Doar harul Tau

Depind de harul Tau in viata mea,
Isuse, pentru fiecare clipa,
Putere sa rezist nu as avea
In ziua buna, nici in ziua rea,
De nu m-ai ocroti cu-a Ta aripa.

Depind de harul Tau pe drumul meu,
De merge drept, sau dau de vreo rascruce,
Cand pasul mi-este sprinten, ori cu greu
Inaintez, ma sprijinesti mereu,
De m-ai lasa, m-as prabusi sub cruce.

Ce mult favoarea Ta o pretuiesc!
Cum as putea sa-Ti rasplatesc iubirea?
Prin har, numai prin harul Tau traiesc,
Si vreau, Isuse, sa Iti daruiesc
Recunostinta mea, si multumirea

Ca harul Tau atat de-mbelsugat
L-ai revarsat s-ajunga pan’ la mine;
Eu astazi sunt un pacatos iertat,
Iubit de Tine si sanctificat,
Si harul Tau, doar harul Tau ma tine.

Doar prin harul Lui traiesc, si numai harul Lui ma tine.

Anca Winter

4 Februarie

„Un loc de scăpare împotriva răzbunătorului sângelui.” Iosua 20:34

Se spune că în ţara Canaanului cetăţile de scăpare erau aşezate în aşa fel încât orice om să poată ajunge la adăpost în cel mult jumătate de zi. In mod asemănător, cuvântul salvării este astăzi aproape de noi. Isus este Adăpostul de astăzi, şi distanţa până la El este scurtă. Trebuie doar să renunţăm la meritele noastre şi să-L înălţăm pe Isus să fie totul în toate. In ceea ce priveşte drumurile spre cetăţile de scăpare, se spune că erau întreţinute cu grijă. Se construiau punţi peste râuri şi se îndepărta orice obstacol, pentru ca omul care fugea să poată înainta cu uşurinţă. Odată pe an, bătrânii cetăţii mergeau de-a lungul drumului şi îl controlau, veghind ca nimic să nu împiedice sau să întârzie fuga celui care pentru care orice minut în plus însemna moartea.

Cât de grijuliu îndepărtează făgăduinţele Evangheliei pietrele din drumul nostru! Oricând ajungem la răscruce sau la o fundătură, vedem în faţa noastră indicatorul pe care scrie „Spre cetatea de scăpare!” Aceasta este o imagine a drumului spre Isus Christos. Nu este drumul întortocheat al legii. Nu îţi cere să asculţi de reguli nesfârşite; este un drum pe care scrie „crede şi vei trăi” (vezi Ioan 20:31). Este un drum atât de greu, încât nici un om care se îndreptăţeşte pe sine însuşi nu poate ajunge la capăt, dar atât de uşor, încât orice păcătos care îşi recunoaşte păcatul ajunge în ceruri.

In trecut, ucigaşul era în siguranţă când ajungea în împrejurimile cetăţii. Nu era necesar să treacă zidul, fiindcă suburbiile ofereau suficientă protecţie. învaţă din asta că e de ajuns să te atingi de veşmântul lui Christos şi vei scăpa nevătămat; dacă te vei prinde de El cu o „credinţă cât un grăunte de muştar” (Matei 17:20) vei fi în siguranţă. O picătură de har este de-ajuns să nimicească tot ce e păcat. Nu pierde timpul. Nu zăbovi pe drum, fiindcă „răzbunătorul sângelui” este iute de picior; se poate să fie pe urmele tale chiar acum, în pacea înserării.

C.H. Spurgeon