Zi: 4 martie 2023
Asteapta in tacere ajutorul

Pe cerul vietii tale cand apare
Abrupt, fara sa-ti dea de veste, norul
Durerii, si umbrit e al tau soare,
Asteapta-I in tacere ajutorul!
Cand rana din aripa-ti sangereaza,
Nu renunta, nu-ti intrerupe zborul,
Spre miazazi mereu inainteaza,
Si-asteapta-I in tacere ajutorul!
In focul incercarii nu te lasa;
Chiar supraincalzit de-ar fi cuptorul,
El te va scoate, caci de tine-I pasa;
Asteapta-I in tacere ajutorul!
Nadajduieste! Domnul niciodata
Sa lunece nu-ti va lasa piciorul;
Asteapta-L! Providenta Lui de Tata
La timp iti va trimite ajutorul.
„Bine este sa astepti in tacere ajutorul Domnului.” Plangerile lui Ieremia 3:26.
4 Martie

„Se satură de belşugul casei Tale.” Psalmi 36:8
Regina din Saba a fost uimită de somptuozitatea de la masa lui Solomon. A fost copleşită când a văzut mâncarea pentru o singură zi. S-a mirat şi de numărul servitorilor care slujeau la masa regelui. Dar ce este aceasta în comparaţie cu ospitalitatea Dumnezeului harului? Sute şi mii de oameni sunt hrăniţi zilnic de El; flămânzi şi însetaţi, ei vin cu o mare poftă de mâncare, dar nu pleacă nici unul fată să fie săturat Este destul pentru fiecare, destul pentru toţi, destul pentru totdeauna. Deşi mulţimea care se hrăneşte la masa lui Dumnezeu este fără număr ca stelele cerului, fiecare îşi primeşte porţia de hrană. Gândeşte-te de cât har are nevoie fiecare sfânt, şi nimeni în afară de Cel Infinit nu îl poate hrăni; totuşi, Domnul îşi aşterne masa nu doar pentru unul, ci pentru toţi sfinţii; nu doar pentru o zi, ci pentru mulţi ani; nu doar pentru mulţi ani, ci pentru generaţii întregi.
Observă belşugul despre care se vorbeşte în text. Oaspeţii de la banchetul milei îşi împlinesc nevoile — nu, ei „se satură”. Nu sunt hrăniţi cu o hrană obişnuită, ci cu „belşugul”, cu abundenţa care există numai la masa lui Dumnezeu. Un asemenea ospăţ este garantat prin făgăduinţă tuturor copiilor oamenilor care îşi pun încrederea în umbra aripilor lui Iehova. M-am gândit odată că, dacă aş putea mânca rămăşiţele aruncate la uşa din spate a lui Dumnezeu, aş fi mulţumit — asemeni femeii care a spus „căţeii mănâncă rămăşiţele de la masa copiilor” (Matei 15:27).
Dar nici un copil al lui Dumnezeu nu este hrănit cu firimituri şi rămăşiţe. Ca şi Mefiboşet, mănâncă la masa regelui. In materie de har, avem partea lui Beniamin; ni se dă mai mult decât putem mânca. Deşi nevoile noastre sunt mari, suntem adesea copleşiţi de minunata abundenţă a harului pe care ni-1 oferă Dumnezeu.
C.H. Spurgeon