Mi-e dor!

Mi-e dor, de murmurul rece de Izvor
De apa Lui cristalină, curată și lină
Mi-e dor, de Patria Cerească, mi-e dor,
De Țara Sfântă de Sus, de Patria Divină!

Mi-e dor, de foșnetul frunzelor duios,
De codrii falnici, cu coroane arătoase
Mi-e dor, de glasul blând, al lui Hristos,
Mi-e dor, de luncile, cu holdele mănoase!

Mi-e dor, de turmele de oi, de pe tainicul Plai,
De apa de Izvor, mi-e dor, de sfânta cunună,
Mi-e tare dor, de râvnitul și doritul Rai,
Mi-e dor, să mă adap din apa curată lină!

Mi-e de Tine Doamne, mi-e dor să Te simt,
Amândoi, să mergem pe Sfânta Cărare,
Mi-e dor, de Lumina albă, de curat argint
Mi-e dor de Tărâmul Sfânt, în lumini strălucitoare!

Mi-e dor, de Cerul Sfânt, de albastru azuriu,
Mi-e dor, de Sfânta și dulce primăvară,
Mi-e dor, de Domnul Isus, Cel veșnic viu,
Mi-e dor de veșnicie, în Cerul Sfânt, să răsară.

Mi-e dor Isuse, să văd chipul Tău glorios,
Mi-e dor, de răpirea Bisericii, din greul amar,
Mi-e dor, să fiu în Cer, cu Domnul meu Hristos,
Mi-e dor, de Plaiuri Sfinte, Plaiuri fără hotar!

Stelian Ciobanu 

Viața e un dar

Viața e un dar, nu marfă pusă-n stoc,
Sau lucru de pe raftul uitării prăfuit,
N-o ai întâmplător sau poate din noroc,
Deții ce ți s-a dat și ai ce ai primit.

Viața e-ntr-un fel ca apa de izvor,
Izvorul ce alină și setea altora,
Căci dacă dăruiești și drumul ți-e ușor,
Finalul te cinstește și te va onora.

Viața e mai mult decât un mers grăbit
Spre țeluri fără țintă și lupte fără sens.
Să nu trăiești răpus, lovind când ești lovit,
Și să înveți iubind doar, așa trăiești intens.

Viața e un dar, dar nu cadou închis,
Căci toată frumusețea nu-i stă în exterior,
Trăiește cu folos, cu sufletul deschis,
Trăiește și amintește-ți de bunul Dătător.

Lucian Cazacu

Te-am Zarit

Te-am zarit
Undeva pe-o colina
M-ai uimit
Cum veneai prin Lumina

Am dorit
Ca sa vii… Tu esti oare?
Te-am simtit
In mirosul de floare

M-ai atins
Lacrimand parca norul
Inadins
Sa-mi aprinzi mai mult dorul

Si dorind
Sa-mi dai sfaturi pe cale
Sopotind
Asculta-i apa-n vale

Si mi-ai spus
Despre jertfa cea mare
Ce-a adus
Pentru mine iertare

Mi-ai vorbit
Ca vei fi langa mine
Negresit
Si la rau si la bine

Mi-ai mai spus
Ca-mi cunosti viitorul
Si de sus
Imi vei da ajutorul

Te-am privit
Prin nuante obtuze
Si-am sorbit
Sfatul Tau de pe buze

Si-acum vin
C-o deplina iubire
Ma inchin
Si-Ti aduc multumire

Vreau sa-Ti zic
Dorul meu cel fierbinte
Dar nimic
Nu pot spune-n cuvinte

Stiu ca esti
Creator si Iubire
Si domnesti
Peste-ntreaga-Ti zidire

Esti bogat
Si puternic si mare
Imparat
Imbracat in splendoare

Tu-ti faci drum
Printre spatii divine
Oare cum
Te cobori pan’ la mine?

Dumnezeu
Vesnic Sfant, vesnic mare
Ce sunt eu
Sa-mi vorbesti printr-o floare?

Sa m-atingi
Cu-ale Tale cuvinte
Si sa stingi
Dorul meu cel fierbinte

Viata mea
Eu o am de la Tine
Ce-as avea
Daca n-ai fi cu mine?

Dar Tu ai
O sublima dorinta
Ca sa-mi dai
Tot mai multa credinta.

Te vad iar
Prin natura oriunde
Si-al Tau har
Tot mai mult ma patrunde…

 Daniel Hozan 

As vrea sa fiu

Aş vrea să fiu un pom, pe-o margine de drum,
Cu niciun gard în jur să mă-mpresor,
Iar rodul meu, greu atârnând pe ramuri,
Să potolească foamea oricărui trecător.

Aş vrea să fiu fîntînă, printre nisipuri arse,
Un ochi de apă limpede-n pustie,
Iar celor însetaţi, fără de plată,
Setea să le-o alin, cu apă vie.

Aş vrea să fiu , din vânt, o adiere,
În locuri de arşiţă şi deşert,
Cu braţu-mi răcoros, să-ţi mângâi fruntea,
Cînd totu-n jur e-ncins şi e inert.

Şi-n mijloc de furtună, cînd valuri furioase,
Strivesc corăbii sfărâmate-n stânci,
O insulă aş vrea să fiu, născută
Din volburarea apelor adânci.

Şi-aş vrea să fiu, spre cer, un zbor de aripi,
Cînd lanţuri grele-atârnă la picioare,
O rază de lumină-n întuneric,
Balsam pentru o rană care doare,

Un umăr pentru cel ce vrea să plîngă,
Un braţ puternic, pentru cel căzut,
Iar pentr-un călător, ajuns la capăt,
Aş vrea să fiu, din nou, un început.

Aş vrea să plâng cu sufletul ce plânge,
Şi să-mi împart cu alţii, bucuria,
Aş vrea să fiu şi eu, un trup pe cruce,
Dând jertfă pentru alţii, ca MESIA!

Rely Tarniceri

În picătura mea de viață

În picătura mea de viață
Nu-i loc decât pentru Hristos
Ce sorți ne întinde maiestuos
Cu fiecare dimineață
Spre necuprinsul Lui frumos
Și înspre slava Lui măreață.

Un cer de aur port în sânge
Și un senin de vis în suflet,
O umbră sfântă peste umblet
Și-un ferm picior ce firea-mi frânge
Și-așa răspund oricărui urlet
Și uri de lei ce se răsfrânge…

Mă-ajung din urmă și-mi cuprind
Chiar urma viselor în brațe,
Cu-n fler ce știe să se-agațe
De orice puțuri ce se-aprind,
Dar sufletești-le antebrațe
Numai criptează tot ce prind.

Cuprind fântânile cu apă,
O apă cu de toate cele
Dar sufletul nu-mi bea din ele,
Ci minunându-mă cum crapă
Pe fundul lor mulțimi de stele
Mi-ador Izvorul ce mă-adapă.

În picătura mea de viață
Numai e loc nici pentru mine
Căci Cel ce-A fost, Este și vine,
Mi-a pus în duh o Dimineață
Cu orizonturi noi, divine
Și-un jug, la slava Lui măreață.

Ioan Hapca

Promisiuni

Sunt obosită, Doamne!
Încerc să mă ridic… dar înțeleg,
Că o aripă mi-e frântă…
Săgeata limbii, a reuşit să mă atingă,
În al meu zbor! …
Ridic ochii spre cer şi mă gândesc,
Că acolo este locul meu! …
Pe cand stau şi mă zbat,
Căzută între stânci şi urmărită,
De vânător! …

Va trebui să lupt, să zbor din nou,
Dar singură, eu nu voi reuşi! …
Doamne, ajută-mă! … leagă-mi Tu rana,
Căci doar așa, voi birui! …
Deodata, îmi amintesc o încurajare,
Spunea Pavel…
Când sunt slab, atunci sunt tare! … (2 Cor. 12:10)
Ştiu ce o să fac! …
Mă voi agăța din răsputeri,
De promisiunile Tale! …
De Cuvântul Tău…
ADEVĂRUL, care nu are schimbare! … (Iac. 1:17)

Tu mucul ce încă mai pâlpâie,
Nu-l stingi… ci îl aprinzi mai tare! (Is. 42:3)
Cel împovărat,
La Tine găseşte UŞURARE! (Mat. 11:28)
Spui să aruncăm asupra Ta,
Îngrijorarea…
Apoi, ca răspuns,
Tu ne dai PACEA! … (Filipeni. 4:6,7)
Cel bolnav, la Tine găseşte,
VINDECAREA! (Mat. 4:23,24)
Pentru cel însetat şi flămând,
Tu Însuți,
Eşti APA şi PÂINEA! (Ioan 4:10; 6:48)
CETATE DE SCĂPARE…
Eşti pentru cel urmărit,
De-a vinovăției teroare! … (Num. 35:25)
MÂNGÂIERE şi ÎNCURAJARE,
Celor singuri pe lume! … (Psalm 27:10)
Văduvei şi orfanului,
AJUTOR si ÎNSOȚIRE! … (Psalm 68:5)
Tu eşti cu cel căzut între tâlhari,
Îi pui ulei pe rană…
Plăteşti… pentru-a lui ÎNGRIJIRE! ( Luca 10:34,35)

Înviorat de-a Lui promisiuni,
Mi-am ridicat privirea-n sus! …
Un cer senin, albastru, stralucea…
Şi dintre norii albi, o voce m-a străpuns:

Nu este groapă adâncă-n Univers,
În care mâna Mea să nu te-ajungă! …
Eu te ridic din orice stare,
Şi-ți pun picioarele pe STÂNCĂ! … (Psalm 40:2)

De-acolo, doar un salt am mai făcut,
Şi am simțit cum razele de soare,
Mă încălzeau! …
Eram din nou,
Cu ceru-n părtăşie! …
Şi cu LUMINA,
Cea din veşnicie! …

Mihaela Tureatca 

Mă ții pe stâncă-n mâna Ta

O nouă zi mi-ai dat, Isuse
S-o prețuiesc și să îți cânt
Tu mă ridici când sunt slăbit
Îmi dai putere și avânt.

Mă ții pe stâncă-n mâna Ta,
Și-mi dai să beau din apa vie
Ma-ndrumi atunci când rătăcesc
Îmi dai din sfânta bucurie.

Mă urci pe treptele de har,
Și îmi vorbești cald și duios
Îmi mângâi inima zdrobită
Îți mulțumesc, Isus Hristos

Pășești cu mine-n bucurie
Pășești chiar și în suferință
Îmi îndrepți pașii pe cărare
Și mă ridici iar în credință.

De-aceea cred deplin în Tine,
Și stiu că nu mă vei lăsa,
Mă ții mereu sus în picioare,
Mă ții mereu în mana Ta.

Nichifor Nicu 

Chemati-L astazi pe Isus

Chemaţi-L astăzi pe Isus
Cu inima de doruri plină
Pe Cel ce-n cerul sfânt S-a dus
Şi locuieşte în lumină.

El, Mielul Golgotei de ieri,
Şi-a răspândit, prin Duh, aroma
Ca noi primind din El puteri
Să-L proclamăm şi azi ca Toma.

E ceasul nostru negreşit
De mărturie şi răsunet
Ca omul ce nu L-a primit
Să nu ne-audă ca pe-un tunet.

Chemaţi-L astăzi pe Isus
Cu inima înflăcărată
Căci ziua noastră-i spre apus
Şi vine Mirele îndată.

Cuvântul Lui e neclintit
Şi-i mult mai tare ca o stâncă.
În El duşmanii au lovit
Şi mai lovesc şi astăzi încă.

Dar fericit e omu-acel
Ce-L crede zilnic şi-L urmează
Căci Mesia Emanuel
Prin Duhul îl îmbărbătează.

Ca şi în Cana din Galil
Cereţi-i astăzi vin şi apă,
Cu duh aprins, cu gând umil,
Ca Nunta Lui în cer să-nceapă.

Sunt multe crize pe pământ.
El dă soluţia cea bună
Precum pe Golgota S-a frânt
Pe vechiul şarpe să-l răpună.

Sunt prea mulţi oameni ameţiţi
De propaganda lumii rele.
Chemaţi pe Isus fericiţi
Că vine El de printre stele.

El este Martor credincios
Cu „Da şi-Amin!” din sfânta Carte.
El ne va ridica de jos
Şi ne va izbăvi de moarte.

Isus ne-a zis: „Eu vin curând!”
La toţi Hristos ne ştie truda.
Se-arată-n slavă Mielul blând
Şi Leul cel născut din Iuda!

Corneliu Livanu 

Mişcarea apei

Motto Ioan 5:1-9

Te-am revăzut în oglinda apei de milă,
Când aşteptam în mişcare
Un înger să vină
Departe, aproape, în noapte…
Oricând…
Mişcare doream şi atât!
Când eram un vis uitat în pridvoare,
Iar timpul bătea,
Bătea a mişcare…
Te-am revăzut în oglinda apei de milă.

Mă plângeam nesfios între lege şi preoţi.
Nenoroc, apăsare şi lipsă,
Şi stinsă lumina părea ca o mare…
Dar îngerul, Doamne, nici el nu venea
Să facă mişcare.

În vogă era ajutor şi putere.
Credinţa, dreptatea şi mila
Demult odihneau în tăcere,
De-aceea strigasem atunci către Tine,
Bolnav cum eram, decăzut în ruşine:
„Pe nimeni nu am, Doamne, pe nimeni… „!
Şi Tu făra preget
Făcut-ai mişcarea,
Mişcarea apei în mine.

Mihai Ghidora