această fire pământească. Trupul nostru care ne smereşte şi, prin aceste porniri ale sale, ne face un mare serviciu. De ne-am smeri în adevăr, ştiind că trupurile noastre se înrudesc cu ale animalelor şi chiar ne leagă de ţarină. Dar Mântuitorul nostru, Domnul Isus Cristos va schimba această stare de lucruri. El ne va face asemenea trupului slavei Sale, pe toţi care credem în El. Sufletul nostru a fost deja transformat prin credinţă; aşa şi corpul nostru se va reînnoi şi se va potrivi sufletelor noastre transformate prin Duhul Sfânt. Când va avea loc această schimbare, nu putem şti, dar numai această nădejde ne poate susţine, şi întări în zilele de încercări şi dureri din trup. Încă puţin timp şi vom fi asemenea Domnului Isus; atunci nu va mai fi nici un fel de suferinţă: dureri, mădulare umflate, inimi şovăitoare. Bătrânul nu va mai fi o grămadă de infirmităţi, nici bolnavul un morman de carne în agonie. “Vom fi schimbaţi asemenea trupului Său slăvit!” înviere minunată, în aşteptarea căreia, chiar trupul nostru de carne se poate odihni în siguranţă.

Charles Spurgeon

Așteptăm o vindecare…

Așteptăm o vindecare
Credem, Tată, în minuni
Mâna Ta izbăvitoare
Am văzut-o în lucrare
Când legară leziuni.

Nu-ncetăm să-Ți dăm slujire
Că ne-ai arătat lucrări
Ce-au produs în noi uimire.
Leacul Tău dă izbăvire,
Ne păzești în încercări.

Mulți cerut-au cercetare
Și-ai venit în ajutor.
Au primit eliberare
Din necazul cel mai mare,
Dintr-un foc mistuitor.

Multor orbi le-ai dat lumina,
Mulți ologi s-au vindecat
Ai îndepărtat rugina,
Ai întinerit grădina
Mari dureri Tu ai calmat.

Apelăm și azi la Tine
Singurul ce poți să dai
Sănătate, stări senine
Și alin când vin suspine
Și puteri în drum spre Rai.

Am trăit experiențe
Pe traseu-ntortocheat
Necazuri, deficiențe
Lovituri și vehemențe
Dar din toate ne-ai scăpat.

Zilnic marea-Ți bunătate
Se-nnoiește pentru noi
Sufletele întristate
Au simțit că-s mângâiate
Chiar în mijloc de nevoi.

Iată-ne în stăruință,
Iată-ne încrezători
Că-n acută suferință
Poți s-aduci o ușurință
Poți la negru da culori.

Mai ascultă-ne odată
Azi, fierbinte, Te rugăm
Știm că mila-Ți revărsată
Nu-ncetează niciodată
Zilnic noi din ea gustăm.

Așteptând o vindecare
Voia-Ți vrem să o-mplinim
Doar la Tine e scăpare
Când sunt stări apăsătoare,
Doar cu Tine ne unim.

George Cornici