Ce ești Tu pentru mine

Ca mirele pentru aleasa inimii sale,
Ca regele pentru țara sa,
Ca turn pentru un castel
Și cârmaciul pentru cârmă,
Așa, Doamne, ești Tu pentru mine.

Ca o fântână în grădină,
Ca o candelă în întuneric,
Ca o comoară într-un cufăr
Și ca mana în chivotul legămăntului,
Așa, Doamne, ești Tu pentru mine.

Ca o piatră de rubin pe un inel,
Ca mierea în fagurul ei,
Ca lumina într-un felinar
Și ca un tată în casa lui,
Așa, Doamne, ești Tu pentru mine.

Ca lumina soarelui pentru cer,
Ca chipul pentru oglindă,
Ca rodul pentru smochin
Și ca roua pentru iarbă,
Așa, Doamne ești Tu pentru mine.

John Tauler 

Reclame

Bogăția mea

Bogăția mea e Domnul!
N-am comori, Îl am pe El,
Cea mai mare achiziție
E Isus divinul Miel.

Sunt bogat, dar n-am palate,
Nici metale mai de preț,
Mântuirea mea e scumpă,
Viitorul mi-e măreț.

Nestemate nu-s pe lume
Ca și acele mângâieri
Ce de sus vin fără plată
Și mă scapă de dureri.

Strălucită mi-e credința
Ce în dar eu am primit,
Posesiunea veșniciei
Astăzi m-a îmbogățit.

Numele de viță aleasă
L-am primit prin jertfa Lui
Sunt bogat prin moștenire,
Sunt un fiu al Regelui.

Câtă cinste să ai parte
De chemarea-n lucrul Său,
Să fii partenerul Celui
Ce e unic Dumnezeu!

Câtă oportunitate
Să-l cunoști pe Împărat,
Să ai parte de iubire,
Și de har nemeritat!

Sunt bogat, chiar și când lipsa
Se strecoară-ncetișor,
Căci eu sunt parte din turmă,
El mi-e Domn, El mi-e Păstor.

Sunt bogat și aici și acolo
Când adresa-mi voi schimba
Și voi fi parte cu sfinții
Din Împărăția Sa.

Doamne, dă-mi o minte nouă,
Să trăiesc nu ca sărac,
Căci bogat sunt doar atunci când
Cu Isus eu mă îmbrac.

Apocalipsa 2:9
„Ştiu necazul tău şi sărăcia ta (dar eşti bogat)… ”

Lucian Cazacu 

O viață

O viață in dar iti este dată,
Cum o trăiești, alegerea ti-e toată.
O sa platesti in final,
Daca ti-ai batut joc de acest dar.

Atunci cand esti mic,
Faci ce-ai tai parinti iti zic.
Tu nu esti cu nimic vinovat,
Daca ce ei au zis, ai ascultat.

Cand cresti un pic mai mare,
Incepi sa faci ce bine ti se pare.
Incepi lucrurile sa le separi,
Binele cu rau sa il compari.

Cand esti adolescent,
Începi sa nu mai fii atent.
De cei din jur esti influentat,
Faci ce de la ei ai invatat.

In viata de adult apoi pornești,
Cu grijuri si nevoi nu te mai opresti.
Ai uitat de unde viata ti-a fost data,
Si sfarsesti cand ea inapoi iti este luata.

Dar Dumnezeu nu uita cate vieti a dat,
La fiecare bate, poate nu e incuiat.
Dar atat de ocupat e omul,
Gandul nu ii mai sta la Domnul.

Insa cei care poarta I -au deschis,
Viata li s-a transformat in paradis.
Biruințe in incercari,
Viată plina de binecuvantari.

Cand esti pe calea lui Isus,
Mereu ridici privirea-n sus.
Neincetat la Dumnezeu te gandesti,
Din a face voia Lui nu poti sa te opresti.

Daca il ai pe Dumnezeu in legamant,
Si viata ti s-a sfârșit pe Pamant,
Pleci in al Domnului Rai,
Pleci pe al sfinților plai.

Asa ca nu-ti bate joc de viață,
Traieste dupa a Domnului povata.
Priveste mereu la Isus,
Si-ai s-ajungi acolo sus.

Si chiar daca uneori va fi greu,
Adu-ti aminte mereu,
Ca si Isus a fost batjocorit,
Dar in final, a fost cu cerul rasplatit.

Muntean Olivia

Astăzi timpul ca niciodată!

Referințe

Doamne îți mulțumesc pentru toți copii și tinerii pe care îi cunosc
Și cărora atunci când îi întâlnesc cu plăcere din cuvântul Tău le vorbesc.
Sunt tinerii care astăzi cu drag îi aduc în fața Ta în rugăciune,
Sunt tinerii care în lupta cu viața, n-au lepădat a lor sine.

Tu știi că sentimentele pe care le nutresc în viața , le sunt inoculate
Și mai știi că societatea în care trăiesc nu are pentru ei gânduri curate,
Iar informația care e azi la putere și care ne cere ca să veghem,
Creează un complex de împrejurări pe care n-avem timp să le verificăm.

Timpul astăzi ca niciodată e din ce în ce mai prețios,
Iar viața are un dosar din ce în ce mai voluminos ,
Căci știința și tehnica în jurul nostru au creat,
Valori prin care viața în toate domeniile ei s-a schimbat.

Peste tot în lume sunt promovați tineri corecți și motivați
Și care în câmpul muncii prin tot ceea ce fac, sunt zilnic testați.
În toate acestea nu ar fi nimic rău, dacă nu s-ar fi pierdut,
Ceea ce era mai important, drept de crezut și de urmat.

În societatea capitalistă, tinerii calificați și fără de Dumnezeu,
În ce privește credința, merg din ce în ce mai rău.
Ei nu vor decât să-și trăiască viața-n plăceri
Și când vorbesc de credință, au păreri, și păreri.

Nu petrec niciodată timp cu Dumnezeu
Și în tot ceea ce fac sunt plini de-a lor eu.
Te rog ca-n necuprins-a Ta dragoste, o Tată sfânt,
Să ai milă de ei, cât încă mai sunt pe pământ!

Și pentru că timpul ca niciodată a devenit din ce în ce mai prețios,
Te rog să-i ajuți o Sfinte Tată, ca gândul lor să fie doar la Cristos.
Să-i de-a Lui toată slava, cinstea, mărirea și închinarea,
Căci în El prin tot ce avem de la Tine, găsim iertarea.

Din El

Din El s-a revărsat lumina,
Fotoni şi haruri îmbinate
Să strălucească-n hău şi-n tina
‎De rău şi beznă guvernate.

Din El a izvorât Cuvântul
Şi prin Cuvânt Geneza-ncepe,
Zidind din temelii pământul
În chip ce mintea nu-l pricepe.

Din El purcede-nțelepciunea
‘Nainte să fi fost adâncuri
S-astâmpere-n noi uscăciunea
Şi setea de subtile tâlcuri.

Prin El sunt toate în ființă
Şi tot ce are-aici suflare,
Înscris ne-a fost în conştiinţă
Că nu suntem o „întâmplare”.

Pe traiectorii nemarcate
Roteşte astre şi planete,
Prin legi ce nu pot fi-ncălcate,
Trasate-n tainice „machete”.

În El e Viața, Pâinea Vie,
Moartea nu L-a putut răpune
Şi-acelaşi Duh din morți ne-nvie
Când soarele aici apune.

Din El, prin El şi pentru El
Sunt toate-n lume făurite,
Iar dup-al morții scurt „tunel”
Ne-aşteaptă zări nețărmurite.

Olivia Pocol

Tu-mi numeri pașii

Tu-mi numeri pașii vieții mele
Și clipele ce le trăiesc,
Zilele bune, dar și cele rele
Și anii ce aici îi împlinesc.

În bunatatea-Ți foarte mare
Atâta har mi-ai oferit,
Atâta binecuvântare
Și-atâtea vise mi-ai îndeplinit.

Avut-am parte lângă Tine
De soare cald și de splendori,
De ploi dar și de zări senine,
De spini, dar și de multe flori.

Tu-mi numeri înca răsuflarea
Și ale inimii bătăi.
Îmi urmărești și-acum umblarea
Și mă ferești de toți cei răi.

Tu, Domn bogat în bunătate,
Milos și drept, și-ndurător,
Tu, meriți slava, cinstea-n toate,
Preasfânt și veșnic Ziditor.

Puiu Chibici 

Comunitatea spirituală

“Până vom ajunge toţi… la înălţimea staturii plinătăţii lui Cristos.” Efeseni 4:13

Restaurarea înseamnă aducerea întregii rase umane înapoi la
relaţia pentru care a destinat-o Dumnezeu; asta este ceea ce a făcut Isus Cristos prin Răscumpărare. Biserica încetează să mai fie o comunitate spirituală atunci când caută să-ţi dezvolte propria ei organizare. Restaurarea întregii rase umane conform planului lui Isus Cristos înseamnă cunoaşterea Lui atât în viaţa colectivă, cât şi în cea individuală. Isus Cristos a trimis apostoli şi învăţători exact cu scopul de a se putea realiza personalitatea corporativă. Noi nu suntem aici pentru a ne dezvolta o viaţă spirituală proprie sau pentru a ne bucura de o retragere spirituală; suntem aici pentru a deveni asemenea lui Isus Cristos, ca astfel să fie zidit Trupul lui Cristos.

Zidesc cu Trupul lui Cristos sau caut doar propria mea dezvoltare? Lucrul esenţial este relaţia mea cu Isus Cristos: “Să Îl cunosc pe El”. A împlini planul lui Dumnezeu înseamnă a mă abandona total în braţul Lui. De fiecare dată când vreau doar lucruri pentru mine însumi, această relaţie se strică. Va fi o mare umilinţă să-mi dau seama că nu m-am preocupat să-L cunosc pc Isus Cristos, ci numai să cunosc ce-a făcut El pentru mine.

“Ţinta mea este Dumnezeu însuşi, nu bucuria sau pacea. Nici chiar binecuvântarea, ci El însuşi, Dumnezeul meu.”

Imi măsor eu viaţa după standardul acesta sau după un altul, mai mic?

Oswald CHAMBERS

Cand te trezeşti,de dimineaţă

Când te trezeşti, de dimineaţă,
Începe-ţi ziua cu Isus,
Începe-o stând în rugăciune,
Cu drag priveşte cerul sus.

Începe-ţi ziua cu cântare,
Fii vesel căci eşti mântuit,
Dă-I slavă, cinste şi onoare,
Lui Dumnezeu căci te-a iubit.

El te-a căutat în lumea mare,
Te-a pus pe stânca de granit,
Ţi-a dat în dar a Sa iertare,
Deci poţi să spui: Sunt fericit!

Începe ziua plin de Duhul,
De Duhul sfânt, de Dumnezeu,
Încă din zorii dimineţii,
Citeşte din Cuvântul Său.

Citeşte, cere înţelepciune,
Şi meditează la Cuvânt,
Nu te grăbi, stai şi ascultă,
Ce-ţi spune Duhul Său cel sfânt.

Începe ziua-n rugăciune,
Căci ea te ţine credincios,
Cu toată fiinţa ta doreşte,
Să fii pe placul lui Hristos.

Lui să-i urmezi şi prin credinţă,
Să mergi înaintând mereu,
Să urci mai sus câte o treaptă,
Pe calea-ngustă dragul meu.

În zori de zi, cât mai devreme,
Înalţă-ţi glasul către cer,
La patul tău, în odăiţă,
Plecat în Duh şi adevăr.

Sincer să fii, plin de nădejde,
Ridică-ţi mâinile în sus,
Şi plin de bucurie sfântă,
Înalta ruga spre Isus.

Ica Dragoi 

Ai grijă dragă soră, ai grijă dragă frate

Ai grijă dragă soră, ai grijă dragă frate
1 Corinteni 10:23,24; 10:32,33

Ai grijă dragă soră, ai grijă dragă frate,
Cu vorba ta, cu fapta, să fii o mărturie…
Biserica locală de mare preț să-ți fie,
Să nu lovești cumva în sfânta-i unitate,
Să nu aduci necaz în loc de bucurie!

Ai grijă dragă soră, ai grijă dragă frate,
Să nu uiți cui te-nchini când vii la închinare…
Prin tot ce faci s-arați o sfântă separare,
De duhul de mândrie, de căile deșarte,
Căci Domnul e prezent mereu în Adunare!

Ai grijă dragă soră, ai grijă dragă frate,
Că-s zilele din urmă cu multă înșelare…
Cu oameni tot mai reci, cu duh de ne-ascultare,
Dar tu veghează-n rugă, citește Sfânta Carte,
Urmează-l pe Hristos! Să nu te-abați din cale!

Ai grijă dragă soră, ai grijă dragă frate,
Te întărește zilnic și luptă prin credință,
Să nu te prindă somnul sau duh de neputință,
Să nu te vinzi cumva pentru un blid de linte,
Doar cei ce sunt statornici au har și biruință!

Ai grijă dragă soră, ai grijă dragă frate,
Cu dragoste fierbinte să-ți împlinești lucrarea…
Căci zilele de milă să știi sunt numărate,
Curând revine Domnul să facă El dreptate,
Te luptă să sfârșești cu bine alergarea!

Ai grijă dragă soră, ai grijă dragă frate,
Sfințenia să-ți fie podoaba prețioasă…
Să nu te învingă firea cu voile-i nefaste,
Plăcerile lumești au dus pe mulți la moarte,
Tu nu uita că ești a Domnului Mireasă!
Teodor Groza

Să ne-amintim, să nu uităm

Să nu uităm de cruda biciuire,
Nici de batjocuri, de ocări,
Pentru-a nu zburda în fire,
Să n-ațipim în binecuvântări!

Să ne-amintim de spinii răi-
Singura cunună la prima-Ți venire,
De cum ai fost trădat de-ai Tăi,
Isus, etern Izvor de Iubire!

Să nu uităm de crucea grea de Har,
În Ghetsimani cum transpirai sânge,
Și cum, căzând pe calea spre Calvar,
Pe femei le opreai de-a Te plânge!

Când ne-amintim de vin cu pelin,
De oțet, când strigai: „Îmi e sete!”
Ne revelezi, clar și deplin,
Jerfa ta, sfinte patimi perfecte…

Iar de trudim să medităm
La sulița profanatoare,
Nici lanțuri pauline nu uităm:
Și-orice-ncercări ne par ușoare!

Apoi, e lesne să ne cercetăm,
Când ne cureți în Lumină, de vină,
Să ne-amintim, să nu uităm
Că ne-ai poftit la Cină!

Marinau Daniela